Blog in conservare. M-am mutat la KISHINIOV.

Bakugan – un joc, o jucărie şi profitul global

Când îţi auzi copilul strigând prin casă „Bakugan luptă! Carte de poartă activată! Abilitate Darkus! Capcană Centipoid!” te întrebi ce vrea să zică. Şi afli de o lume de care habar nu aveai: lumea Bakugan. Bakugan – un cuvânt cunoscut de copiii din 120 de ţări, o franciză care include un serial de desene animate, un joc, un film ce urmează să fie lansat în SUA de Universal Studios în anul 2011 – plus o sumă de alte produse colaterale, de la tricouri la rucsacuri şi creioane. Lansată în anul 2006, franciza Bakugan a reunit compania japoneză Sega Toys şi cea canadiană Spin Masters. În 2009 franciza Bakugan valora un miliard de dolari, Spin Masters înregistra un profit de 700 de milioane dolari în 2009, iar Sega Toys avea în primul trimestru al anului 2010 un profit total de 80 milioane de dolari – cu franciza Bakugan pe primul loc în topul vânzărilor. În 2010 Colgate s-a alăturat francizei urmând să dezvolte paste de dinţi şi periuţe cu tema Bakugan. Informaţiile financiare referitoare la Bakugan sunt destul de greu de găsit, dar şi aceste cifre sunt îndeajuns pentru a ne face o idee despre sumele implicate în această poveste.

O nebunie globală

Fenomenul francizelor integrate dedicate copiilor nu a scăpat atenţiei cotidianului de afaceri Wall Street Journal care a încercat să analizeze de unde provine succesul acestor jucării. Ideea de bază este ca francizele să stârnească dorinţa de colecţionare a copiilor – care astfel vor vrea din ce în ce mai multe piese care să le adauge la colecţie. Psihologul american Bruce Sanders spune că copii între 3 şi 6 ani îşi aranjează colecţiile de jucării în funcţie de culori şi dimensiuni, în vreme ce copii de 7-10 ani intră în competiţie unul cu celălalt în legătură cu numărul şi calitatea obiectelor colecţionate. Dorinţa de a colecţiona şi categorisi lucruri face parte din dezvoltarea cognitivă a oricărui copil.

Bakuganii îndeplinesc toate condiţiile pentru a deveni o „nebunie globală” – este vorba de un joc destul de simplu, cu piese şi personaje numeroase, susţinut de un serial de desene animate, de reviste de benzi desenate, de o reclamă agresivă – şi nu în ultimul rând fac apel la dorinţa de competiţie a băieţilor ca şi de dorinţa de colecţionare. După cum spunea directorul companiei producătoare Spin Masters, Anton Rabbie – „când o jucărie începe să fie interzisă în şcoli este cel mai mare compliment făcut acelei jucării”. În multe din şcolile din Canada şi SUA bakuganii au fost interzişi în anul 2008 deoarece tulburau orele.

Inventatorii Bakugan (de la stânga): Anton Rabie, Ben Varadi, Ronnen Harary

Un fenomen global care să implice cât mai mulţi copii este tot ce îşi doresc producătorii de jocuri şi jucării. Bakugan a fost creat folosindu-se experienţele anterioare – Pokemon şi Tamaguci, care la rândul lor au declanşat adevărate furii globale. În anul 2008, producătorii Bakugan se aşteptau ca vânzările să scadă în urma crizei economice – însă s-a întâmplat exact pe dos: vânzările au crescut. Explicaţia a fost una psihologică: în vremuri de criză, părinţii se arată mai dispuşi să sacrifice din finanţe pentru a asigura fericirea copiilor.

Bakugan în România

În România fenomenul Bakugan a început să se răspândească de vreo doi ani de zile – la unison cu explozia din anul 2008 din Statele Unite. De atunci până acum, susţinută de difuzarea pe Cartoon Network a serialului de desene animate cu acelaşi nume, isteria Bakugan a început să cuprindă din ce în ce mai mult şi copii din România.

