Blog in conservare. M-am mutat la KISHINIOV.

Basarab voievod a fost român şi ortodox. Neagu Djuvara ne cam minte

Neagu Djuvara practică în cartea lui exact aceleaşi artificii de care îi acuză pe restul istoricilor români: ocoleşte unele documente, pe altele le interpretează aşa cum îi convine pentru a-şi susţine teza.

Enumăr mai jos o serie de documente (citate via Matei Cazacu, în Magazin Istoric din februarie 2013):

  • 19 iunie 1330 ţarul sârb Ştefan Duşan se lăuda că a învins şapte ţari, printre care şi pe „Basaraba Ivanco, socrul ţarului Alexandru al Bulgariei”;
  • 26 noiembrie 1332 Carol Robert de Anjou îşi aminteşte de bătălia de la Posada aşa „am ajuns în nişte ţinuturi de margine ale regatului nostru, ce erau ţinute pe nedrept în Ţara Transalpină de către Basarab, schismaticul [ortodox], fiul lui Thocomerius, spre marea noastră şi a sfintei coroane insultă, acest Basarab, necredinciosul nostru român, mânat de un gând rău…”;
  • 19 mai 1335 altă amintire a lui Carol Robert de Anjou despre bătălia de la Posada : „Spre cinstea slujbei deosebite şi vrednice de o veşnică amintire a numitului magistru Toma, pe care ne-a făcut-o în Ţara Transalpină, unde atacul duşmănos pornit cu cruzime […] de către Basarab românul şi fiii lui …”;
  • 17 octombrie 1345 Papa Clement al V-lea îl informa pe regele Ungariei că „ … am luat măsuri să se îndrepte felurite scrisori către nobilii bărbaţi Alexandu al lui Basarab şi către alţi români, atât nobili, cât şi oameni de rând” pentru spijinirea a doi fraţi minoriţi;
  • 9 iulie 1347 regele Ladislau cel Mare spunea aşa „în Ţara Transalpină, în expediţia domnului Carol faimosul rege al Ungariei împotriva lui Basarab românul, pe atunci necredincios regatului şi sfintei coroane”;
  • 1358 Cronica pictată de la Viena îl numeşte pe Basarab „schismatic perfid”;
  • 10 aprilie 1370 Papa Urban al V-lea îi scrie lui Vladislav Vlaicu (nepotul lui Basarab) şi îi reproşează că a rămas schismatic, moştenire de la „vechii săi predecesori”;

Citind cu bună credinţă toate aceste surse documentare nu poţi ajunge decât la următoarea concluzie: pe primul voievod al Ţării Româneşti îl chema Ivanco/ Ioan după botez, era creştin ortodox (schismatic) şi de etnie română (valah).

Neagu Djuvara reuşeşte performanţa să răstălmăcească toate aceste documente, pentru el nu există nici o îndoială că Basarab era cuman catolic. Thocomerius este pentru Djuvara „Toctamir” („fier călit” în limbile turcice), deci cuman. Varianta că Thocomerius din transcrierea latină ar putea fi Tihomir nu este luată în seamă. Că toate documentele ungureşti spun despre Basarab că era schismatic (ortodox) nu are aproape nici o importanţă pentru Neagu Djuvara – el spune că de fapt era vorba de calomnii din partea regelui ungar pentru a-l îndepărta pe voievod de Papă.

Neagu Djuvara citează un singur document în care Papa îl lăuda pe Basarab că a sprijinit activitatea unor călugări catolici „tanquam princeps devotus catholicus” – „ca/precum un devotat principe catolic”. Din punctul meu de vedere acest document chiar nu îl dovedeşte drept catolic pe Basarab – el i-a sprijinit pe călugării Papei „ca şi cum ar fi fost” un principe catolic. Cealaltă scrisoare papală în care se anunţă trimiterea unor scrisori către români (valahi) printre care şi fiul lui Basarab, Alexandru, nu spune precis că acesta ar fi fost catolic. Că le permitea catolicilor să facă propagandă în Ţara Românească este una, însă asta nu îi face neapărat catolici.

