Biserica ortodoxă versus Biserica greco-catolică et alii

O vastă bibliografie ştiinţifică îi scoate pe greco-catolici drept principalii prigoniţi ai regimului comunist din România. Problema este permanent în actualitate – există subiectul retrocedării bisericilor greco-catolice şi atunci este nevoie de atenţie publică, este nevoie să fie clădită o anumită imagine. Au fost scrise sute de cărţi despre prigonirea greco-catolicilor. În paralel, preoţii şi ierarhii ortodocşi sunt prezentaţi ca un fel de profitori ai regimului comunist, colaboratori cu Securitatea, chiar prigonitori ai greco-catolicilor alături de comunişti.

Bibliografia care să arate prigoana la care au fost supuşi preoţii ortodocşi este aproape invizibilă – sunt sigur că există destule lucrări, însă nu sunt vizibile în spaţiul public. Dar hai să ne uităm puţin la cifrele prigoanei: în România comunistă au fost închişi 1888 de preoţi ortodocşi, 235 preoţi greco-catolici, 172 preoţi romano-catolici, 67 pastori protestanţi, 25 pastori neo-protestanţi, 23 imami musulmani şi 13 rabini.

Când mă uit la cifrele acestea parcă văd altfel prigoana comunistă din România împotriva religiei. Când preoţii ortodocşi aruncaţi în închisoare de comunişti sunt de trei ori mai mulţi decât reprezentanţii tuturor celorlalte confesiuni şi religii la un loc avem o problemă dacă nu prezentăm prigoana comunistă la adevăratele sale proporţii.

Cifrele de mai sus le-am luat din volumul proaspăt ieşit de sub tipar al lui Cristian Tabără „Tradiţii & apucături” care reuneşte articole scrise pentru revista „Lumea Credinţei”.

P.S. Cartea lui Cristian Tabără poate fi cumpărată (şi online!) de la Librăria Sophia. O precizare personală: rândurile de mai sus nu reprezintă o negare a suferinţelor greco-catolicilor, doar o stabilire a proporţiilor. Replicile de mai jos merită o atenţie sporită şi voi încerca să răspund la ele.

Comentezi?

*

32 comentarii

  1. Clarificare

    Vezi George ca cifrele alea nu spun povestea pe care o sugerezi tu.

    Diferenta e ca Biserica Greco Catolica a fost desfiintata, pe cand numarul enoriasilor BOR a sporit cu numarul enoriasilor rapiti de la BRU, plus cei produsi in programul eugenist al Partidului.

    In dictatura comunista, BRU a intrat cu 10% din populatie si a iesit cu 0.5%. BOR a intrat cu 70% si a iesit cu aproape 90%.

    Preotii ortodocsi n-au fost inchisi pentru ca erau preoti ortodocsi, ci au fost inchisi laolalta cu ceilalti legionari. Preot greco-catolic te faceai si slujeai in clandestinitate. Ca preot ortodox erai finantat de la stat, ba daca erai Patriarh aveai limuzina oficiala pusa la dispozitie de catre stat. BOR avea scoli teologice, tipografii, carti bisericesti, tiparea biblii. S-au ridicat si renovat biserici ortodoxe si sub comunism, chiar in perioada de dinainte de gratiere.

    Mi se pare foarte important ca BOR avea un Patriarh recunoscut de catre stat, felicitat de catre Nicolae Ceausescu cu ocazia intronizarii. Spre comparatie, conducatorii BRU au avut optiunea de a se CONVERTI LA ORTODOXIE sau de a merge la puscarie. Faptul ca ei au ales puscaria si nu ortodoxia spune cam tot ce e de spus.

    Asta e distinctia dintre prigoana suferita de Biserica Greco-Catolica si tratamentul privilegiat de care a beneficiat Biserica Ortodoxa Romana, ca institutie. Drama unor preoti individuali nu este reprezentativa pentru soarta BOR, dar este reprezentativa pentru soarta BRU.

    In cazul BRU, s-a incercat distrugerea unei religii, a fost persecutie religioasa explicita. In cazul legionarilor, indiferent de meserie sau religie (au existat si greco-catolici filo-legionari), persecutia a fost de natura politica.

    • MMP

      Povestea dvs sufera de inconsecventa. Spuneti ca “In cazul BRU, s-a incercat distrugerea unei religii, a fost persecutie religioasa explicita” dar apoi ” In cazul legionarilor, indiferent de meserie sau religie (au existat si greco-catolici filo-legionari), persecutia a fost de natura politica”. Ori a fost persecutie religioasa, ori a fost politica?

      Care e distinctia dintre persecutiil lui Ion Gavrila Ogoranu – greco catolic- si Pr. Gheorghe Calciu, ortodox? Niciuna. Amandoi au fost persecutati pentru credinta lor intr-o Romanie ne-comunizata. Adica atat persecutie politica cat si religioasa, pentru ca in acest caz, se intrepatrund.

      Biserica Greco Catolica nu a fost desfiintata din motive religioase. Ci exclusiv din motive politice, respectiv legaturile sale cu Roma, deci cu Occidentul. Mi se pare foarte interesant cum judecati cu dubla masura: nu va deranjeaza ca Biserica Greco Catolica este rezultatul unui act politic, dar va deranjeaza un alt act politic, adica acela de desfiintare. Daca greco-catolicismul ar fi fost, realmente, o credinta traita, ar fi iesit intarit din comunism.

      Daca enoriasii Bisericii Greco Catolice ar fi fost asa de evlaviosi si puternici in credinta, nu-i putea schimba nimeni in ortodocsi. De altfel, intr-o tara laica, “fara religie”, nu ar fi fost nicio problema sa se declare oficial, “atei” si sa ramana fideli Filioque… Dar tot dvs spuneti ca au trecut la ortodocsi…Asta spune ceva despre ei. Pe de alta parte, daca Biserica dvs era unita cu Budapesta, Sofia sau Beijing( ipotetic vorbind) nu ar fi patit absolut nimic. Dovada este ca Adventistii n-au patit nimic, au fost bine merci.

      Faptul ca “erai finantat de la stat, ba daca erai Patriarh aveai limuzina oficiala pusa la dispozitie de catre stat. BOR avea scoli teologice, tipografii, carti bisericesti, tiparea biblii”, tine de faptul ca Ortodoxia era/este religia majoritara, iar regimul comunist tinea la aparente. Sa nu uitam ca in constitutia comunista, era “garantata” libertatea de constiinta. Daca religia majoritara ar fi fost islamul, comunistii ar fi incercat sa-l acapareze si sa-l “oficializeze” pe acesta.

