Blog in conservare. M-am mutat la KISHINIOV.

Când cauţi un cuman şi dai peste un prinţ

A fost uitat scandalul în care Puiu Haşotti a fost vopsit în naţionalist feroce pentru că a interzis deshumarea lui Mircea cel Bătrân. Mult mai frumos este că vânătorii de cumani au plecat după ceva şi au găsit altceva. Dar să pornim de la rădăcinile scandalului.

Istoricul clujean Alexandru Simon a pornit proiectul Genesis prin care îşi propunea să afle în baza analizelor genetice care era originea etnică a voievozilor Ţării Româneşti. L-a dezgropat pe misteriosul personaj de la Curtea de Argeş, descoperit în 1920 şi identificat cu voievodul Vladislav Vlaicu. Mai vroia să meargă şi la Cozia să-l dezgroape şi pe Mircea cel Bătrân şi mai avea pe listă câteva ciolane de domnitori. A fost oprit de Puiu Haşotti.

Vlad Mixich l-a promovat pe Alexandru Simon pe Hotnews, dându-i astfel ocazia să-şi prezinte ideile: „Din ADN-ul vechilor domnitori putem afla compoziţia etnică care stătea în spatele lor”! Tremuriciul cel mare era în chestiunea cumană şi s-au găsit destui să spună că proiectul Genesis a fost oprit tocmai pentru a nu fi demonstrată şubreda teză a lui Neagu Djuvara. Alexandru Simon mai spunea în interviul pentru Hotnews că s-ar putea descoperi că voievozii valahi ar fi avut gene maghiare! Secretul lui Polichinelle, eu unul ştiu din şcoala generală că mulţi voievozi ai Ţării Româneşti au avut soţii maghiare (detalii aici). Chiar nu e nevoie de scobirea ADN-ului, ştim sigur că voievozii aveau gene ungureşti. Cât despre originea cumană, aici trebuie mai întâi identificată o gene cumană clară, care să fie comparată cu ce se găseşte prin mormintele voievodale. Aici puteţi afla că în realitate Alexandru Simon nu prea are competenţe pentru proiectul pe care îl desfăşoară, dar chestia asta este total secundară în România.

Personajul din mormântul princiar de la Curtea de Argeş, fotografiat în 1920 la momentul descoperirii sale. Sursa foto

Personajul din mormântul princiar de la Curtea de Argeş, fotografiat în 1920 la momentul descoperirii sale. Sursa foto

Trecând prin toate aceste hârtoape, ajungem la primele rezultate ale proiectului Genesis, anunţate în luna septembrie. Concluzia: mortul de la Curtea de Argeş nu este vodă Vladislav Vlaicu şi nici vodă Radu I. Osemintele prelevate au fost datate cu radiocarbon în anul 1340, plus/minus 30 de ani. Iar Vladislav Vlaicu şi Radu I au murit după 1370.

Însă datarea mormântului în anul 1340, plus/minus 30 de ani este extrem de interesantă. Să aruncăm însă mai întâi o privire asupra mormântului în cauză, care este unul special. Personajul de la Curtea de Argeş a fost înmormântat cu o cantitate impresionantă de metale preţioase: 50 de nasturi de argint aurit (cca 1,70 g fiecare), o pafta de aur de 269,38 g, patru inele de aur, dintre care două cu diamant, unul cu agată şi unul cu rubin (1, 2, 3, 4) în greutate totală de 40,18 g. Aproape jumătate de kilogram de metale preţioase, două diamante, perle, o agată, un rubin, toate puse într-un mormânt. Ideea este că individul era bogat şi familia îşi permitea să renunţe la toate aceste averi.

Dacă nu ştim numele personajului de la Curtea de Argeş ştim totuşi sigur că făcea parte din familia Basarabilor – deoarece nasturii tunicii sale purtau stema heraldică a acestei familii (scut despicat, în dreapta cu patru fascii de aur pe câmp verde, în stânga un câmp de aur). Aceeaşi stemă este prezentă pe dinarii de argint emişi de Vladislav Vlaicu în 1365. Aici mai trebuie amintită disputa cu privire la suzeranitatea regilor maghiari asupra voievozilor valahi: regii arpadieni aveau ca stemă personală un scut fasciat argint (alb) cu roşu, în vreme ce voievozii valahi aveau aur în stemă, culoare considerată superioară conform regulilor heraldice, iar aceleaşi reguli spuneau că un vasal nu putea avea în stema sa culori superioare faţă de cele din stema suzeranului.