Ca şi în cazul lui Lucian Boia, editura Humanitas a pus în mişcare în sprijinul lui Neagu Djuvara un impresionant aparat de propagandă jurnalistică. Toţi cei care au ocupat secţiile de cultură de la diversele publicaţii sunt ferm convinşi că Basarab a fost cuman. Cartea lui Matei Cazacu în care sunt demontate tezele lui Neagu Djuvara „Ioan Basarab, un domn român la începuturile Ţării Româneşti” a trebuit să apară la Chişinău, la editura Cartier, că în Bucureşti nu a încăput. Ştiu ce îmi cumpăr data viitoare când trec Prutul.

Blog in conservare. M-am mutat la KISHINIOV.

25 de păreri la “Basarab voievod a fost român şi ortodox. Neagu Djuvara ne cam minte

  1. liliana

    dl. Djuvara ne minte cam cu multe, păcat. de la oamenii din diaspora aveam alte pretenţii. ce o avea poporul ăsta de nu poate rămâne unit? cineva spunea că ungurii din alte ţări, să-i spunem exil, sunt cei mai naţionalişti şi cei mai aduaţi, cu noi românii …

  2. raz_atoth

    D-le Damian,imi permit sa cred ca,totusi,concluzia d-voastra cum ca Basarab „era creştin ortodox (schismatic) şi de etnie română (valah)” este prematura,in ciuda documentelor enumerate.
    Nu vreau sa reiau acum toate argumentele aduse de d-l Djuvara,dar Basarab(a) este totusi de origine cumana; un roman ‘verde’ avand un nume cuman? Toq-tamir este un nume cuman/tatar relativ des intalnit. In conditiile in care Basaraba este cert cuman,permiteti-mi sa cred ca este mai probabil ca forma Toq-tamir sa fie cea corecta si nu Tihomir. Fireste,nu e suficient pentru a afirma cu certitudine ca Basarab era cuman,dar suficient pentru a ridica un mare semn de intrebare.

    Apoi,Nicolae Alexandru,din cate stiu (corectati-ma daca gresesc),inainte de a deveni si Nicolae,era cat se poate de catolic. Fiul,asociatul la domnie apoi succesorul ‘ortodoxului’ Basarab I catolic? Iata un alt mare,pentru mine cel putin,semn de intrebare.

    Toq-tamir un nume relativ des intalnit la cumani/tatari.

    1. George Damian Autor articol

      1. Numele tatălui lui Basarab apare într-un singur document latin, cu forma Thocomerii/ Thocomerius. Pe cât de mulţi Toq-tamir printre cumani, chiar mai mulţi Tihomiri printre româno-slavi. Până la urmă este o chestiune de „credinţă”. 2. Din ce ştiu eu, Nicolae Alexandru apare în documentele papale drept sprijinitor al călugărilor catolici – asta poate însemna că nu îi dădea afara din ţară sau orice altă formă de toleranţă, dar nu se spune nicăieri explicit că era catolic (v. documentul din 17 oct. 1345). Există o corespondenţă în care era exprimată intenţia lui Nicolae Alexandru de a intra sub protecţia Papei (corespondenţă interceptată de regele Ungariei), însă la fel, nu este limpede că ar fi fost catolic.
      Şi nu văd nici o problemă ca Basarab să fi fost ortodox, fiul lui să fi cochetat o perioadă cu catolicismul, iar în urma faulturilor maghiare să se hotărască definitiv pentru ortodoxie (şi să aducă la Curtea de Argeş pe mitropolitul de la Vicina).

  3. Fratele Andryusha

    Io zic că avem noroc că nu i s-a pus pata lui Djuvara că e de origine chineză. Atunci să vedem demosntraţii cum că domnitorii români aveau ochii oblici, erau confucianişti şi zburau pe acoperişuri, aidoma lui Jackie Chan.

