Blog in conservare. M-am mutat la KISHINIOV.

Ce fel de autonomie vor maghiarii în România?

steaguri-Ungaria

Se pare că am intrat într-o nouă perioadă de modificare a graniţelor europene şi maghiarii vor şi ei o felie de plăcintă. O mai veche obsesie a lor, Transilvania.

Să începem cu puţină plictiseală istorică. Triburile maghiare venite din stepele Asiei s-au strecurat în centrul Europei unde s-au balansat o vreme între Imperiul Bizantin şi Imperiul German. Până la urmă au avut câştig de cauză influenţa ducelui Bavariei şi confesiunea catolică. Regatul Ungariei a devenit un avanpost al Europei occidentale, la îmbinarea dintre Imperiul Bizantin şi diversele imperii trecătoare ale stepei. Din păcate, regatul Ungariei nu şi-a îndeplinit rolul: invazia tătarilor din 1241 a spulberat acest avanpost. La fel, în secolele XV – XVI, regii Ungariei nu au reuşit să oprească avansul Imperiului Otoman (îmbinarea dintre Imperiul Bizantin şi popoarele stepei, coagulate de Islam). După bătălia de la Mohacs din 1526 până la acordul cu Austria din 1867 Ungaria a încetat să existe ca stat.

Obsesia cu Transilvania

Românii au fost majoritari în Transilvania dintotdeauna. (Prin reducere la absurd putem accepta teoria că românii au venit din Albania în Transilvania după maghiari – pentru ziua de azi povestea asta nu are relevanţă decât în discuţiile de mobilizare.) Istoriografia comunistă a promovat o imagine falsă asupra evului mediu transilvănean, o împărţire convenabilă din punct de vedere ideologic: maghiarii nobili, saşi orăşeni şi românii iobagi. Era mai simplu pentru argumentările privind oprimarea românilor.

În realitate, în Transilvania a existat o nobilime românească zdravănă, atestată în sute de documente. Foarte mulţi dintre căpitanii lui Iancu de Hunedoara erau români. Din păcate nu cunosc să existe un studiu care să urmărească evoluţia nobilimii româneşti din Transilvania şi procesul de asimilare la care a fost supusă. Mecanismul a fost simplu: mai multe decrete regale condiţionau statutul nobiliar de aderenţa la confesiunea catolică; nobilii români au renunţat treptat la ortodoxie, după care s-au topit în nobilimea maghiară. Însă marea masă a ţăranilor români din Transilvania şi-a păstrat ortodoxia, până în secolul al XVIII-lea când la presiunile Habsburgilor catolici a fost formată cu forţa biserica greco-catolică.

Pentru unguri Transilvania are o mare importanţă. Câtă vreme a existat regatul Ungariei, Transilvania a fost un voievodat separat. După ce otomanii au transformat Ungaria în paşalâc, Transilvania a devenit adăpostul nobilimii şi culturii maghiare, în forma unui principat tributar Imperiului Otoman, la fel ca Moldova şi Ţara Românească.

Tot din Transilvania au pornit şi războaiele curuţilor din secolul al XVIII-lea, în realitate mişcări care vizau desprinderea de Imperiul Habsburgic, care trata Ungaria drept teritoriu cucerit de la otomani. Sar peste 1848 şi crearea dualismului asutro-ungar la 1867 – după acest an guvernarea de la Budapesta a declanşat un amplu proces de maghiarizare a naţiunilor cuprinse între graniţele a ceea ce s-a numit Ungaria Mare. (Autonomiile medievale atât de invocate în ziua de azi începuseră să dispară încă din secolul al XVII-lea, fiind lichidate total de austrieci). Politicile de maghiarizare au enervat pe toată lumea, iar Imperiul Austro-Ungar s-a făcut ţăndări după Primul Război Mondial.

Şi aşa a apărut obsesia pentru Transilvania. Din 1918 încoace Budapesta are o singură politică externă care vizează Transilvania. Dacă au impresia că sovieticii sunt puternici şi dispuşi să le dea Transilvania – atunci maghiarii devin sovietici. Dacă au impresia că naziştii sunt puternici – devin pro-nazişti şi cer Transilvania. Doar că există o mare problemă: demografia. Românii sunt majoritari în Transilvania şi este imposibilă alipirea ei la Ungaria în actualele condiţii politice. Aşa că a apărut o nouă tactică.

