Blog in conservare. M-am mutat la KISHINIOV.

Cum a apărut stema Transilvaniei

Toată lumea ştie, sau ar trebui să ştie, că stema Transilvaniei este un scut tăiat, în cartierul superior cu un vultur ieşind (simbolul nobilimii maghiare) flancat de soare şi lună (simbolul secuilor), în cartierul inferior şapte turnuri (simbolul saşilor transilvăneni). Heraldica şi simbolurile heraldice reprezentau adevărate programe politice în perioada medievală, iar istoria stemei Transilvaniei este puţin cunoscută, ca şi faptul că au existat mai multe variante ale acestei steme.

Până la dispariţia regatului Ungariei din 1526 nu a existat o stemă a Transilvaniei. În jurul anului 1530 la curtea lui Ferdinand I de Habsburg a început să fie folosită ca stemă a Transilvaniei un scut cu două spade încrucişate cu garda în şef, suprapuse peste un trichetru cu extremităţile terminate în frunze de tei – în realitate simbolul străvechi al saşilor Transilvăneni. Ne întoarcem astfel la politică: Ferdinand I de Habsburg dorea să preia moştenirea regatului Ungariei distrus de otomani şi se folosea în acest scop de saşii transilvăneni (mai ales de cei din Sibiu, nu este aici locul pentru povestea acestui război în care au fost implicaţi şi voievozii din Moldova şi Ţara Românească). Program politic codificat într-un simbol heraldic. Această stemă a Transilvaniei s-a impus o perioadă în spaţiul german: a apărut ca atare în Chorographia Transylvaniae a lui Georg Reichersdorfer (1550, vezi foto) şi în armorialul lui Martin Schrot (1581).

Stema Transilvaniei 1550

Spre sfârşitul secolului al XVI-lea apare o altă variantă a stemei Transilvaniei, atestată într-un sigiliu al principelui Sigismund Bathory din 1595: într-un cartuş stema lui personală de principe al Imperiului (acvila bicefală pe pieptul căreia apar cei trei colţi de lup ai familiei Bathory), în dreapta stema Transilvaniei compusă din acvila flancată de soare şi lună deasupra a şapte turnuri; în stânga stema Ţării Româneşti, acvila cruciată; sub stema imperială fiind aşezat simbolul heraldic al Moldovei: capul de bour. Sigismund Bathory se intitula în 1595 şi principe al Ţării Româneşti şi Moldovei.

Stema lui Sigismund Bathory in 1595

O stemă practic identică cu aceea descrisă mai sus a avut şi cardinalul Andrei Bathory în 1599, înainte să fie alungat de pe tronul Transilvaniei de Mihai Viteazul.

Stema lui Andrei Bathory in 1599

Şi acum ajungem la marele sigiliu la lui Mihai Viteazul din anul 1600. Aici apar înşiruite de sus în jos: acvila cruciată valahă, bourul Moldovei şi la sfârşit o stemă uşor misterioasă: doi lei afrontaţi, stând pe şapte piscuri şi ţinând în labe o spadă. Mihai Viteazul (şi cei care i-au compus stema aceasta) au respins stema transilvană în curs de formare avansată de familia Bathoreştilor. Cei doi lei au fost consideraţi în heraldica imaginară a epocii drept stema Daciei antice, lucru cunoscut inclusiv în spaţiul românesc (mai târziu Nicolae Costin o spune limpede).

Stema lui Mihai Viteazul in 1600

Faptul că leii afrontaţi au fost consideraţi în epoca lui Mihai Viteazul drept stemă a Transilvaniei o dovedeşte faptul că acest simbol a fost folosit şi de principele ardelean Moise Szekely în 1603.

Stema lui Moise Szekely in 1603

Mulţi ne explică în ziua de azi că Mihai Viteazul nici gând nu avea să unească cele trei ţări româneşti, a fost şi el un aventurier oarecare al epocii care s-a întins mai mult decât îi era plapuma. Proiectul Bathoreştilor de unificare a principatelor române sub coordonarea Habsburgilor nu este contestat cu atâta vehemenţă. Dacă în cazul Bathoreştilor avem intenţia şi stemele unificate, în cazul lui Mihai Viteazul avem stema, de ce ne-ar lipsi intenţia? Oricum, în epoca lui Mihai Viteazul şi multă vreme după aceea a fost vehiculată ideea refacerii Daciei.

Din păcate cei doi lei afrontaţi nu s-au impus ca stemă a Transilvaniei, acest simbol a fost folosit doar de Mihai Viteazul şi Moise Szekely. În schimb s-a impus varianta păstrată până în ziua de azi. Au existat două şanse de revigorare a acestui simbol: în 1921 la lucrările Comisiei Heraldice care a fixat stema României Mari şi pe cele ale localităţilor sale şi în 1992 când a fost adoptată actuala stemă a României. Nu a fost să fie.