  4. raz_atoth

    1. Corect. Erau suficienti Tihomiri printre romano-slavi ca sa acceptam ca e posibil ca de fapt Thocomerius sa fie Tihomir. Ceea ce vroiam eu sa spun e ca daca Basarab este nume curat cuman e posibil SI probabil ca Thocomerius sa fie de fapt Toq-tamir. Cert? Cu siguranta nu.Atata tot ca,din punctul meu de vedere ipoteza Toq-tamir atarna mai greu in balanta.

    2) „de o bucată de vreme a ajuns la auzul nostru [de păstor al scaunului] apostolic, din dări de seamă îmbucurătoare întru Domnul, [vestea] că acela, care luminează [cu lumina sa] pe tot omul ce vine în acesta lume, a luminat prin revărsarea harului său într-atâta mintea românilor ce locuiesc în părţile Transilvaniei, ale Ţării Româneşti şi în cele ale Sirmiului din Ungaria, încât unii dintre ei au şi ajuns să cunoască drumul adevărului, prin îmbrăţişarea credinţei catolice […] scuturând şi lepădând de la ei sămânţa schismei şi celelalte rătăciri cu care duşmanul mântuirii omeneşti ţinuse împresurate inimile lor, iar alţii dintre dânşii, pătrunşi de strălucirea luminii de sus, se pregăteau [să facă] acelaşi lucru; noi care […] ţinem pe pământ locul acelui care caută ca toţi să se mântuie şi care vrem ca nimeni să nu piară, îngrijindu-ne de mântuirea românilor şi bucuroşi de lăţirea credinţei catolice am luat măsuri să se îndrepte felurite scrisori de ale noastre potrivite [acestui scop] […] către nobilii bărbaţi, Alexandru al lui Basarab şi către alţi români, atât nobili, cât şi oameni de rând”

    Evident,e discutabil daca (Nicolae) Alexandru trebuie incadrat printre cei care „au şi ajuns să cunoască drumul adevărului, prin îmbrăţişarea credinţei catolice”;textul cu siguranta nu precizeaza explicit acest fapt. Totusi,cel putin din punctul meu de vedere,corelat si cu faptul ca numele de Nicolae apare in ecuatie doar dupa 1359,asta e ideea care se desprinde din text.

    Am serioase indoieli ca e posibil ca Basarab sa fi fost ortodox,dar Alexandru catolic. Nu dupa toate necazurile pe care Basarab le-a avut cu ungurii. Sau pe care le-a pricinuit ungurilor,depinde de perspectiva :) Nu prea reusesc sa-mi inchipui in ce conditii ar fi putut deveni Alexandru catolic,cu un Basarab ortodox.

    1. George Damian Autor articol

      Pentru mine este destul de limpede că Basarab era ortodox, prea îl făceau ungurii schismatic. Raţionamentul lui Djuvara îmi pare o scărpinătură oltenească. Voievozii valahi puteau cocheta cu catolicismul fără nici un fel de probleme la nivel declarativ şi se căsătoreau în mod curent cu femei nobile maghiare de confesiune catolică. Problemele apăreau când se dezvolta prozelitismul, atunci apărea rezistenţa.

    2. raz_atoth

      Si teutonii ii casapeau cu sarg pe ‘paganii’ lituanieni,chit ca erau cat se poate de crestini. Ma rog,dupa 1385 sau cam asa.
      Ungurii aveau tot interesul sa-l faca cu ou si cu otet pe Basarab.Fie ca era catolic,fie ca nu,era totusi domn peste o tara ‘schismatica’,asadar era o ‘confuzie’ care se putea face si intretine relativ usor. Speculez acuma,dar toata insistenta asta de a-i lipi lui Basarab eticheta de shismatic suna mai degraba a propaganda avant la lettre. Parca varianta ‘dam navala peste schismaticul Basarab’ suna mai bine in fata papei decat ‘dam navala peste catolicul Basarab’.