      Cum spuneam Ion Gavrila Ogoranu nu a avut niciodata nimic de impartit cu ortodocsii. Decat, eventual prigoanele comuniste.

    • MMP

      Evident, in primul paragraf, ma refer la legionarii greco-catolici.

    • Clarificare2

      “Daca greco-catolicismul ar fi fost, realmente, o credinta traita, ar fi iesit intarit din comunism. ”

      Sugerati ca asta e motivul pentru care BRU a disparut, iar BOR a prosperat? Ca ortodoxia ar fi o credinta traita, iar greco-catolicismul nu? Sigur nu era din cauza ca BRU a fost desfiintata, preotii aruncati in inchisori si inlocuiti cu preoti ortodocsi, sau convertiti cu forta la ortodoxie?

      Uite, eu nici macar nu-s greco-catolic si sesizez ostilitate pasiva si lipsa de respect in cele mai blande mesajele ale ortodocsilor, nu ma mir ca greco-catolicii ar avea resentimente.

    • Eu, olteanul

      Daca dvs credeti ca BOR a “prosperat” in timpul comunismului, inseamna ca n-aveti nici cea mai mica intelegere a credintei ortodoxe.

      Nu stiu cum sa va explic, fara sa para ca ma dau destept. Dar credinta, cand e realmente traita, nu poate fi “desfiintata”. Ati citit ceva despre “fenomenul Pitesti”? Cum se face ca oamenii aia, care au trecut prin iad, in comparatie cu greco-catolicii de care vorbiti, nu si-au pierdut credinta? Cum se face ca acele nenorociri au dat nastere la sfinti?

      Daca ati fi citit ceva istorie a aparitiei “greco-catolicismului” in Romania, ati intelege de ce am spus ca a fost o creatie politica, care nu a avut niciodata traitori adevarati. Ati intelege de ce au murit MII de ortodocsi care luptau impotriva acestui josnic act de tradare a dreptei credinte.

      Draga domnule, credinta, daca e adevarata, nu ti-o poate scoate nimeni din suflet. Ce-i impiedica azi pe greco-catolici sa devina ce-au fost? De ce nu ia din cei care se declara “scarbiti de BOR”?..

    • Megara

      MMP dixit: “Care e distinctia dintre persecutiil lui Ion Gavrila Ogoranu – greco catolic- si Pr. Gheorghe Calciu, ortodox? Niciuna. Amandoi au fost persecutati pentru credinta lor intr-o Romanie ne-comunizata. ”

      De fapt, Gheorghe Calciu nu a fost persecutat pentru credinta. A intrat in inchisoare ca student la medicina pentru orientarile police.
      Citez din “Fenomenul Pitesti” a lui Virgil Ierunca

      “Alt caz, mult mai complicat: studentul la medicina Gheorghe Calciu. Depinde cand l-ai cunoscut: inainte de reeducare, dupa propria sa reeducare, sau dupa ce intreaga operatiune a luat sfarsit. Inainte de Pitesti, Calciu fusese printre cei mai intransigenti, dupa reeducare, dintre tortionarii cei mai inraiti, dupa sfarsitul experientei, in clipa cand se inscena procesul cu tapi ispasitori, redevine vechiul om, curajos si leal. Calciu n-a putut sa fie judecat in lotul lui Turcanu, deoarece a anuntat ca nu va raspunde la nici o intrebare pana cand nu va fi adus ca martor la proces adevaratul initiator al experientei, generalul Nikolski.

      Dumitru Bacu l-a vazut la Gherla in propria sa celula: “Dintre reeducatii din celula, cel mai periculos pe vremea aceea era un fost student la medicina Gheorghe Calciu poreclit si “eminenta cenusie” a directorului Goiciu. Calciu era unul dintre cei mai devotati informatori pe care i-a dat reeducare si care i-a luat oarecum locul lui Turcanu”.

      Dar tot Dumitru Baciu adauga cateva pagini mai departe. “A fost ridicat de la Gherla si dus la Ministerul de Interne pentru ancheta. La plecare, era inca reeducat convins. Nu stiu cat a ramas asa, dar peste exact doi ani am avut ocazia intr-adevar unica sa aflu direct de la el despre trecerea lui pe la minister si despre ceea ce i se pregatea. In 1956, intr-o celula din arestul principal al ministerului de pe Calea Victoriei, mai exact in celula care se gaseste in fata camerei ofiterului de serviciu sau “sefulu arestului”, cum i se mai spune, am gasit, tras cu acul in semne Morse, urmatoarea fraza care m-a infiorat: “Calciu Gheorghe am fost adus aici pentru ca sa fiu omorat, nu sunt vinovat”.

      N-a fost condamnat la moarte (sau i s-a comutat) si a fost trimis dupa procesul sau- separat de a lui Turcanu si al lotului sau – la sectia de exterminare de la Jilava, faimoasa camera 53, unde a dovedit ca se schimbase integral. S-a purtat, aveau sa spuna apoi colegii sai de celula, ca un sfant cu ei, mergand pana la sacrificiu. In cursul unei epidemii de dizenterie, si-a taiat venele, pentru a da celor bolnavi sa bea sange. Cand a iesit din inchisoare, era profund religios, s-a inscris la teologie si a ajuns profesor la Seminarul Teologic. Predicile pe care le tinea erau ascultate nu numai de studentii sai ci si de studentii de la stiintele exacte. In 1977, a fost dat afara din postul sau de profesor, supravegheat, amenintat, santajat ca sa se linisteasca. Nu s-a linistit. Ajutat de un grup de credinciosi ce se reunisera pentru a-l apara si a scrie Patriarhului, Calciu n-a cedat. A fost din nou arestat la 10 martie 1979, condamnat la 10 ani inchisoare, comutati in sapte ani si jumatate, si supus unui regim de exterminare in inchisoarea de la Aiud (Toate protestele internationale, de la Amnesty International la Comite des Intellectuels pour une Europe des Libertes-CIEL, de la Mircea Eliade la Eugen Ionescu, n-au obtinut, pana in clipa de fata [adica pana la aparitia primei editii a acestei carti – Editura Limite, Madrid 1981] eliberarea lui. [Parintele Calciu a iesit din inchisoare abia in 1984, iar in 1985 a fost obligt sa paraseasca definitiv Romania -n.ed.]).