Autonomie cu orice preţ

Ce înseamnă autonomie, autonom? Vine din limba greacă, s-ar traduce prin „capacitatea de a da propriile legi”. În sens administrativ actual înseamnă capacitatea extinsă de administrare la nivel local, cu un amestec minim de la nivel central. Din punct de vedere legal, în România există destulă autonomie pentru administraţiile locale, dar ca de obicei legile nu prea se aplică.

În cazul maghiarilor din România nu este de ajuns autonomia autorităţilor locale existentă în acest moment. Limba maghiară poate fi folosită liber, există şcoli, nu mai intru în detalii. Consiliul Europei urmăreşte de multă vreme respectarea drepturilor minorităţilor naţionale în România şi nu există probleme în acest domeniu. Sunt absolut legitime solicitările care au ca scop păstrarea identităţii naţionale a maghiarilor din România. Problemele sunt în alte părţi.

În tabloul mai larg multe fire pleacă de la Moscova. Rusia este nemulţumită de aranjamentele din Europa. Stabilitatea graniţelor europene a fost asigurată prin acordul de la Helsinki din 1977 şi de o serie de acorduri internaţionale politice şi militare încheiate după dispariţia Pactului de la Varşovia şi a Uniunii Sovietice – înţelegeri pe care Moscova de azi le consideră drept încălcate. NATO s-a apropiat de graniţele Rusiei, în România a apărut scutul anti-rachetă american. Ultima limită a fost Ucraina – de aici încolo Moscova este dispusă să pornească la război. Iar Moscova a inventat un nou tip de „autonomie”, care nu are ca scop rezolvarea unor probleme – ci câştigarea sau păstrarea controlului politic/ militar asupra unei anumite regiuni (vezi Transnistria, Abhazia, Osetia, Cecenia etc.)

Şi aici intră în tablou Viktor Orban, primul ministru de la Budapesta, care de curând a ţinut un discurs în România, anunţând că el nu mai are încredere în modelul democratic european şi că i se pare mult mai interesant modelul rusesc sau cel chinez. Voalat, Viktor Orban ne-a spus că nici el nu mai consideră valabile înţelegerile din anii ’90 care garantează drepturile minorităţilor naţionale. Vrea altceva, vrea mai mult. Şi ne-a spus şi ce model urmează: Vladimir Putin de la Moscova. Nimic nou în istorie: când au avut impresia că Uniunea Sovietică le va da Transilvania ungurii au devenit sovietici, când li s-a părut că naziştii le sunt favorabili – au devenit nazişti. Acum ungurii de la Budapesta au devenit putinişti şi viziunea lui Viktor Orban pentru autonomia maghiarilor din România este inspirată de Moscova.

Clasa politică românească este extrem de slabă în acest moment. Susţinerea populaţiei este minimă – uitaţi-vă la procentele de participare la vot. Economia este vraişte şi există prea puţine pârghii eficiente la îndemâna politicienilor români – şi cine şi-ar dori să existe aşa ceva? Clasa politică românească a permis existenţa UDMR – o asociaţie neguvernamentală care funcţionează şi acţionează ca un partid. Extrem de abili, politicienii maghiari din România au transformat UDMR în „balamaua” tuturor guvernelor, maghiarii sunt permanent la guvernare la Bucureşti. Norocul nostru este că UDMR nu este întotdeauna de acord cu ideile de la Budapesta – până la urmă este mai profitabil să joci pe degete guvernul întregii Românii decât să te joci de-a autonomia în două judeţe.

Blog in conservare. M-am mutat la KISHINIOV.

27 de păreri la “Ce fel de autonomie vor maghiarii în România?

  1. Pingback: Pe viteza

  2. cristescu sorin

    As spune Politicile de maghiarizare au INDIGNAT, SAU au REVOLTAT, pe toata lumea, MAI ALES PE GERMANII DIN TRANSILVANIA.

  3. Groparu

    Apropos de nobili transilvăneni, mi-a plăcut cazul cneazului Roland Borșa, care a învins singur ultima invazie tătare (mongole) în Transilvania, bazîndu-se exclusiv pe forțele proprii și ale vasalilor săi. Într-o așa o măsură, încât impotența regelui de atunci a Ungariei (nu mai știu cum îl chema) de a aduna oaste i-a grăbit sfârșitul și a căzut pradă unei nobilimi maghiare tot mai nemulțumite.