      Ca voievozii se casatoreau frecvent cu nobile maghiare e una. E o practica de cand lumea de a-ti cimenta situatia prin casatorii strategice. Totusi,nu cunosc multe cazuri in care fiul presupus successor la domnie sa fie crescut in alta credinta decat a tatalui.

  5. Dorin C.

    Planeaza niste dubii asupra acestui Djuvara si felului in care se manifesta. Din cite am citit pe ici, pe colo, in 1989 a semnat impreuna cu altii un document protestatar, un fel de declaratie la Budapesta. Din punctul de vedere al Romaniei, oare cind s-a „copt” ceva bun acolo pentru noi de-a lungul istoriei? Eu cred ca niciodata.

  6. Mihai Frincu

    Roman sau cuman, ortodox sau catolic, care-i baiul ? Important e ca l-o troznit pe ungur cu bolovanul la scafarlie :)
    Na, parca nici Carol I n-o fost nici roman, nici ortodox, da’ n-am dus-o rau nici cu el.
    Asta e, suntem descurcareti: n-avem, importam, nu stam cu mainile-n san.

  7. radu

    Tre’ sa’l intelegem pe acest ”istoric”matusalemic !!! A fost contemporan cu Basarab si vorbeste in cunostinta de cauza !!!!. Si cu altii despre care face vorbire in operele sale. Iertati’l……

  8. ala

    Un singur lucru mi se pare logic in argumentatia lui Djuvara:
    Nucleul aristocratic care a intemeiat Tara Romaneasca a fost barbar. E tiparul dupa care se intemeiaza aproape toate statele europene din perioada respectiva.
    Propaganda de stat maghiara nu mi se pare ceva deplasat. Un exemplu relativ mai decent e relatia dintre Matei Corvin si Vlad Tepes.
    In alta ordine de idei, e relativ neinsemnat daca Basarab a fost catolic sau ortodox. Mai important mi se pare faptul ca, jucand pe cartea ortodoxiei, Nicolae Alexandru a facut o alegere proasta pe termen lung.Imperiul bizantin era deja in declin, iar ce a urmat apoi pentru Tara Romaneasca, stim cu totii.

    1. FDS

      …sau mai degraba, pe termen scurt (chiar foarte scurt). Din perspectiva escatologica, fireste.
      In plan lumesc, orice-ar fi ales, mai „bine” de atat nu ne-ar fi fost.

  9. ala

    @FDS:

    Perspectiva escatologica tine de constiinta fiecaruia. In fond, fiecare cult pretinde ca detine adevarul catre desavarsirea spirituala.

    La nivel de stat, mai ales in perioada respectiva, alegerea cultului de stat se facea strict din considerente politice. Asta a fost procedura standard de construire a coeziunii interne a statului si de creare de aliante pe plan extern de la sfarsitul antichitatii si pana dupa Renastere.
    Asa s-a intamplat cu legalizarea crestinismului de catre Constantin cel mare, islamizarea arabilor, mozaicizarea khazarilor , crestinarea lui Stefan cel Sfant sau a tarului Boris al bulgarilor. Singura exceptie, absolut remarcabila, de la aceasta regula este imperiul mongol construit de Genghis Khan. Dar si in acest caz apare o convertire in masa a mongolilor la islam, sub domnia lui Oz-Beg, la 3-4 generatii dupa moartea lui Temudjin.