      Ca si-au revenit, platind pana la martiraj o vina ce nu fusese a lor, asa cum a facut-o parintele Calciu, sau ca nu si-au mai putut recompune niciodata vechea personalitate, fie ajungand pe pragul nebuniei, fie vegetand apatic, fie incapatanandu-se in rau, ca Paul Caravia, oricare dintre schingiuitii-schinguitori, dintre reeducatii-reeducatori, dintre victimele-calai ar fi putut repeta fraza scrisa in Morse de Calciu pe un zid de inchisoare: “nu sunt vinovat”. Toti in afara de majoritatea celor ce constituisera primul grup din jurul lui Turcanu. Ca sa nu mai vorbim de autoritatile comuniste, la toate nivelurile, carora le incumba toata raspunderea “reeducarii”.

    • Marian

      Sunt curios cum s-a calculat acea cifra de 90%?
      În mediul în care am trait eu, în 1989-1990, bisericile erau frecventate numai de babe, si numai de marile sarbatori religioase mai apareau si altii. În total sub 5% din populatie.

      Daca cumva va referiti la procentul celor care sunt trecuti ca fiind de religie ortodoxa, lucrurile se schimba, pentru ca si acest lucru e facut fara acordul celui botezat, numai cu acordul nasilor.

  2. Un semn de întrebare trebuie să fie ridicat și în ceea ce privește specificul informației sursă. Cristi Tabără a scris pentru o revistă a căror editorialiști au ca scop declarat propaganda ortodoxismului.

    • Cu un astfel de raţionament propagandiştii ateismului ies din orice fel de discuţie :)

    • Eu

      Primul lucru pe care un credincios il intreaba pe un alt om care exprima opinii critice la adresa unui subiect cu iz religios este: “esti ateu?”. Deci fenomenul discreditarii pe baza apartenentei la un grup/ideologie e real, nu-i un argument valid, dar e intalnit in ambele tabere. Nu-i specific “propagandistilor ateismului”.

  3. cristi tabara

    Dragilor, iata ca un text scris de mine cu ceva timp in urma naste, prin revitalizarea temei de catre domnul Damian, noi dispute. As dori, asadar, sa lamuresc cateva aspecte legate de acel text. Intai, ii spun profului de religie ca Lumea credintei nu are “drept scop declarat propaganda ortodoxismului”, ci a credintei, dupa cum ii spune si numele. In al doilea rand, in textul meu din Lumea credintei (reluat in volumul citat), nu neg martiriul Bisericii Romane Unite cu Roma (Greco-catolica), ci doresc doar restabilirea adevarului istoric, conform caruia nu doar Unitii au avut de suferit de pe urma comunismului, ci si alte confesiuni si religii (asadar nu am favorizat BOR). Textul meu se dorea un indemn la rectificarea unei pozitii partizane a doamnei Lucia Hossu-Longin, redata intr-un studiu oficial. Va rog, asadar, sa cautati si sa studiati problema “in integrum” inainte de a va pronunta. Va multumesc! :)

    • Dragă Cristi, se pare că nu cunoşti revista la care ai lucrat. Iată ce se spune pe site-ul acesteia:
      Dragi cititori/internauţi, aceasta este echipa „Lumea Credinţei”. O garnitură de excepţie, o echipă care se poate aduna doar o dată într-o generaţie media – şi când spun asta ştiu exact ce vorbesc! Pentru că nu e totul ca ea să conţină nume sonore, condeie talentate, persoane credincioase, caractere tari. Totul e să poată lucra împreună, trăgând la acelaşi jug: informarea corectă a cititorului, destuparea minţii unora, limpezirea sufletelor altora, mărturisirea justă şi roditoarea credinţei noastre ortodoxe!
      Răzvan Bucuroiu
      Directorul grupului editorial „Lumea Credinţei”

      (http://www.lumeacredintei.com/sct_1/pag_2/despre_noi.htm)
      Din păcate textul cu pricina nu l-am găsit în arhiva revistei, mea culpa. Dar eu nu ridic observaţii asupra textului în sine, ci a faptului că persistă suspiciunea partizanatului din însăşi acceptul editorial. Ca fapt divers, la o căutare în arhivă după formularea “greco-catolic” avem doar 8 rezultate, din care 4 sunt vădit partizane. ;)

    • Eu, olteanul

      Sunteti complet rupt de realitate. Pai citatul dvs ii da dreptate lui Cristi Tabara! A marturisi credinta ortodoxa nu este acelasi lucru cu “propaganda ortodoxismului”. Dupa logica dvs, orice marturisire – fie ca este a credintei, a unei stari de fapt- echivaleaza cu propaganda.

      E ca si cum, daca cineva v-ar bate pentru a va obliga sa va declarati eschimos iar dvs ati refuza, ar rezulta ca faceti propaganda romanismului?!

      Sunt niste nuante pe care, in orbirea provocata de propria mandrie, nu vreti sa le sesizati.

    • Adică mărturisirea justă (ai uitat adjectivul intenţionat?) şi roditoare a ortodoxismului nu este în contrapunere cu celelalte mărturisiri (greco-catolice – în cazul de faţă, protestante, musulmane, budiste hinduse etc) ce par prin această exprimare nejuste şi neroditoare??? Toate sunt juste şi roditoare, iar atributul ortodox este doar o întâmplare de exprimare personală a directorului? Atunci ce caută în aceeaşi frază cu informarea corectă a cititorului şi valoarea mărturisirii ortodoxiei echipei?
      Trebuie să-ţi spun, stimate oltene, că pasajul de mai sus este definitoriu propagandei (cu arme specific manipulării: prin omisiune, subliniere pertinentă, reinterpretare, analogie etc). Domnul Cristi Tabără cunoaşte foarte bine mecanismele (în publicitate se numesc, popos, persuasiune, în creştinism catehizare). Doar este ziarist.

    • MMP

      De ce nu vreti sa pricepeti ca un ortodox se gandeste la propria persoana si se compara cu Dumnezeu, nu cu alti oameni? Dvs judecati asa, pentru ca sunteti format sa priviti doar in stanga, dreapta sau in jos.

      Din punctul de vedere al unui ortodox, nu orice credinta este justa si roditoare. Asa cum gandeste de altfel si un musulman, evreu sau budist. Daca iti marturisesti credinta, JUST, nu faci prozelitism sau propaganda. Esti pur si simplu consecvent cu Adevarul in care crezi.
      Este evident ca “informarea corecta a cititorului” se refera la viziunea ortodoxa asupra lumii. Nu vreun “corect” neutru, abstract…si inexistent de altfel. Pentru ca nici lumea nu este “neutra”, asta e doar o aberatie comunistoida, propagata azi prin conceptul de “corectitudine politica”. Adevarul e Unul si nu poate fi negociat.