    1. Zsolt

      Domnule „Groparu”, mai spuneți și adevăruri, nu numai ce credeți dvs. Mă gândesc (că nu ne-ați dat detalii la cine vă gândiți) vorbiți de Voievodul Lóránd din națiunea Borsa (națiunea a primit numele după localitatea Borsa, dar surse amintesc numai mult mai târziu de localitatea Borsa 1365 ), voievod al Ardealului la 1282, 1284–1285, 1288–1297. Dar atunci vorbim de cel de al doilea invazie ale mongolilor. Dar atunci erau mai multe bătălii, una purtată de regele Ungariei László al IV.lea ”cumanul” una la marginea bazinului Ardelean Rimetea/Trascău condusă tot de rege, una în nordul Ungariei la Vizsoly, condusă de Baksa György, și una condusă de Borsa Loránd.
      Sau vorbiți de chiar ultima invazie tătară din 1717? Atunci vorbim de Sándor Lupu, popă ortodoxă din localitatea Borșa, care la bătălia de lângă Borșa a distrus ultima armată tătară. Dar și până atunci ăștia din urmă au pierdut multe bătălii, fiind deja în retragere.

  4. enzo

    Ungurii au incercat foarte multe chestii. Multe le-au iesit din pacate, in orice alt stat si-ar fi luat o mare muitza.
    Pe de alta parte toate miscarile le-au fost si le sunt monitorizate de cine trebuie, problema pute doar la nivel politic.
    Exemplu: in zona de vest – Oradea spre SM un ONG finantat de la Buda, la fel ca multe altele de altfel, a initiat un program pentru tineret , oferea internet wireless pe vremea cand nu era posibil altfel. Trec peste discriminarea evidenta – retea accesibila doar maghiarilor. Tot proiectul a fost lasat sa mearga pana s-au cheltuit majoritatea banilor apoi au inceput mici contre si bete in roate de pe la tot felul de institutii gen Electrica cu infrastructura instalata pe stalpi, Romtelecom cu monopolul, RDS cu accesul la net efectiv si asa mai departe.
    Personal am fost foarte impresionat de cladirile/spatiilor ONG’urilor maghiare, orice s-ar zice, ‘moara’ lor functioneaza bine.

  5. Preda

    Ungurii sunt o natiune asiatica turanica-turcica cu o limba asiatica, deci noi negociem teritoriul nostru european cu un neam de turci !

  6. Pingback: Ce fel de autonomie vor maghiarii în România? | Dan Tanasa Blog

  7. Cosmin Popa

    Ce părere aveți? – aici sunt interesat evident de părerea de istoric a D-lui George Damian, de lucrarea lui Ioan Aurel Pop, profesor universitar la Cluj, intitulată „Din mâinile valahilor schismatici”. Eu am făcut-o rost rugând la o librărie să mi-o procure (la fel și lucrarea lui Matei Cazacu și Dan Mureșan – „Ioan Basarab, un domnitor român la începuturile Țării Românești”, deși era editată la Chișinău).
    Prof. Pop tratează pe larg exact tema vechii nobilimi române transilvane și dispariția lentă, apoi din ce în ce mai accelerată, ca urmare a politicilor regilor maghiari din sec. XIII și XIV.

  8. ion onofrei

    Oricat ar incerca ungurii nu vor reusi sa obtina ceea ce vor. Problema este ca Romanii nu se unesc. Iar guvernul nu ajuta ONG urile romanesti deloc. Am fost acum cateva zile la Oradea . Era o mare defilare de care alegorice iar unul dintre ele il reprezenta pe DINOSAURUL maghiaroasaurus dacicus, descoperit in Maramures dar botezat – de ce oare? maghiarosaurus dacicus!!! Normal pe carul alegoric aparea numai MAGYAROSAURUS! :)) C a sa nu mai vorbesc despre muzeul din Zalau care are un grup de 15-16 luptatori care au trecut prin zona respectiva. Apare romanul, dacul, undeva prin secolul IX-X apare luptatorul maghiar, dar este foarte interesant un luptator care nu are un nume, i se spune ‘luptator CU ARCUL intre secolele IV – IX’ SI CARE SEMANA IZBITOR CU maghiarul din secolul IX-X. Cand am intrebat de ce este asa si nu se respecta adevarul istoric, mi s-a spus ca asa a hotarat artistul care a conceput manechinele si hainele..:))) e de ras, dar eu mi-am luat masuri. Mi-am cumparat casa langa Zalau si cam in 10 ani ma mut acolo. La 50 de ani nici eu nici copii mei nu mai putem fi maghiarizati sau intimidati.. 🙂