  10. DL

    Am sa incerc sa comentez articolul dlui Cazacu din Magazin Istoric. Concluzii simple:
    1. Basarab si Thoc(c)omerius au nume de origine cumana. Nu inseamna ca au fost cumani – oricum regele ungar facea deosebirea intre valahi si cumani iar acesta ii specifica clar: valahi deci romani.
    2. Basarab este considerat schismatic deci nu e catolic deci este ortodox.
    3. In articolul cu pricina dl Cazacu (specialist in istoria „mai apropiata de noi”) pare minat de invidie pe imbracamintea dlui Djuvara si pe succesul sau comercial (unele carti – de istorie – ale dlui Djuvara sunt chiar bune, si nu ma refer aici cele legate de Basarab). Ca atare, strict ca si discutie legata (ca si subiect!) de istorie, dl. Cazacu s-a „descalificat”. Daca adaugam si un articol din Magazin Istoric din ianuarie 2013, tot al unui (alt) istoric (tot atit de vehement) care si-a tiparit op-ul tot la Chisinau, imi pare ca si Magazin Istoric se descalifica, coborind nivelul discutiei la nivel de „nu imi place de dl. Djuvara pentru ca nu e istoric de profesie iar amatorii/profanii nu au ce cauta aici”.
    In plus, apelul la virsta dlui Djuvara mi se pare de prost gust.
    4. Problema este adincita in continuare si ramine un gust amar: profesionistii istoriei – „cercetatorii onesti” (! – asta imi aduce aminte de o carte de istorie al carui titlu incepe asa: „O istorie sincera a ….” ca si cum profesionistii istoriei pot sau nu pot fi sinceri in domeniul lor sau istoria scrisa de ei – probabil ca da! dar asta este deja altceva) – nu accepta imixtiunea unui amator/profan, indiferent cit de plin de succes comercial are si cit de bine e imbracat este (!).
    Eu cred ca discutia continuata de dl. Cazacu nu era menita sa lamureasca daca Basarab era sau nu roman (btw, poate face cineva diferenta dintre valah si roman? – in acest context), eventual mai inchis la fatza si daca era ortodox sau nu. (Asta, dpdv istoric vorbind acopera ceva fapte: Basarab putea apela la ajutoare cumane, probabil mai curind tatare si a si facut-o. Daca era un „simplu” valah nu ar fi avut prea mare succes. In chestiune, initial, era Banatul de Severin pe care Basarab l-a trecut in stapinirea sa. ).
    Dl. Cazacu a „batut saua” pe o teza foarte draga istoricilor (si nu numai, probabil): ce cauta neofitzii, profanii, amatorii in istorie in contra „cercetatorilor onesti” „modesti” etc.?
    Tocmai dl. Cazacu, care trebuie si dinsul sa publice (probabil cu mult mai putin succes comercial), este suparat pe un om care a facut ceva popularizare istoriei, poate pentru ca se pare ca nu avea cine sa o faca dintre „profesionistii onesti ai istoriei”?
    5. Nu sunt de acord cu dl. Djuvara in/la multe din asertiunile domniei sale, dar ca nu are ce cauta in istorie asta este altceva. Iar anumite carti (de istorie) scrise de dinsul sunt chiar bune, in multe pasaje.
    Sunt adeptul metodelor dlui Rezachevici in domeniul istoriei noastre. De aceea nu sunt de acord nici cu unele asertiuni ale dlui Cazacu – de exemplu anul de inceput al domniei lui Basarab (Intemeietorul). Altfel spus, nu vad prea multa diferenta de pregatire in domeniul istoriei noastre vechi a dlui Cazacu fatza de dl. Djuvara. Doar titlul de „istoric de profesie” face diferenta. Si asta conteaza doar pentru cine se bazeaza (numai) pe acest titlu.
    6. In definitiv e important mai mult la nivel local ce origine a avut Basarab, ce culoare avea la fatza si ce credinta avea. Faptele sale sunt mai importante. Din perspectiva de acum, nu stiu cit de mindri putem fi ca era ortodox, alb la fatza si valah/roman. Nu vad cu ce ne-a ajutat asta prea mult.
    7. Magazin Istoric incearca si el sa fie mai comercial – asta putin cam tirziu in opinia mea. S-ar putea ca „invidia asta” pe dl. Djuvara sa duca la un gind bun: popularizarea „sincera” a istoriei (noastre) merita dpdv comercial, mai sunt oameni care citesc istorie. Unii autori pot sa faca bine asta, altii nu. Dl. Djuvara a putut.