      Sunt nuante pe care nu am nici caderea si nici timpul sa vi le explic. Cheia in care priviti totul este specifica limitelor si limitarilor pe care si le impune un ateu. Mi-e mila de dvs.

    • @MMP
      Înţeleg din spusele tale că un ortodox se compară cu Dumnezeu, bănuiesc că Dumnezeul său, odată ce nu acceptă alţi dumnezei. Pentru că el este construit după imaginea Dumnezeului său rezultă că un ortodox se compară de fapt cu propria sa imagine? Fain.

      “Mărturisirea” credinţei, ca şi mărturisirea necredinţei, este propagandă, doar că are alt nume. Sau cathizare. Sau îndoctrinare. Sau educare. Sau… cum vrei tu să-i spui. Odată ce deschizi gura faci propagandă ideilor tale. Nu asta înseamnă mărturisire? În presă linia de demarcaţie între “obiectivitatea” informaţiei şi “subiectivismul” editorial este des încălcată. “Lumea credinţei” are program în a face mărturisirea ortodoxiei, în detrimentul imaginii obiective ce încearcă a o construi faţă de “credinţă” ca idee.

  4. Popp

    De acord cu antevorbitorii mei. Nu putem vorbi într-atât de o prigoană a preoţimii ortodoxe cât despre o prigoană a preoţimii filo-legionare. Este evident că majoritatea acestei preoţimi aparţinea cultului ortodox.
    Uneori trebuie să-l mai cităm şi pe Stalin… “O moarte este o tragedie, un milion de morţi înseamnă statistică.”
    Individual, ne doare la fel de mult pentru toţi morţii noştri luptători. Procentual, statistic rece, 2000 de cazuri nu înseamnă mult.

    • Sincer, Stalin nu îmi trezeşte simpatia. Eu sunt de părere că moartea oricărui om înseamnă dispariţia unei lumi.

  5. Radu

    Interesanta tema insa probabil ca nu este momentul in care poate fi abordata fara izbucniri partizane. Si pe mine m-a iritat multa vreme faptul ca multi clerici si mireni uniti scoteau in evidenta suferintele bisericii lor (reale si de netagaduit) dar doar pentru a le bate obrazul ortodocsilor si a acuza BOR de cooperare cu regimul comunist. Ori lucrurile sunt indiscutabil mult mai complexe. Alaturi de o acceptare a regimului au existat martiri ai BOR, stiuti si nestiuti.

    Si mai interesant este faptul ca dupa 1990 majoritatea fostilor greco-catolici si urmasii lor nu au revenit la BRU. De ce? Cum se face ca o biserica de care apartineau in 1930 8% din populatia tarii a disparut practic? Greco-catolicii dau vina pe nerestituirea proprietatilor ecleziastice insa am mari indoieli ca motivul acesta este singurul si sunt sigur ca nu e cel mai important. Nimeni nu a incercat sa dea un raspuns documentat la intrebarea aceasta…

    • Raspunsul

      Raspunsul este multiplu: dupa 40 de ani, foarte multi au murit (toti cei suficient de maturi incat sa priceapa ce s-a intamplat si sa fie suficient de legati de biserica intrau in ultimele decenii de viata), iar tinerii pur si simplu s-au integrat. Greco-catolicii isi botezau copiii la ortodocsi, singura forma de religie cu care mai aveau oamenii contact era cea ortodoxa.

      Nu conteaza ca e 8% din populatia unei tari mici, sau 100% din populatia lumii. Tot la aproape fiecare secol se schimba complet fondul uman al populatiei globului. Ajunge sa cenzurezi perfect un aspect al vietii sociale cateva decenii, pana cand nu va mai exista nimeni care sa isi mai aduca aminte sau la care sa-i pese.

      De ce am impresia ca sugerati ca religia greco-catolica n-ar fi fost o religie veritabila la care oamenii sa fi tinut cu adevarat, si de-asta nu a mai atins nici pe departe cifrele demografice de dinainte? Oamenii tineau la religia lor, dar pur si simplu au fost “reeducati”.

      Iata o marturie:

      În comuna mea, Odoreu în 1948 paroh era pr. Pop Vasile care a refuzat trecerea la Biserica Ortodoxă deci obligat să părăsească parohia, apoi chiar fiind arestat şi condamnat la închisoare. Stă 5 ani la canal. După dânsul urmează între 1948-1950 părintele fost greco-catolic, Dumitru Bandiciu, trecut la Biserica Ortodoxă, apoi între 1950-1966 părintele Vasile Jude, tot preot greco-catolic, dar trecut la Biserica Ortodoxă.

      Amintesc acest lucru pentru că familia mea a frecventat biserica noastră fostă greco-catolică, dar în care slujea un preot care a semnat trecerea, un preot care totuşi a păstrat în forma ritului nostru toate slujbele şi serviciile. A permis recitarea Rozarului, Calea Crucii, nu a scos statuile din biserica, a păstrat totul aşa cum era în anul 1948. De aceea se explică faptul că nefăcându-se schimbările impuse de Biserica Ortodoxă, credincioşii se simţeau şi se considerau în continuare greco-catolici doar că aşa cum le-a spus părintele Bandiciu, citez:,,Toate rămân în biserică aşa cum sunt numai că de acum înainte nu-l mai pomenim pe Papa ci pe Patriarh”.

      Adevărata schimbare pe care eu ca şi copil am început să o simt a fost când s-a pensionat părintele V. Jude urmându-i părintele Gheorghe Dragomir, care fiind anchetat de Securitate în legătură cu fenomenul Pişcari, probabil strâns cu uşa, a început schimbările în biserica din Odoreu. Încetul cu încetul, a înlocuit „Doamne-ndură-te spre noi” cu „Doamne miluieşte”, „Spiritul Sfânt” cu „Duhul Sfânt”, „Mărire Tatălui” cu „Slavă Tatălui”, a încetat activitatea recitării Rozariului, Calea Crucii etc. Toate aceste schimbări le-am sesizat şi am început să pun întrebări la care am primit apoi răspunsuri din partea părinţilor mei, spunându-mi că noi suntem credincioşi greco-catolici , că ceea ce se întâmplă în biserică ţine de Biserica Ortodoxă şi că noi de fapt nu am avea ce căuta acolo dar nu avem ce face.

      http://www.egco.ro/media/downloads/81.pdf

    • MMP

      Marturie demonstreaza exact ceea ce am spus mai sus: daca ar fi crezut cu-adevarat, ar fi ramas greco-catolici. Stiti ce este greco-catolicismul? Este o ortodoxia, modificata politic, pe ici pe colo, ca sa fie suficient de “catolica”.