După o idee de la seniorul Andrei Crivăţ.

Blog in conservare. M-am mutat la KISHINIOV.

22 de păreri la “Cum a apărut stema Transilvaniei

  1. Pingback: Cum a apărut STEMA TRANSILVANIEI | BuzzNews

  2. Radu

    Astpt continuarea. Totusi cum a aparut stema Transilvaniei? Cum s-a ajuns la cele 3 elemente heraldice (soarele si luna, vulturul negru si cele 7 cetati). A existat vreo stema a Voievodatului Tr. inainte de Principat?

  3. razvratit

    Este inadmisibil ca in stema Romaniei Transilvania sa apara reprezentata prin simbolurile minoritatilor nationale iar simbolul romanilor majoritari sa lipseasca total. Sigur ca aceasta anomalie se datoreaza mai putin relei-credinte si mai mult ignorantei, dar asta nu e o scuza. Istoricul Ioan Silviu Nistor a publicat un volum masiv dedicat stemei Romaniei, astfel ca factorii decidenti, daca si-ar mai rupe putin din timpul consacrat intereselor personale si l-ar folosi in interesul public, ar avea de unde se documanta. Istoricul amintit propune si o varianta a stemei corespunzatoare realitatii istorice si politice numai ca aceasta nu poate fi vazuta decat de cei obisnuiti cu deschiderea unei carti, conditie ce la politicienii nostri e mai greu de gasit.

  4. Alin

    Pe stema actuală a României apare și stema Transilvaniei în care sunt reprezentați sașii, ungurii și secuii din Ardeal. Oare nu era normal ca și românii din Ardeal să apară pe stema României ?

    1. George

      Stefan badita de ce as strica stema cu atatea semne pe ea ? Dupa spunea si Mihai Viteazul,semnul Dacilor erau leii afronati cu sabia in mana.
      Ca sa-l respectam pe el,istoria si frmusetea stemei,trebuie pusa stema adevarata a transilvaniei http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/66/Stema_Transilvania_,Mihai_Viteazu.png .

      De altfel,noi trebuie sa ne concentram pe altceva acuma si anume in eliberarea tarii de sub supunerea parlamentarilor si guvernantilor BOLSEVICI TRADATORI,care din 1948 au RAPIT SI VIOLAT tara asta,si o fac in continuare.

      Regatul Romaniei nu a incetat niciodata sa existe (nici „republica” n-a existat niciodata tinyurl.com/republica-ilegala ) a fost doar impedicat sa se manifeste si aceasta impiedicare si toate dezastrele care vin cu ea trebuie oprite prin arestarea prin aceasta metoda https://www.youtube.com/watch?v=hVHu3m-4keo a tuturor parlamentarilor si guvernantilor,reafirmarea a ADEVARATEI ROMANII,REGATUL ROMANIA ca fiind legal,si punerea in drepturi depline a Casei Regale A Romaniei si a binecuvantari date tarii de catra Dumnezeu, Majestatii Sale Regele Mihai I,parintele acestei tari pe care a iubit-o si ingrijit-o asemenea unui aprinte,propriul copil.

      Problema stemei e una minora,care da,trebuie rezolvata,dar nu e existentiala,asa cum e problema BOLSEVICILOR care asupresc tara.

      Traiasca Majestatea Sa Regele Mihai I
      Traiasca Regatul Romaniei

  5. Marian

    Citind „acele” carti eu am ajuns la alta concluzie – Mihai ar fi dorit sa uneasca cele trei tari, chiar a facut-o, dar nu cu scopul propagandistic comunist-national. Acesta a fost contestat, nu dorinta si nu realizarea.

  6. enzo

    Mai este putin si o sa ni se spuna ca defapt Mihai a sarit cu pieptu in sulite si ca ar fi agresat niste valoni…

  7. Marcel

    Trecutul Transilvaniei a fost cel care a fost iar heraldica – ca ne place sau nu – a tinut cont de realitatile acelor vremi.Nu cred ca azi stema Transilvaniei ar trebui sa fie o tema de disputa.Ceea ce trebuie sa facem este sa ne aparam si sa ne intarim (poate si sa ne reintregim) statul.

    1. revelare

      stemele nu sunt bătute în cuie… ci trebuie adaptate realităților…

  8. cristescu sorin

    Sigiliul lui Mihai Viteazul i-a determinat pe Habsburgi să-l condamne la moarte şi să-l execute pe marele nostru pentru că o mai clară afirmare a intenţiei de unificare nici că se putea. nu vreau să-i condamn pe Habsburgi pentru această crimă, pentru că în fond au ucis pe cineva care le folosise banii în scopuri personale, obiectivul Vienei era să cucerească Transilvania pentru ea, nu pentru altcineva.