    1. gabi

      L-m vazut (si pozat) si eu pe respectivul dinozaur-macheta. Ei si ce daca-l cheama „maghiarosaurus dacus”? Mai exista unul pe care-l cheama „zalmoxes robustus”, vezi http://www.pressalert.ro/2014/08/macheta-in-marime-naturala-a-unui-dinozaur-ierbivor-lung-de-trei-metri-expusa-la-geoparcului-dinozaurilor-din-tara-hategului/
      Ideea e ca cine-l gaseste si-l clasifica primul ii da si numele stiintific si-l prezinta lumii stiintifice. Daca a fost un nene ungur care l-a gasit primul, l-a numit cum i-a convenit. Putea sa-l numeasca „maghiarosaurus hunicus”, dar l-a numit „dacus”. Ar trebui ca romanii sa cerceteze mai mult si sa afle primii mai multe chestii si sa nu se mai lase furati ca-n codru (vezi de exemplu insulina lui Paulescu). Sa lasam visarea si sa actionam mai mult.

  9. Irina

    De ce economia României este vraiște și de ce susținerea populației este minimă?.. Astăzi țara întrunește (parcă) toate condițiile să fie mai dezvoltată și mai bogată ca nicio dată: este membră fidelă a UE și NATO.

    1. Marin

      Asta e ca si cum ai spune ca daca dai o lege copiata din SUA prin care interzici violul, n-o sa mai existe violuri in Romania…Forme fara fond…

  10. Florin

    Autonomia dorita de unii lideri maghiari este identica cu cea de care beneficiaza Tirolul de Sud in Italia.
    Daca judetele limitrofe cu Ungaria ar fi locuite majoritar de etnici maghiari in urma unui referendum acestea ar fi alipite la Ungaria, mergandu-se pe dreptul la autodeterminare.Din fericire lucrurile nu stau asa.

  11. Pingback: Ce fel de autonomie vor maghiarii in Romania? | FrontPress

  12. Pingback: Ce fel de autonomie vor maghiarii in Romania? | Lupul Dacic

  13. Pingback: Ce fel de autonomie vor maghiarii in Romania? | Buciumul – Periodic de informaţie şi atitudine naţionalistă

  14. Pingback: CE FEL DE AUTONOMIE MERITA MAGHIARII IN ROMANIA ? | Jurnalul Bucurestiului

  15. ardeleanu vasile

    Autonomia in Ardeal,Banat,Maramures,Crisana si Secuime se va hotari prin referendum.
    Toti locuitorii Ardealului si numai ei au dreptul acesta. Pentru ca ei sunt Ardealul. La fel celelalte regiuni amintite.
    Restul sunt vorbe pe bloguri.
    Nu imi pasa de smecheri care precum o fosta ministru al Justitiei cand ies in lume sunt „mai democrati decat Obama”,
    iar in spatele usilor inchise tin sub control orice sa nu se schimbe nimic din
    ce nu au interes. Totul dupa dosar. O tara de „indosariati” nu de cetateni.
    De schimbare in bine niciodata.O jigodie
    poate fi data jos doar de o jigodie mai mare.
    Glasul sangelui !

    1. Gheaur

      Autonomie nu va exista niciodata pe deoarece urmatorul pas este ruperea teritoriala !