      Sa intelegem din respectiva marturie ca lipsa statuilor din biserica l-a facut sa uite “filioque”? Sa intelegem ca parintii n-au stiut sa-i cultive ACASA iubirea fata de greco-catolicism pentru ca preotul spunea “Doamne miluieste”?! Haideti sa fim seriosi.

    • Radu

      Pt Raspunsul

      Stimate domn sau doamna

      Persecutia pentru motive care tin de credinta este indiscutabil o crima a regimului communist. Niciodata nu am negat asta; au existat greco-catolici care au suferit enorm pentru credinta lor. Nu stiu daca ati citit „Inchisoarea noastra cea de toate zilele” de Ion Ioanid in care autorul (care a petrecut 12 ani la Cavnic, Pitesti, Aiud si Balta Brailei) spune ca grupurile cele mai rezistente in puscarie erau preotii greco-catolici si legionarii. Cinste lor, au rezistat unui sistem diabolic!

      In acelasi timp, nu toti enoriasii greco-catolici au fost aruncati in puscarie. Dimpotriva multi au ramas in libertate. Iar unii dintre ei au continuat sa practice credinta in clandestinitate. Din cate vad din marturia din revista, preotul Jurja a fost hirotonit in clandestinitate iar clericii si mirenii care au ramas fideli BRU aveau o activitate intensa in anii 70-80. Un fost coleg si bun prieten din facultate din Baia Mare mi-a spus ca el si familia sa au continuat sa se considere greco/catolici (rozarii, rugaciuni catolice) iar o data pe luna ascultau liturghia transmisa la Europa Libera. Asa ca pentru cei care au vrut sa ramana uniti nu era imposibil. Greu desigur, dar nu imposibil.

      Iar incepand cu decembrie 89 unul din primele decrete ale CFSN (!) era cel care anula decretul din 1948 care desfiinta Biserica greco-catolica. Asa ca nimeni nu mai era sub frica de Securitate daca mergea la liturghia greco-catolica. Ori exact asta nu s-a petrecut. Nu stiu de ce (nu am crescut intr-o zona cu populatie greco-catolica inainte de 1948), iar raspunsul la aceasta intrebare mi se pare foarte interesant pentru ca ne-ar arata multe despre schimbarile din societatea romana incepand cu perioada comunista pana in prezent…

  6. Mihai Frincu

    Nenea autoru’, poate ca ar trebui sa fii ceva mai explicit. Nu de alta, dar un cititor mai putin perspicace ar putea ajunge la concluzii gresite, si nu ne dorim asta, nu-i asa?
    De pilda, daca BOR a fost de fapt cea mai prigonita din toate, nu doar ca nu mai trebe sa dea-napoi ce si-a insusit “fortuit” (recte, bisericile oamenilor alora), dar ea e cea care mai are inca de primit despagubiri (cum ar fi paduricea aia dupa care plange Pimen de-atatia ani).
    De aia zic, niste precizari ar fi utile pentru a evita rationamentele gresite. Cei 1888 de preoti ortodocsi, cam ce procent reprezinta din totalul clerului ortodox? Si aceeasi intrebare ar fi valabila si pentru celelalte confesiuni. Abia dupa ce vedem procentele poate ne mai lamurim si noi cine castiga “Cupa Persecutiei”, etapa pe religii.
    Apoi, e adevarat zvonul rautacios care zice ca numarul preotilor ortodocsi a sporit substantial in Epoca de Aur ? Ca tare mi-e mie ca statul si partidul au supracompensat pierderile de efectiv ale Oastei Domnului, si in locul celor 1888 au pus de cateva ori mai multi.
    Si o mica observatie legata de ambiguitatea (evident neintentionata a) titlului: oameni buni, nu e vorba de un “versus” religios (ba, credinta mea-i mai adevarata, ca am mai multi martiri, ba!), ci de unul strict juridic. In speta, restituirea unor proprietati imobiliare.

  7. szeppty

    biserica greco-catolica a fost interzisa la ordinul Moscovei(esti istoric…ai acces la documente…exista o vizita a patriarhului roman la moscova etc…s-a vorbit atunci de desfiintarea patriarhiei romane si subordonarea romaniei moscovei-de ce nu vii cu documente?)scopul a fost distrugerea nationalismului romanesc in vederea proiectarii viitorului homus sovieticus…explica-mi atunci cum se poate justifica infierarea bisericii greco-catolice(dintr-o perspectiva national romaneasca) atata vreme cat ea a fost interzisa de rusi?

  8. szeppty

    in acelasi timp biserica ortodoxa a continuat aceeasi atitudine antiromaneasca traditionala a ei…sa luam doar limbajul…a inlaturat din bisericile ardelenesti exprimarile romanesti(glorie,indurare,binecuvantare…etc-ce miroseau papistaseste…cu rusismele slava,blagoslovenie…etc…care au nu-i asa o binemirositoare aroma ortodoxa)…dupa lovitura de stat din 1989 si lichidarea lui Ceausescu de marioneta rusilor Ion Iliescu cine a continuat interzicerea catolicismului ardelean…ba mai mult…cine a BLAGOSLOVIT cu fonduri enorme construirea atator biserici ortodoxe in Ardeal?tovarasul Ion Iliescu…ce interes avea ateul Iliescu sa construiasca biserici ortodoxe in paralel cu distrugerea agriculturii,industriei si armatei romanesti?evident al Moscovei…imperialismul rusesc nu se mai imbraca in salopeta proletara ci se feshtea din nou cu odajdiile ortodoxe la fel ca in vremea tarilor…intelegi acum de ce raspopitul Stalin a interzis catolicismul romanesc?a calculat ca la sah mutarile pana la sfarsitul partidei…iar rusii sunt niste jucatori de sah exceptionali