Datarea unui membru al familiei Basarabilor (după bogăţia inventarului funerar cel puţin fiu, frate sau unchi de domnitor) în anul 1340 fixează cumva monarhia medievală valahă. Basarab Întemeietorul (presupus fiu al legendarului Negru vodă) părea cumva aerian, la începuturi, venit de departe (mai ales dacă îl acceptăm de cuman). Însă mormântul de la Curtea de Argeş îl „împământează” destul de ferm. Bogăţia inventarului funerar, prezenţa unei steme dinastice nu par să fie chestii apărute brusc, la momentul înmormântării. Avem de-a face cu o familie domnitoare bine înrădăcinată, bogată şi la curent cu ideologia cavalerească occidentală (subtilităţile heraldice), iar inscripţiile latine de pe inelele din acest mormânt atestă legături cu lumea catolică (cunoscute deja din documente, să nu vă grăbiţi să trageţi concluzia că personajul era catolic doar din acest motiv, până la urmă a fost înmormântat într-o biserică ortodoxă!). Cuman? Greu de crezut, mai ales dacă îl coborâm pe personajul nostru la 1310 şi ne gândim că în 1290 regele Ungariei Ladislau Cumanul a fost asasinat pentru că se îmbrăca după felul prietenilor săi cumani.

Blog in conservare. M-am mutat la KISHINIOV.

29 de păreri la “Când cauţi un cuman şi dai peste un prinţ

  1. Tiberius

    Amestecul presupun ca era unul logistic avand rol de contrapondere (in principal, fata de Imperiul Otoman).

  2. Madalin

    N-am inteles care sunt concluziile. Daca-i vorba de un „Basarab” (nume gresit pus dinastiei, in realitate fiind doar prenumele intemeietorului) atunci reiese ca osemintele sunt fie ale lui Thocomerius, fie ale lui Basarab (mai plauzibil cel din urma). Dar la Arges au fost sapate mai multe morminte. UNDE e atunci Vladislav, UNDE e Radu ?

  3. Madalin

    Pe de alta parte, Cantacuzino scrie ca unul dintre mormintele sapate la Campulung, ramas azi anonim, i-a cam fost atribuit lui Basarab. Plus ca grafitti-ul atesta ca acolo a si murit. Deci, sa fie oare Thocomerius, legendarul Negru Voda ? Cu atatea podoabe, care s-ar fi justificat doar la mult mai notoriul Basarab ?

  4. George Damian Autor articol

    @paul – nu este nici o ruşine, doar un neadevăr;
    @ mădălin – prenumele întemeietorului a fost Ioan (Ivanco, atestat într-o cronică sârbă) Basarab a fost numele familiei şi dinastiei; Basarab se pare că a fost înmormântat la Câmpulung; Thcomerius a trăit pe la 1290, nu are cum să fie el personajul de la Curtea de Argeş

  5. Marian

    Probabil ca Madalin se refera la faptul ca cei de vita nobila nu aveau „nume de familie” ca „râtanii” …

  6. Madalin

    @George:
    1. Eu stiu altceva. Nu exista nume de familie initial la familiile domnitoare romanesti, asta e o moda occidentala venita ulterior. E prima oara cand aud faza cu Ivanco, insa stiu ca TOTI domnitorii purtau in primul rand prenumele Ioan (de unde particula IO din titlul domnesc). Nu am auzit ca sursele contemporane sa-i numeasca si „Basarab” pe niciunul din urmasii apropiati ai lui Basarab. Cat de sigur esti in argumentatie ? E nevoie de mai mult… Eu sunt Toma necredinciosul :))
    2. Thocomerius a domnit intre 1290-1310 din cate stim. Ceea ce atinge limita de 1340 minus 30 ani, deci il califica si pe el, cel putin teoretic. Intr-adevar nici eu nu prea cred sa aibe nebulosul Thocomerius atatea podoabe in mormant, dar pana la probe clare, de ce sa il eliminam din ecuatie ?