  16. gogu

    „Sunt absolut legitime solicitările care au ca scop păstrarea identităţii naţionale a maghiarilor din România” ? sper ca glumesti

  17. Pingback: Ce fel de autonomie vor maghiarii în România? | MAGAZIN CRITIC

  18. Tibi

    Domnule Damian,
    Asa cum ne asteptam ,ati reusit un articol cu multe neadevaruri,cu multa reavointa si ati demonstrat din nou ca nu cunoasteti istoria.Spuneti undeva ca ungurii erau ba sovietici ,ba nazisti, Nu.De la inceput au fost de partea Germaniei,deci au fost nazisti,cei care schimbau tabara, erau romanii,ultima data tocmai pentru a primi Transilvania de la rusi.Inainte de 23 august au fost aliatii germanilor,nu-i asa?
    Autonomia cred ca va provoaca insomnii,dar cititi Dvs,Proclamatia de la Alba Iulia,unde se promite autonomie pentru toate minoritatiile.Ce fel de autonomie?Puneti mana,cititi si apoi sa postati aiureli pe blog.
    Va doresc toate cele bune.

    1. Gheaur

      Ungurii au fost comunisti apoi nazisti si din nou comunisti ! Iti reamintesc ca in anii 20 Ungaria se numea Republica Ungara a Sovietelor !

  19. hegedus stephan

    despre ce romani vorbesti au existat romani an transilvania ardeleni da nici antrun caz romani transilvania afost principat o vreme tot deauna regi principi transilvaniei au fost unguri si chear transilvania a dat regi ungariei transilvania na iesit nici odata de sub influenta si puterea ungariei de fapt cauti sa legitimezi sederea voastra aici an vata istorie internationala nu ce comunista

    1. Dan

      Tu amice ungur, invata sa te exprimi corect atunci cand scrii. Iar daca nu iti place in Romania, noi cu drag te invita, sa te muti unde iti face placere. Romania nu va fi niciodata a altui iar voi va veti primi pedeapsa meritata daca continuati sa invartiti cutitul in rana.

  20. Gheaur

    Pastorul evanghelic-lutheran sas Stephan Ludwig Roth despre situația etniilor înaintea revoluției din 1848:

    Marele Principat al Transilvaniei, înhărțile iozefine, 1769-73
    „(…) Domnii din Dieta de la Cluj voiesc să vadă născută o limbă de cancelarie și acum se bucură că copilul a fost adus pe lume. A declara o limbă drept limbă oficială a țării nu e nevoie. Căci noi avem deja o limbă a țării. Nu este limba germană, dar nici cea maghiară, ci este limba valahă. Oricât ne-am suci și ne-am învârti noi, națiunile reprezentate în Dietă, nu putem schimba nimic. Aceasta este realitatea. (…) Această realitate nu poate fi contestată. De îndată ce se întâlnesc doi cetățeni de naționalități diferite și niciunul nu cunoaște limba celuilalt, de îndată limba valahă le slujește de tălmaci. Când faci o călătorie, când te duci la iarmaroc, limba valahă o cunoaște oricine. Înainte de a face încercarea dacă cineva știe limba germană sau celălalt cea maghiară, conversația începe în valahă. Cu valahul oricum nu poți altfel sta de vorbă, căci de obicei el nu vorbește decât în graiul lui. E explicabil: ca să înveți limba maghiară sau cea germană, ai nevoie de cursuri școlare; limba valahă o înveți singur, pe stradă, în contactul zilnic cu oamenii. Ușurința învățatului ei nu săt numai în marele număr de cuvinte latinești, pe care acest popor (…) le-a adoptat odată cu contopirea sau cu coloniștii romani și care nouă, transilvanilor, ne sunt precunoscute, datorită educației noastre în spirit latin de până acum, ci și prin faptul că viața însăși ne pune zilnic în contact cu acest popor numeros. (…) Azi se prinde de tine un cuvânt, mâine altul și după o vreme observi că poți vorbi românește, fără ca de fapt să fi învățat. Chiar dacă cuiva nu i-ar fi atât de ușor învățatul ei, se recomandă să o facă, din mii și felurite motive. Vrei să discuți cu un valah, trebuie să folosești limba lui, dacă nu vrei să te alegi cu un Nu știu! ridicat din umeri. (…)”
    —Stephan Ludwig Roth; Der Sprachkampf in Siebenbürgen. Eine Beleuchtung de Woher und Wohin? (Lupta lingvistică în Ardeal. O examinare a lui „de unde” și „încotro”), Kronstadt (Brașov), 1842, p. 47-48

Comentariile nu sunt permise.