  9. szeppty

    hai sa luam un sat oarecare ascuns intre dealurile Transilvaniei…in sat exista o singura biserica…ce aveau de facut oamenii Duminica?sa stea acasa sau sa mearga la biserica mai ales ca in cele mai multe biserici popii erau tot aia batrani greco-catolici deveniti ortodocsi iar liturgia era aproape catolica?…dupa 1989 biserica a ramas cu forta in proprietatea Bisercii ortodoxe,au venit popi tineri,cu barba,scoliti pe la muntele atos si pe la pecerska lavra…le-au spus la oameni ca greco-catolicii sunt vanduti la unguri si vor sa le ia Ardealul…si oamenii au mers in continuare la aceeasi biserica…numai ca acum nu-si mai fac Cruce ci se inchina…nu la Isus cum stiau ei ci la tot felul de sfinti greci si rusi de care nu stie nimeni……Dumnezo Sfantul nu se mai indura de ei ci ii miluieste…nu ii mai binecuvinteaza ci ii blagosloveste…copiii nu mai primesc nume latinesti la botez ca Traian,Augustin,Anton,Flaviu,Titus,Septimiu,Caius,Inocentiu,Sextil,Rozalia,Ravica,Laura,Lavinia…acum primesc nume bineplacute ortodoxiei…Nectarie,Antonie,Mina,Vladimir,Ianis,Teodora,Irina…acum nu mai au voie sa stea mandri ca sunt latini…ci sa faca ascultare si sa se smereasca ca sunt drept-credinciosi(ortodocsi)

  10. Megara

    - 15 mai 1948 – la aniversarea de 100 de ani de la Revolutia si Adunarea de la Blaj ia cuvantul mitropolitul ortodox de la Sibiu, care s-a adresat Bisericii Unite astfel: “Astazi cand Republica Populara Romana garanteaza drepturi politice, economice, culturale, religioase la toti, o spun tuturor fiilor tarii indiferent de rasa: a starui in dezuniunea spirituala cauzate de starile grave pentru poporul roman ardelean din preajma anului 1700 inseamna a dezerta din frontul noilor datini, pe care poporul nostru muncitor le despica in zorile viitoare… ca urmas al vechilor mitropoliti ai Balgradului, care aveau sub obladuirea lor toata viata romaneasca din Ardeal, indrept catre voi, cei pe care interese straine v-au despartit de maica voastra buna, biserica ortodoxa, o calda chemare parinteasca: Sa va intoarceti acasa… va asteptam cu bratele deschise…” (Al.C. Radulescu si D.V. Sadeanu in “Reintregirea Bisericii Ortodoxe din Ardeal” Bucuresti 1948). :ack:
    Dupa terminarea discursului mitropolitului ortodox, Episcopul Blajului Ioan Suciu nu a fost lasat sa ia cuvantul.

    – 24 mai 1948 – este ales Patriarh al Romaniei Iustinian Marina. In discursul de multumirea aminteste ca se va stradui sa realizeze in primul rand conservarea credintei, stergand dintre romani dureroasa despartire ce dureaza de doua sute de ani, pentru ca “timp de aproape doua milenii Biserica lui Cristos nu a avut o ocazie mai buna de a pune in practica invataturile Evangheliei”… :huh:
    In ziare incepe o campanie impotriva Bisericii Unite. Preotul ortodox D. Staniloaie scria “Astazi lucrurile s-au schimbat radical. Este pentru prima oara de la 1918 incoace, cand conducerea de stat romana nu mai tremura in fata Vaticanului. Traim o conjunctura unic favorabila cand nici o putere nu mai sta in calea refacerii religioase a romanilor.”

    – 18 iulie 1948 – statul roman abroga Concordatul cu Vaticanul, incetand toate acordurile ulterioare.

    – 3 august 1948 – Decretul Lege nr. 175-176 aduce reforma invatamantului desfiintand scolile confesionale care devin proprietatea statului.

    – 4 august 1948 – Decretul Lege nr. 177 aduce Legea pentru regimul general al cultelor, in care statul va avea controlul.

    – septembrie 1948 – apare o brosura “Spionaj si tradare in umbra crucii” de Al. Cernea Radulescu imprimata la Tipografia cartilor Bisericiesti. Pe coperta era tiara Papala, mai jos Papa iar sub haina lui soldati anericani tragand cu armele. Din cuprins: Binecuvantarea IPS Iustinian, Patriarhul Romaniei; Politica anticrestina si antinationala a Vaticanului; De la Papa nimic bun nu vine; Ultimul act al tradarii s-a jucat in Parlamentul Romaniei; Otrava sub crucifix; Vaticanul. Dictatul de la Viena si problema Transilvaniei.

    – 3 septembria 1948 – apare Monitorul Oficial cu decretul prin care este depus episcopul Ioan Suciu de la Blaj. De asemenea se suprima salariile preotilor uniti.

    – 18 septembrie 1948 – sunt depusi ceilalti episcopi: Valeriu Traian Frentiu de la Oradea, Alexandru Rusu de la Baia Mare, Ioan Balan de la Lugoj. Raman in functie numai Iuliu Hossu de la Cluj si Vasile Aftenie de la Bucuresti care era si vicar general.

    – septembrie 1948 – Biserica Ortodoxa pregateste organizarea la Cluj a unei adunari generale a clerului unit. Se trimit formulare prin parohii in care preotii trebuiau sa semneze trecerea la Biserica Ortodoxa. Pentru a parea mai credibili, emisarii au spus ca adunarea de la Cluj va fi prezidata de catre episcopul greco-catolic Iuliu Hossu. La inceput nu a semnat nimeni dar a intrat in actiune aparatul de stat (securitatea). O multime de preoti au fost maltratati, inchisi in conditii ingrozitoatem amenintati, etc.
    In urma acestor “mijloace de convingere”, presa aservita anunta ca 430 de canonici, protopopi si preoti au semnat actul de trecere. Dar nu toate semnaturile erau autentice. Din 2000 de preoti au trecut oficial 430. Unii au revenit si au preferat sa faca inchisoare (de ex. I. Vultur – profesor la Blaj, Coriolan Tamaian – canonic de Oradea). Unii au semnat in stare de inconstienta dupa maltratari, altii au fost pusi pe liste fara consimtamantul lor. Nici o amenintare nu era neglijata: scoaterea din casa, concedierea copiilor din serviciu, inchisoarea, deportarea sau moartea.

    – septembrie 1948 – Episcopul Iuliu Hossu de la Cluj a dat o circulara pentru tot clerul in care se cerea sa nu se lase intimidati, ci sa reziste incercarilor pentru dragostea lui Cristos!

    – septembrie 1948 – in ajunul adunarii de la Cluj, atat episcopii cat si preotii care nu au semnat, au fost consemnati la domiciliu. In locul lor si in numele lor a fost organizat congresul de la Cluj, prezidat de Nicolae Balan, mitropolitul ortodox de Sibiu si apoi a fost pus in frunte protopopul greco-catolic Traian Belascu, singurul protopop districtual prezent la adunare.