  11. Pingback: Basarab | Romania MilitaryRomania Military

  12. Pingback: Chiar este România altfel?!?!

  13. Marian

    Cineva a spus ca numele de Tihomir e cuman, dar persoana nu (as fi raspuns acolo, daca adaugarea de comentarii ar mai fi fost permisa).

    Daca toti cu nume cuman ar fi fost si cumani, ce sa spunem de Gheorghe – suntem 20% greci?, sau de Ion – suntem alti 20% evrei?, sau de Pavel?

    Trebuie sa înteleg ca singurul român autentic e Decebal Traian Remes? Sau Traian Basescu (un exemplu chiar bun, as zice)? Sa ridice mâna cei pe care-i cheama Deceneu? Sau Scorilo? Nimeni…?

    1. Getu

      Basescu e gagauz. Daca aveam ziaristi cu sange in instalatie, s-ar fi interesat si ar fi aflat si ar fi informat alegatorii. Daca pe Robert Shengen Turcescu, il cheama Shenghen si Robert, asta ce-i ? raspunsul este: rrom cu sifon. Djuvara inca nu si-a gasit indentitatea, i se pare ca este aroman, dar aromanii zic hentz! Nu-i d-alor. Atunci e fanariot, numele e cam turco-grecesc.De unde dracu a mai aparut si elito-scheletul asta de ne intuneca orizontul? Credeti ca poate scrie mosneagul asta atatea tomuri, cu o viteza mare? Cine le scrie si cu ce scop? Francmason? Da de care culoare? Cum de are parte numai de editii de lux si la preturi de dumping in librarii? Pute a ‘Big Brother’!

  14. Donkeypapuas

    Am avut recent prilejul să-mi cadă în mână un stufffos arbore genealogic, cu forma unui planiglob, şi ghiciţi cine se trăgea din Thocomerius.

    Şi nu a remarcat nimeni un procedeu tipic folosit în manipulare? De la cazul unui voievod – acest Tihomir – se extinde, se generalizează la „voievozii Ţărilor române”!

    Os ă vorbesc mai urât: Djuvara este în fapt un boşorog scârbos care a fost în stare să permită demolarea unei proprietăţi a familiei cu încărcătură istorică – casa Rosetti. Am vorbit cu martoti oculari care au descris ca o crimă demolarea.