Cât costă? Destul de mult pentru câştigurile salariale de aici. Un bakugan cu o carte de poartă sau carte de abilitate începe de la 30 de RON până spre 50 de RON. Apoi mai sunt figurinele Bakugan, în jur de 60 RON bucata. Casetele în care se ţin bakuganii costă în jur de 90 de RON, o revistă cu benzi desenate Bakugan 15 RON. Dacă vă dotaţi copilul cu 20 de bakugani se cheamă că aţi investit în el mai mult de un salariu minim pe economie. Apoi mai sunt capcanele Bakugan, tricouri, penare, creioane colorate, caiete, lansatoare de bakugan, mese de joc. Una peste alta este vorba de o distracţie destul de scumpă. Nu am reuşit să găsesc pe nicăieri profiturile realizate de franciza Bakugan în România. Având în vedere că mai urmează să fie lansat şi un film anul viitor, că există jocuri pentru console şi calculator, trebuie să vă pregătiţi să cheltuiţi şi mai mult pentru copilul Dvs în cazul în care este atins de această isterie globală.

Povestea. Cine sunt bakuganii?

Bakuganii sunt nişte sfere în care locuiesc tot felul de fiinţe războinice imaginare – o dată lansate în luptă, aceste sfere se deschid eliberând luptătorul. Bilele magnetice care se deschid în diverse forme sunt extrem de atractive pentru copii, iar faptul că sunt mici face să poată fi transportate cu uşurinţă în buzunare (inclusiv la şcoală).

De unde vin bakuganii? Din Vestroia (Vestroya) – o lume paralelă cu lumea noastră unde trăieşte un atotputernic bakugan pe nume Naga, care a absorbit toată energia negativă şi se pregăteşte să invadeze lumea pământeană. Un grup de şapte copii (Dan, Shun, Runo, Marucho, Julie, Alice şi Joe) găsesc pe pământ cărţi de poartă şi bakugani şi intră în luptă împotriva lui Naga, aflând tot mai multe despre lumea bakuganilor. Acesta este subiectul primei serii de desene animate „Bakugan – Battle Brawlers”. A doua serie (care rulează în prezent în România pe Cartoon Network) se numeşte Noua Vestroie (New Vestroya). În această serie Dan, Marucho şi Shun intră în lumea Noua Vestroie unde luptă alături de Mira, Ace şi Baron împotriva grupării intitulate Vexos, grupare care încearcă să pună stăpânire pe lumea Bakugan. A treia serie Bakugan (care rulează în prezent în Statele Unite) se numeşte „Invadatorii Gundalieni”, iar aici Dan, Marucho şi Shun se luptă cu gundalienii pentru a proteja pământul de invazie.

Jocul şi regulile lui

Fiecare bakugan are atribute bazate pe una din cele 6 lumi: Aquos (apă), Ventus (vânt), Pyrus (foc), Subterra (subterani), Haos (lumină şi energie), Darkus (întuneric).

Pregătirea luptei

Fiecare jucător îşi alege trei bakugani cu care doreşte să joace. Fiecare bakugan are o putere G marcată pe el. Fiecare jucător îşi alege trei cărţi de poartă. Cartea de poartă trebuie să fie potrivită cu lumea de origine a fiecărui bakugan. Apoi trebuie alese câte trei cărţi de abilitate (la fel, potrivite pe culoarea bakuganului) care vor ajuta bakuganul pe durata luptei.

Bătălia

Fiecare jucător îşi plasează câte o carte de poartă în faţa adversarului cu faţa în jos, cărţile trebuie aproape să se atingă. Fiecare jucător îşi ţine cărţile nefolosite astfel încât adversarul său să nu le vadă. Bakuganii sunt lansaţi apoi de ambii jucători – când cei doi bakugani se deschid pe aceeaşi carte de poartă începe bătălia! Cei doi bakugani sunt desprinşi de pe cartea de poartă, se citeşte puterea G a fiecărui bakugan, se întoarce apoi cartea de poartă cu faţa în sus şi se urmează instrucţiunile înscrise pe ea (dacă există instrucţiuni). De comun acord, jucătorii îşi pot folosi acum fiecare câte o carte de abilitate şi se recalculează scorurile puterii G. Apoi sunt adăugate majorările de putere înscrise pe cartea de poartă pentru fiecare tip de bakugan. Acesta este scorul final al bătăliei: bakuganul cu cea mai mare putere G câştigă şi capturează cartea de poartă care se pune în teancul de cărţi folosite. Lupta se reia cu cartea de poartă rămasă pe masă. Jucătorul care câştigă primul trei cărţi de poartă este învingătorul final.