    – 1 octombrie 1948 – in sala de sport a Liceului Gh Baritiu din Cluj s-a tinut adunarea celor 38 clerici uniti, reprezentand delegati preotimii ardelene. Au fost alesi 38 din 38 pentru ca “tot 38 au fost si protopopii care semnasera actul unirii de la 1698″. Diferenta… in 1698 a fost prezent episcopul cu toti protopopii, impotriva puterii de stat detinuta de calvini, iar in 1948 nu a fost prezent nici un episcop cu toate ca existau 6, ci numai un singur protopop, Traian Belascu.

    – 3 octombrie 1948 – toti preotii de la congresul de la Cluj au fost dusi la Bucuresti unde in sala mare a Sfantului Sinod, de fata cu 5 arhierei ortodocsi s-a citit proclamatia de la Cluj.
    Ma intreb de ce nu au mai asteptat 4 zile pana la 7 octombrie 1948 cand s-ar fi implinit 250 de ani de la actul unirii cu Roma (7 octombrie 1698)

    – 21 octombrie 1948 – este decretata de catre Biserica Ortodoxa “Ziua sarbatorii eliberarii din vrajmasa captivitate a Romei”.
    Atat Nuntiatura cat si episcopii Bisericii Unite inainteaza o nota de protest care denunta cu tarie actiunea neomeneasca impotriva Bisericii Unite.
    Porneste o alta campanie de semnaturi, atat de la preoti cat si de la credinciosi. Toti erau amenintati si terorizati. Arestarile devin din ce in ce mai numeroase. Preotii celibi au rezistat mai bine, cei casatoriti fiind pusi in dilema grijii de familie. Dar au existat si preoti cu peste 10 copii ce nu au semnat si au fost dusi la inchisoare. Unii au fost arestatii, altii au fugit.

    – 1 decembrie 1948 – Decretul nr. 358 prin care Biserica Unita inceteaza de a mai exista.

    Episcopii au fost arestati si dusi la Ministerul de Interne la Bucuresti. De acolo au fost dusi ca prizonieri personali ai Patriarhului ortodox Iustinian Marina, la vila patriarhala de la Dragoslavele. Vila a fost inconjurata cu sarma ghimpata si pazita de securisti din exterior iar in interior tot soldatii de la securitate le faceau cumparaturile la pretul pietei libere. Episcopii greco-catolici au fost izolati fiecare in cate o camera unde timp de 4 luni au rabdat de frig, foame si izolare.
    Aici au fost vizitati de insusi Patriarhul ortodox Iustinian Marina care le-a propus sa treaca la Biserica Ortodoxa, iar daca nu o vor face, el patriarhul isi va lua mana “ocrotitoare” de pe ei si vor fi dusi la inchisoare. Refuzul a fost rostit de catre Episcopul Ioan Balan de la Lugoj:
    “Preaferficite, daca noi, episcopii greco-catolici am crede ca Biserica Ortodoxa este adevarata Biserica a lui Cristos, in acest moment ne-am da semnatura, caci noi vrem sa fim cu Cristos! Dar dumneavoastra nu ati venit la noi cu argumente teologice, nici cu virtuti crestinesti, ci ne-ati arestat si ne-ati intemnitat. Hotarat, acestea nu sunt metodele lui Cristos! Daca noua episcopilor uniti guvernul ne-ar fi propus si promis ca ne da toata Biserica Ortodoxa pe mana, cu conditia sa-i arestam si sa-i intemnitam pe ierarhii ei, sau numai pe unul din ei, noi ne-am fi dat viata dar nu am fi acceptat. Deci viata ne-o puteti lua, dar credinta NU! Atata vreme cat suntem in edificiile Bisericii Ortodoxe, suntem prizonierii ei.”
    Preotii care au fost arestati o data cu episcopii au fost dusi la Manastirea Neamt, unde au fost tinuti in conditii grele. Cinci dintre ei au semnat si au fost eliberati.
    De la Dragoslavele, episcopii au fost dusi la Manastirea Caldarusani. Tot aici au fost adusi la 1 martie 1849 si preotii inchisi la Manastirea Neamnt, facandu-se astfel un singur lagar.
    Episcopii Ioan Suciu si Vasile Aftenie au fost dusi la inchisoarea Ministerului de Interne. Aici a murit in conditii misterioase Episcopul Vasile Aftenie la 10 mai 1950.
    In lagarul de la Caldarusani (pazit de locotenentul major Badita) a putut intra calugarul bazilitan Ciubotariu, iar prin el, episcopii au luat legatura cu Nuntiatura Apostolica de la Bucuresti. In urma acestei corespondente, in lagarul de la Caldarusani au fost consacrati episcopi din ordinul Papei Pius al XII-lea, Tit Liviu Chinezu si Ioan Chertes.
    Tot din lagarul de la Caldarusani, episcopii greco-catolici cer sa fie consacrati alti episcopi ajutatori.
    Nuntiul apostolic Gerard Patrick O’Hara a consacrat trei episcopi:
    – 6 martie 1949 – Ioan Dragomir pentru Dieceza Maramures
    – 28 iulie 1949 – Iuliu Hirtea pentru Dieceza Oradea
    – 30 noiembrie 1949 – Ioan Ploscaru pentru Dieceza Lugoj
    Episcopul Schubert de la Bucuresti consacra la 19 noiembrie 1949 pe Alexandru Todea pentru Arhidieceza de Alba-Iulia – Fagaras.
    In scurt timp si acestia vor fi arestati.
    In anul 1950, toti episcopii si preotii din lagarul de la Manastirea Caldarusani sunt dusi la inchisoarea de la Sighet.
    Din episcopii oficiali arestati la Dragoslavele nici unul nu a mai fost eliberat. Toti au murit in inchisoare sau avand domiciliu fortat:
    – Vasile Aftenie a murit la ministerul de interne la 10 mai 1950
    – Ioan Suciu a murit la Sighet la 11 iulie 1952
    – Tit Liviu Chinezu a murit la Sighet la 27 iunie 1953
    – Ioan Balan a murit in exil la Manastirea Ciorogarla (ortodoxa) la 4 august 1959
    – Alexandru Rusu a murit la Gherla la 9 mai 1963
    – Iuliu Hossu (numit cardinal in pectore) a murit in exil la Manastirea Caldarusani (ortodoxa) la 28 mai 1970.
    Episcopii consacrati in clandestinitate, care nu au murit, au facut 14-15 ani de inchisoare.
    Unii preoti si calugarite au fost dusi la Canalul Dunare – Marea Neagra, altii au fost dusi la stuf, toti fiind expusi la munci epuizante si in conditii inumane.
    In anul 1964, dupa amnistia generala, cei care au supravietuit au fost eliberati. Episcopii clandestini iesiti din inchisori au activati in clandestinitate fara odajdii si cruci pectorale.

