Arhiva lunii decembrie 2010

Cine înţelege cu adevărat chestiunea basarabeană

În secolul al XIX-lea diplomaţii europeni îşi băteau capul cu „chestiunea Schleswig-Holstein”, fără să ajungă la nici un fel de rezultat. Era vorba de două ducate de la graniţa dintre Prusia şi Danemarca a căror apartenenţă la unul din cele două state a fost aprig disputată cu două sute de ani în urmă. Cu o istorie tulbure, referiri la documente şi tratate vechi de sute de ani, chestiunea a fost rezolvată aparent de cancelarul de fier al Prusiei, Bismarck, prin război: cele două ducate au fost pur şi simplu cucerite. Însă danezii intraţi sub stăpânirea prusacă nu au fost foarte fericiţi, astfel că după încheierea Primului Război Mondial au fost organizate referendumuri pentru a se vedea în ce parte înclină voinţa populaţiei – şi astfel a fost trasată graniţa dintre Danemarca şi Germania pe baza votului oamenilor afectaţi de respectiva decizie. Graniţa dintre Danemarca şi Germania a fost singura graniţă trasată în urma Primului Război Mondial care nu a fost contestată de Hitler. Continuarea

Frăţia franco-rusă renaşte

Agenţiile de presă au marcat de Crăciun o ştire extrem de importantă pentru Europa: Franţa a bătut palma cu Rusia şi îi va vinde două nave „Mistral”. Evaluate la 500 milioane de euro bucata, navele amfibie „Mistral” reprezintă ultima creaţie a marinei militare franceze, capabile să lanseze 16 elicoptere, 13 tancuri şi aproape 1.000 de militari. Puse în funcţiune în anul 2006, aceste nave reprezintă un vârf al tehnicii militare franceze. Şi mai mult decât atât, înţelegerea franco-rusă de Crăciun reprezintă un eveniment inedit: este pentru prima oară în istorie când un stat NATO vinde armament ultramodern Rusiei. Continuarea

Pactul Ribbentrop-Molotov şi parada comună sovieto-nazistă din Brest-Litovsk

 

Pe 22 septembrie 1939 la Brest-Litovsk trupele Germaniei naziste mărşăluiau alături de cele ale Uniunii Sovietice în cea mai ciudată paradă din întreaga istorie. Soldaţii a două ideologii autodeclarate ca inamice îşi dădeau mâna şi făceau schimb de ţigări după ce sfâşiaseră Polonia. Părintele trupelor de tancuri naziste, generalul Heinz Guderian se saluta şi primea această ciudată paradă alături de unul dintre cei mai valoroşi comandanţi de blindate ai sovieticilor, generalul Semion Moiseevici Krivoşein. Sovieticii salutau steagul cu svastică, iar arcul de triumf al paradei reunea secera şi ciocanul cu svastica. Hitler şi Stalin îşi dădeau mâna zîmbind peste cadavrul Poloniei. O paradă aproape necunoscută în istorie, ale cărei imagini au ieşit cu greu din arhive – şi este vorba de imagini provenind exclusiv din arhivele germane. Probabil că sovieticii nu au făcut fotografii la Brest-Litovsk pe 22 septembrie 1939 – sau dacă au făcut, atunci fotograful a murit prin cine ştie ce lagăr iar imaginile au fost distruse.

Continuarea

Încotro se îndreaptă Ungaria?

Nu cu multă vreme în urmă era unul din copiii minune ai Uniunii Europene.

Acum Ungaria a devenit copilul-problemă şi coşmarul libertăţii de exprimare. Criza economică a lovit în Ungaria mai mult decât în orice altă ţară europeană: a aruncat populaţia în braţele extremismului. Parlamentul maghiar este dominat de popularii FIDESZ şi de extremiştii de la JOBIK, iar premierul Viktor Orban a dovedit în ultimele săptămâni că voinţa sa este lege în Ungaria. În aprilie 2009 partidul de centru-dreapta Fidesz a câştigat două treimi din numărul deputaţilor maghiari. Naţionaliştii extremişti de la Jobbik au luat la fel de multe voturi ca şi socialiştii alungaţi de la guvernare, în vreme ce partidul liberal alcătuit din foştii disidenţi a dispărut de pe scena politică maghiară.
Victoria zdrobitoare din alegeri i-a permis lui Viktor Orban să modifice legislaţia astfel încât la Budapesta Curtea de Conturi, Procuratura Generală şi Curtea Constituţională depind în prezent de bunăvoinţa Fidesz, respectiv a lui Viktor Orban. Actualul guvern maghiar a înlocuit şi fostul preşedinte al ţării, deoarece acesta lăsa de multe ori impresia că gândeşte singur. În locul lui a fost numit un fost campion olimpic la scrimă, gata să semneze orice i se pune în faţă de către Viktor Orban. Cu câteva săptămâni în urmă guvernul maghiar a lansat o serie de propuneri pentru a reduce puterile Curţii Constituţionale. Viktor Orban mai controlează şi consiliul de politică monetară al băncii centrale maghiare, a naţionalizat fondurile de pensii private.

Continuarea

Gata, libertatea presei din Ungaria s-a dus la dracu’!