O masă de joc Bakugan

Alte reguli

Dacă un bakugan se deschide pe o carte de poartă şi acel jucător mai are deja un alt bakugan pe aceeaşi carte de poartă se petrece una din următoarele situaţii:

Dacă nu mai există o altă carte de poartă în joc sau respectivul jucător mai are un bakugan pe cealaltă carte de poartă, atunci lupta este câştigată de acest jucător care colectează cartea de poartă, urmând la mutare celălalt jucător. În orice altă situaţie bakuganul este mutat pe cealaltă carte de poartă- aici dacă există un bakugan al adversarului începe bătălia, dacă nu urmează la mutare celălalt jucător.

Dacă ratezi aruncarea sau bakuganul nu se deschide pe cartea de poartă atunci îi vine rândul adversarului. Dacă un bakugan se deschide pe o carte de poartă unde nu se află nici un alt bakugan atunci îi vine rândul adversarului. În cazul unei egalităţi de scor, lupta este câştigată de bakuganul care s-a oprit primul pe cartea de poartă. Regulamentul oficial spune că după bătălie fiecare jucător îşi primeşte înapoi cărţile pierdute.

Bakuganii falşi

În bakuganii falşi se găseşte un nivel foarte ridicat de plumb în vopsea, conform unei investigaţii desfăşurate în Noua Zeelandă, avându-se în vedere interzicerea lor. În România un bakugan original costă de la 30 de RON, unul contrafăcut 10 RON. Vopseaua cu plumb îi face destul de periculoşi pe cei ieftini. Cum recunoşti un bakugan fals? În primul rând după ambalaj care trebuie să conţină logo-urile companiilor Spin Masters şi Sega Toys. În al doilea rând atributele şi culoarea bakuganului trebuie să coincidă – un bakugan de apă nu prea poate avea culoarea roşie. Şuruburile folosite la ansamblarea bakuganilor originali nu au capul în cruce şi bakuganii originali nu au magneţii la vedere. De asemenea mai trebuie văzute atributele înscrise pe bakugan (simbolul atributului şi puterea G) – dacă acestea nu se regăsesc înseamnă că bakuganul este fals.

Sunt buni bakuganii pentru copii?

Unii spun că da. Este vorba de un joc de strategie, care implică memorarea şi combinarea unei serii de atribute. Există şi o componentă de îndemânare în plasarea bakuganului pe cartea de poartă, de asemenea se dezvoltă cunoştinţele aritmetice (adunarea cifrelor din puterea G). Pe de altă parte, într-o familie mai religioasă figurile încornorate ale bakuganilor ar putea trezi suspiciuni, ca şi concepţiile despre lumile paralele înţesate de personaje care cam seamănă cu dracii.

Pe mine personal mă tulbură dispariţia eroilor tradiţionali europeni: prinţii şi prinţesele care se luptă şi înving răul. Şi în povestea bakuganilor este vorba în principiu de aceleaşi valori – doar că personajele sunt venite din imaginarul japonez.

[ad#adsense300px]

Blog in conservare. M-am mutat la KISHINIOV.

7 păreri la “Bakugan – un joc, o jucărie şi profitul global

  1. Pingback: Bakugan – un joc, o jucărie şi profitul global - Ziarul toateBlogurile.ro

  2. eftimie

    Da. Dar s-ar putea să nu însemne nimic în comparatie cu „michi mau” sau „scubi du” conform declaratiilor fiului meu de doi ani si ceva. Există o vârstă la care aceste lucruri au importanţă în contextul general în care au importanţă şi alte lucruri de genul ăsta.

    Mi se pare hazliu cum a uitat lumea de Tamagochi, o chestie care era moarte acu 10-12 ani. Cunoşteam cel puţin trei persoane adulte cu cetăţenie română care deţineau aşa ceva. Una dintre ele avea şi nişte sâni mişto.

  3. Alexyka

    Mie imi place Bakugan, cu toate ca sunt fata, dar nu conteaza… sunt fascinata de aceste desene..Imi plac moooool!!!
    Nu vad sa fie cva rau in legatura cu ele…

  4. axeee

    normal joc. eu am de-acum 59 sfere si capcane!cel mai puternnic-Spin Dragonoid(980G

    1. Raluca

      Daca nu il ai pe Helios, a lu Spectra, degeaba=)) *de ce zic asta?*:))

  5. cloudy

    Mie personal mi se apre fascinant jocul..pe bune:D SIngurul lucru care mi se pare aiurea e aruncarea bakuganului si citez ” daca un bakugan nu ajunge pe cartea de poarta e randul adversarului” /:) Sa fim seriosi cui ii pasa se asta?

Comentariile nu sunt permise.