  9. Dorin C.

    @Radu
    „Totusi cum a aparut stema Transilvaniei? Cum s-a ajuns la cele 3 elemente heraldice (soarele si luna, vulturul negru si cele 7 cetati).”
    Radule, pai vezi ca articolul spune clar cum s-a ajuns aici:

    „un vultur ieşind (simbolul nobilimii maghiare) flancat de soare şi lună (simbolul secuilor), în cartierul inferior şapte turnuri (simbolul saşilor transilvăneni).”

    Radule, oare tie Unio Trium Nationum nu-ti sopteste chiar nimic? „Meciul” medieval al acestor trei grupuri de agresori impotriva noastra chiar nu-ti spune nimic?

  10. Pingback: Românii ardeleni lipsesc de pe stema Transilvaniei | Balaurul Român

  11. Pingback: Cand se vor regasi romanii transilvaneni pe stema Romaniei? | FrontPress

  12. Dr. Mihai I Turcu

    Exista varianta stemei vorbitoare pentru „Terra Septemcastrorum” , semnul fiind 7 turnuri, si varianta 7 stele. Fals se considera ca cele 7 turnuri simbolizeaza scaunele sasesti sau orasele sasesti. Numele Terra Spetemcastrorum este mai vechi decat definitivarea asezarii sasilor dar contemporan organizarii celor 7 comitate regale in Transilvania, fiecare centrat pe o cetate regala.

  13. Precizare

    Articolul este incomplet.
    Se cunoaste, dar din manualele de istorie, din constiinta nationala lipseste cu desavarsire un profund element istoric: aceasta veche stema tricolora maghiara sta la baza actualului tricolor romanesc.
    In timpul Revolutiei Pasoptiste, atunci cand s-a decis desfiintarea autonomiei transilvane, reprezentantii romanilor ardeleni, au protestat impotriva acestui act juridic, demonstrand simbolic cu vechea stema transilvana ros-galben-albastra.
    Ulterior aceste culori, in semn de solidaritate, au devenit atat culorile nationale ale romanilor, dar (!) si ale orasului Budapesta (din 29 mai 1873.)

  14. Radu

    Insinuant :”Mulţi ne explică în ziua de azi că Mihai Viteazul nici gând nu avea să unească cele trei ţări româneşti, a fost şi el un aventurier oarecare al epocii care s-a întins mai mult decât îi era plapuma.” Nu! Nu a fost un aventurier ci un mare general si Mihai chiar a vrut sa faca ceea ce a facut, unirea. Insa scopul era unul politic-militar, un front antiotoman coerent sub o singura conducere. Motivatiile nationaliste si patriotarde, aparute in veacul al 19-lea si care i-au fost puse in carca (si care n-ar fi putut exista in epoca) sunt criticate azi, nu altceva… Asta spun „cei multi”, dle istoric mult preanationalist…

  15. Pingback: VREM PE STEMA! De mai bine de 400 de ani romanii ardeleni nu exista pe stema Transilvaniei! |

  16. Ardelean

    George, tu zici:

    „Mulţi ne explică în ziua de azi că Mihai Viteazul nici gând nu avea să unească cele trei ţări româneşti”

    Nu asta e ideea din spatele celor care contestă narativa oficială țesută în jurul acțiunilor lui Mihai Viteazul. Ceea ce se chestionează e dacă unirea celor 3 principate (două românești, una în care etnia românească era majoritară, dar având un statut social scăzut) avea caracterul celor două uniri din secolele 19 și 20.

    Ceea ce se predă la școală e că cele trei uniri au reprezentat „visul milenar” al tuturor etnicilor români, unanim și nechestionabil, acela de a fi uniți într-un stat național, unitar, centralist (musai cu centrul la București). Iar unirea lui Mihai Viteazul ar fi fost de aceeași natură cu cea de la 1918.

    Asta se chestionează, faptul că Mihai Viteazul ar fi avut ideea de stat național în minte, menit să reprezinte și să apere drepturile și interesele etniei române (la câteva secole înainte ca această idee să fie formulată coerent în restul Europei), și nu doar un alt stat feudal compus prin alipirea prin cucerire a unor state mai mici.

  17. Ardelean

    Chiar mă interesează să aflu mai multe despre acest lucru:

    „Cei doi lei au fost consideraţi în heraldica imaginară a epocii drept stema Daciei antice, lucru cunoscut inclusiv în spaţiul românesc (mai târziu Nicolae Costin o spune limpede).”

    Mi se pare fascinant că Dacia antică ar fi avut ca simbol doi lei, în situația în care leul nu este un animal nativ acestei părți a Europei, animalul heraldic al dacilor fiind lupul (iar al imperiului roman fiind acvila imperială). Eventual era simbolul atribuit Daciei romane?

Comentariile nu sunt permise.