    Timp de 40 de ani, Biserica Unita cu Roma a fost scoasa in afara legii, desi in acest timp existau in Romania alte 14 culte religioase. Doar Biserica Unita, care a deschis ochii natiunii si a pregatit constiintele romanilor pentru unirea de la 1918, nu avea dreptul la existenta.

  11. crisan oliviu

    Biserica Greco Catolica a fost desfiintata din ordinul lui Stalin, fiindca avea legatura cu occidentul.Conducerea si toti preotii BRU,trebuiau sa aleaga intre convertire la BOR si inchisoare.Toata conducerea a ales inchisoarea impreuna cu peste 80% dintre preoti.Pentru Rominia BRU a facut enorm de multe lucruri minunate.Suferinta celor doaua biserici nu se pot compara.BRU e biserica MODEL(si inainte de 1989 si dupa).
    Dul Tabara a scris o carete la comanda ,nu cunoaste realitatea din Transilvania pacat.

  12. crisan oliviu

    Tu esti Petru si pe aceasta piatra voi zidi biserica mea,iar portile iadului nu o vor birui,Tie iti voi da chieile imparatiei cerurilor :ori ce vei lega pe pamint legat va fi si in ceruri ori ce vei dezlega pe pamint va fi dezlegat in ceruri. Matei, 16, 18-19
    Sfintul Petru a fost primul Papa.
    Biserica Catolica indiferent de rit este Biserica lui Isus
    La 1054 despartindu-se biserica ortodoxa de cea catolica,Rominii ca unii ce profesau crestinismul bulgar,luara si ei parte cu ortodoxii contra crestinilor apuseni catolici.Bulgarii ne-au facut ortodoxi.Dar pina la 1054 noi de ce credinta apartineam?La 1700,in Transilvania a aparut greco- catolicii dupa ani de prigoana.
    Sa intors poporul la religia stramoseasca alaturi de apuseni popoare progresiste.Au aparut scoli in limba romina,liturgia in limba romina pe intelesul poporului.Blajul a inflorit.Aici se luau cele mai importante decizii.Scolile din Blaj repede au fost recunoscute in toata europa.Scoala ardeleana a avut rol important.Latinitatea cistiga in detrimentul slavonizmului.Ion C Brateanu:Trebuie sa stiti,ca chiar descoperirea noastra nationala ne-a venit de dincolo,de peste Carpati,prin acei Romini,cari au fost trimisi la Roma, unde au invatat sa fie Romini.Titu Maiorescu:Ca in secolul18-lea,politica dinastiei Habzburg a incercat sa ne aduca sub ascultarea Papei de la Roma, si,neizbutind ne-a impartit in doaua. n,a fost noroc.Dar ca din aceasta incercare Rominii transilvaneni au ajuns la Cetatea eterna unde a reinviat in ei simtul gintei latine ,revarsindu-se apoi asupra noastra a tutorora:aceasta a fost raza fericire, care dintr-o dezbinare religioasa a inaltat neamul intreg spre o unitate de cultura nationala Nicolae Iorga citez Atanasie care facu unirea cu Roma zice :Din umilinta lui a iesit mintuirea noastra Dar nu in toate de-a-dreptul, cum s-ar putea crede.Fara unirea in credinta cu imparatul nu era libertatea,pretuirea, recunoasterea demnitatii umane.
    O asemenea biserica sa fie desfintata de comunisti prin decret e o grava gresala.Biserica stramoseasca a fost decimata in 1948.
    Recomand cartea -Legea stramoseasca autor N V Pantea

    • Sophia

      Asa este, “Răspunzând Simon Petru, a zis:«Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu-Cel-Viu»! Iar Iisus, răspunzând, i-a zis: «Fericit eşti, Simone, fiul lui Iona, că nu trup şi sânge ţi-au descoperit aceasta, ci Tatăl Meu din Ceruri. Și eu îţi spun că tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui».”
      Doar ca Piatra pe care avea sa zideasca Hristos Biserica nu era persoana lui Petru, un om, ci afirmatia, marturisirea ca Mantuitorul Hristos este fiul lui Dumnezeu, Mesia.
      Niciunul dintre Parintii Apostolici nu si-a inchipuit ca Hristos si-a intemeiat Biserica pe Petru. Sf. Augustin, Sf. Ambrozie, Sf. Ciprian si altii o spun explicit.
      In Constitutiile Apostolice, Sfantul Petru mentioneaza primul episcop al Romei ca fiind un anume Linus. “”În ce priveşte episcopii pe care i-am hirotonit din timpul vieţii noastre, aceştia sunt (…) pentru Biserica Romei, Linus, fiul Claudiei a fost primul, hirotonit de Pavel, iar după moartea lui, al doilea a fost Clement, hirotonit de mine, Petru” ” (Sf. Pavel a ajuns inaintea Sf. Petru la Roma). Sf. Policarp confirma acestea. Sf. Petru a fost martirizat in timpul episcopatului lui Clement.
      Cat despre schisma din 1054, nu biserica ortodoxa s-a despartit de cea catolica, ci invers. De fapt, patriarhia Romei s-a despartit de cele ale Constantinopolului, Antiohiei, Ierusalimului, Alexandriei. Filioque cat si alte “inovatii” au dus la aceasta.
      Este atat de ciudata parerea dvs. cum ca “bulgarii ne-au facut ortodocsi”. Nu, ci toate patriarhiile au ramas in credinta initiala, doar Roma a dorit sa se separe in credinta, introducand Filioque (au modificat Crezul de la Niceea), primatul papal si alte modificari neconforme cu Sinoadele Ecumenice. Asa si episcopii din Tarile Romane au ales sa ramana de partea ortodoxiei in perioada schismei, asa cum au fost de la inceput.
      Greco catolicii au aparut asa cum ziceti, dupa ani de prigoana. A catolicilor impotriva ortodocsilor. Sa nu imi spuneti ca nu e asa, ca e plina istoria catolicismului de prigoane, arderi pe rug si celelalte.
      Unde se gaseste cartea dvs.pentru a o citi?
      Si eu va recomand scrierile sfintilor din primul secol, pentru a vedea diferentele doctrinare fata de ceea ce sustine catolicismul. Diferente doctrinare care, desigur, nu exista la ortodocsi.

  13. Marian

    Pâna acuma am parcurs abia 14 ani din secolul XXI si deja suntem religiosi, într-un fel sau în altul.

    Se pare ca Malraux a avut dreptate.

    Suna e drept cam ca “Meciul Secolului” dar sa nu deviem :)