  7. Marian

    @Madalin:
    nu numai ca-i chema IO pe toti (desi am înteles, ca ne-istoric, ca nu-i decât o supozitie) dar erau si multipli (sa nu zicem schizifrenici) precum sfânta treime, pentru sa se semnau si „noi xxx voievod”.

  8. Madalin

    @Marian:
    Banuiesc ca tonul e glumet aici. Ati auzit de pluralul majestatii, nu ?

  9. Marian

    Evident era o gluma.

    Dar si pluralul majestatii trebuie sa vina de undeva, nu-i asa?

  10. Marian

    Cel mai mult m-a intrigat prezenta diamantului. În acea perioada, diamantele erau cu mult mai rare, si deci si mult mai scumpe, decât sunt azi. Sursa lor era India, pâna la Africa de Sud ca. 1800. Acest lucru este un indiciu important în stabilirea identitatii personajului.

  11. paul

    dar care e chestia atunci, era la moda ca domnitorii romani sa ia nume cumane?

  12. bogdan b.

    cu siguranţă familia domnitoare avea ceva mai mulţi membri decât cei cunoscuţi.

    la pachet cu acest mormânt, mai este şi cel de la mănăstirea snagov, tot sec.XIV, învelit într’un giulgiu de mătase verde cu fâşii aurii, alături de care s’a găsit un trofeu obţinut într-un turnir.

    în epoca respectivă, ţara românescă gravita în sfera civilizaţiei occidentale, sau, mai corect spus, avea legături foarte puternice cu medievalitatea transilvană, puternic occidentalizată, mai ales după succesul colonizării populaţiilor germanice.

    cât despre structura genetică a unui astfel de personaj al unei familii domnitoare, nu ar fi de mirare să fie găsite şi gene tătare, având în vedere că alianţele sau legăturile politice foarte strânse se făceau prin căsătorii între odraslele diverşilor lideri politici. poate aşa se explică şi extinderea statului valah în zonele tătăreşti fără campanii militare cunoscute, probabil succedând unora sau altora dintre conducătorii ce stăpâneau acele zone.

    orice studiu adn este binevenit, nu pentru a demonstra originea „românescă” a acestor personaje, ci pentru a înţelege mai bine structura de alianţe şi lumea medievală a acestor meleaguri. de asemeni, ea poate stabili chiar şi originea teritorială a acestei familii (din haţeg, din transilvania, oltenia sau altă regiune) şi chiar poate lămuri definitiv teoriile privind o eventuală continuitate geto-dacă a clasei conducătoare, teorie vehiculată de anumite cercuri.

  13. Tiberius

    Studiul ADN complica lucrurile pentru ca nu justifica un individ in a fi sau nu din punct de vedere comportamental, dusman sau fidel unei cauze.

  14. Paul

    Sa-mi zica si mie cineva cam ce secventa din lantul ADN al unui cuman, roman, etc. poarta pecetea specificitatii? Care este diferenta specifica in cazul cumanilor? Exista elemente de comparatie in acest sens cu un „ADN cuman”? Unde e proba martor?

  15. petschovschi

    Am citit ca s-au descoperit morminte cumane in diverse zone (prin Ucraina daca-mi amintesc bine). Presupun ca anumite secvente ale ADN-ului celor gasiti in aceste morminte au fost considerate ca specifice poporului cuman.
    Deci nu se poate spune ca n-ai cu ce compara…

  16. Pingback: Cât de vasali au fost românii faţă de unguri?

  17. Pingback: Cât de vasali au fost românii faţă de unguri? | BLOGPOST.timpul.md

  18. mamablu

    Gene ungureşti? Maghiarii sunt foarte amestecaţi cu slavii şi cu alte populaţii (inclusv cumanii!). Aşa că genele respectivelor neveste unguroaice aveau probabil o specificitate maghiară foarte relativă. E deci improbabil să iasă la iveală ”maghiaritatea” vreunui voievod român.

  19. Dan

    Inelul cu granat (rubin?), cel cu chaton, poartă oare o gemă romană? Tare seamănă. Nu ar fi un caz singular acesta, de refolosire a unei piese antice într-un context medieval.

Comentariile nu sunt permise.