  15. Pingback: Editura “Cumanitas”, între Matei Cazacu şi Neagu Djuvara | tudorvisanmiu

  16. Pingback: Basarab voievod a fost român şi ortodox. Neagu Djuvara ne cam minte | Adevarul despre daci

  17. Getu

    Cine este acest Djuvara cu nume de fanariot si ce urmareste, cine e in spatele lui? Asta vrea sa ne convinga, ca la varsta lui de mosneag scrie si tot scrie istoria romanilor cum vrea muschiul lui. Cine ii scrie tomurile lui, unele masive, cine il crede ca acum la batranete ii merge mintea brici si ca scrie sute de pagini pe zi, mai are si niste editori prompti, care gata cu editiile de lux la preturi concurentiale. Cine il mana in lupta pe acest fanariot intarziat pe aici pe la noi? Ca sa scrii istorie trebuie sa iti petreci viata prin biblioteci si pe santierele arheolocice, ca V. Parvan de exemplu sau ca marele Iorga. Djuvara a fost un teleleu, de ce nu a scris istorie si mai inainte de a aparea pe meleaguri romanesti? Dupa parerea mea, e cam dubios, ne tot educa copii si tineretul ca suntem cumani musai, ca asa vrea el. L-am vazut la TV dupa ce a aparut in tara, comentand cu un alt fanariot, ca rascoala de la 1907 nu a existat, ca a fost doar o agitatie usoara, ca nu au fost ucisi mii de tarani. Bate campii. Bunicii mei au participat la rascoala desi erau avuti. I-am intrebat de ce s-au rasculat si mi-au spus ca rascoala 1907 a fost impotriva arendasilor straini mai ales greci si evrei, care exploatau crunt satele noastre si se purtau despotic. Cei care ii indemna la rascoala erau invatatorii si popii. Sate vecine cu satul natal au fost rase cu tunurile. Ce tot clampane fanariotul asta, fost ciocoi, ca rasculatii erau niste vagabonzi? Toate rascoalele taranesti ale romanilor erau inainte de toate rascoale nationale, impotriva strainilor si a mosierilor imbarligati cu acesti straini. HOREA, martirul neamului romanesc, a strigat de pe esafod; ‘Mor pentru natiune!’. Rascoala lui Tudor Vladimirescu a fost tot nationala si a fost o continuare a rascoalei lui Horea, Rascoala lui Avram Iancu a fost tot nationala, impotriva ungurilor. Revolutia de la 1848, a fost o revolutie nationala. La acel timp in orasele si targurile din provinciile romanesti nu se vorbea limba romana. In Tara Romaneasca si Moldova se vorbea greaca iar in Ardeal ungureste si saseste. Limba romana se vorbea numai in sate, ca acum in Rep. Moldova: la oras rusa, la tara romana. De aia romanii se rasculau si se vor mai rascula pentru a-si lua drepturile la existenta din labele liftelor straine de neam si tara. Djuvara si totii fanariotii ramasi inca pe aici, nu ne au la inima, li se pune travers tot ce este romanesc. Fiind capitan de vas am muncit pe nave grecesti, asa am ajuns sa cunosc pe viu de ce romanii nu-i mai suportau, erau niste javre. Si acum ne desconsidera, ne asupresc, au uitat ca s-au imbuibat din pamantul romanesc. Ici, colo, mai auzi cate un grec batran, ca Romania era Canada pentru bunicii si strabunicii lor. Flota noastra comerciala de 380 de nave s-a spulberat in vant iar praduitorul a fost votat de 5 mil. de romani in fruntea statului. Romanii sa deschida bine ochii si sa se ocupe de tara lor. Isi inchipuie oare ce va urma, cand popoarele occidentale vor avea guverne extremiste si vor alunga muncitorii straini din tarile lor? Se gandesc oare ce va fi cand cca 3-4 mil de romani vor bui inapoi? Nu mai vindeti strainilor pamantul si nu aveti incredere in ei, nu au venit aici sa va creasca. Au venit aici ca sunt romanii usor de stors, au venit sa se imbogateasca si sa care averi in tarile lor de bastina, asa cum fac asta de mii de ani. Credeti ca cei care storc pe romani au vreun respect ptr ei? Are Djuvara vreun respect pentru romanii ai caror stramosi au trudit pe mosiile lor de fanarioti? NU, nu are niciun pic. E un venitic ca toti veniticii.

  18. tiras

    Din pâcate în Romînia sînt mulți istorici care încearcâ,și de multe ori reușesc sâ denatureze,sau sâ creadâ câ dețin adevârul aproape absolut cu privire la istoria și formarea poporului romîn.În anumite lucrâri ei dezvoltâ separat și nu prin
    contiunuitate exemple sau dovezi despre un anumit lucru dovedit în unele lucrâri de specialitate apârute în liucrârile altor istorici.Sînt alți care sînt de-a dreptul râu vitori cu istoria poporului romîn atît pe plan cultural cît și istoric.Și în ziua der astâzi mulți istorici și lingviști neagâ cu vehemențâ vechimea și continuitatea poporului romîn în actualul areal .Ei ori sînt
    îndoctrinați de unele forțe malefice doctrinare care pur și simplu nu recunosc dovezile științifice descoperite prin noile sapâturi arheoloigice pe care mulți specialiști strâini le recunosc ca dovezi incontestabile a vechimi si continuitâți strâmoșilor noștri geto-daci.Sînt unele grupari anti romînești cârora le e fricâ de de cine sînt romîni în Europa,de vechimea lor,de precursori culturi și a meștesugurilor,începînd cu olâritul,metalurgia ,scrisul etc.
    Mai multe altâdatâ.

Comentariile nu sunt permise.