Parlamentul de la Budapesta a aprobat controversata lege a presei. Deci în Ungaria va exista un Consiliu de Presă, cu preşedinte numit de premierul Viktor Orban care va verifica toate mijloacele media să nu cumva să fie „ofensate” minorităţile naţionale, majoritatea naţională, naţiunea, biserica. Fie vorba între noi, cei care vor avea de suferit vor fi ziariştii de stânga, doar Orban e de dreapta. Chiar de extremă dreapta după cum îl vede Die Welt care titrează „În Ungaria apare un stat condus de un Fuhrer fără scrupule”. Die Zeit merge mai pe ocolite „Ungaria introduce cenzura” .

Continuarea

Violul lui Assange, fondatorul WikiLeaks

assangeJulien Assange, devenit peste noapte vedetă mondială după ce s-a luat în colţi (nu cred că de capul lui) cu diplomaţia americană acum s-a trezit acuzat de viol în Suedia. El spune că este vorba de o conspiraţie a Washingtonului şi CIA pentru a fi extrădat pe teritoriu american şi judecat acolo pentru ce a făcut el cu WikiLeaks. Autorităţile suedeze susţin că a reuşit performanţa să violeze două femei într-un sejur de zece zile la Stockholm. Prin presa românească nu am prea văzut detalii cu privire la violurile lui Assange – probabil pentru că sunt destul de departe de ceea ce consideră jurnaliştii români că înseamnă un viol adevărat (adică dacă nu avem o femeie de peste 70 de ani sau cel puţin 10 participanţi nu prea merită să relatăm violul).

Continuarea

De câte ori poţi păcăli Uniunea Europeană ?

Uneori am senzaţia că revăd aceleaşi scenarii, scrise de aceiaşi autori, doar că puse în practică în funcţie de „specificul local”. Filmul în desfăşurare la Minsk parcă a mai fost difuzat o dată, la Chişinău. Scenariul pare a fi identic: alegeri cu miză mare, respectiv, speranţa de schimbare democratică a unui regim semidictatorial. Oamenii ştiu ce au votat şi sunt surprinşi de rezultatele anunţate, ies în stradă pentru a-şi exprima nemulţumirea. O mână de provocatori comit acte de vandalism pentru a da motiv forţelor de ordine să intervină în forţă. Urmează reţineri ilegale ale manifestanţilor, ridicaţi de pe stradă pur şi simplu şi duşi în direcţii necunoscute. Autorii represiunilor de la Minsk au mers un pas mai departe decât cei de la Chişinău: i-au reţinut şi pe liderii opoziţiei pe principiul „bate păstorul şi se va împrăştia turma”.

Continuarea

Libertatea presei din Ungaria se duce la dracu’… Mircea Toma! unde eşti?!?

Noua lege a presei din Ungaria (care urmează să fie adoptată cât de curând) va limita în mod drastic libertatea de exprimare, după cum a constatat SEEMO (South Eastern European Media Organisation). Pe scurt: se înfiinţează un Consiliu Media care va avea în supraveghere tot (radio, TV, presă scrisă ŞI online – WOW! asta e tare… cum vor acţiona autorităţile maghiare pentru un domeniu .tk?!? Olguţa, Olguţa…); publicaţiilor li se interzice să „ofenseze” minorităţile, MAJORITĂŢILE, NAŢIUNEA şi BISERICA (muaaamaaaa! dacă se bagă legea asta şi la noi o să dispară cam trei sferturi din mass-media, plus trei sferturi din ONG-uri, că sunt de media sau de minorităţi) sub pedeapsa unor amenzi zdravene. Acest Consiliu Media va fi alcătuit din reprezentanţi ai Guvernului (e tare Viktor Orban ăsta…)

Eu propun să-l exportăm de urgenţă pe Mircea Toma la Budapesta, să-i salveze pe jurnaliştii de acolo. Da’ să plece repede Mircea Toma, repede de tot şi dacă poate să îşi ia şi piţifelnicii de la MMA cu el, că pe noi ne-a salvat de ne-au luat toţi dracii…

P.S. Nici nu ştiu dacă este bine sau este rău ce se întâmplă în Ungaria…

P.P.S. Vedeţi băi aceştia cu cenzura de la Bucureşti că iar ne-o iau ungurii înainte!

Cum trec ziariştii din print în online

Pe vremuri, un ziar nu putea fi condus fără să cunoşti cuvinte de genul zincografie, zeţar, şpalt, BT, coloncifru etc. În ziua de azi foarte mulţi încearcă să facă presă online fără să ştie ce înseamnă cuvinte sau acronime de genul http, www, trackback, ping, viral, web 2.0, meta keywords, meta description, indexare, baza de date dinamică etc. Oamenii nu cunosc semnificaţia acestor cuvinte şi nu ştiu cum să creeze un ansamblu coerent din toate acestea care să le asigure succesul în online. Domeniul .ro geme de pagini de ştiri – şi totuşi românii sunt mai manipulaţi şi mai dezinformaţi ca niciodată. Domenii ca www.zoso.ro sau www.piticu.ro au mult mai multă influenţă decât majoritatea paginilor de ştiri.

Continuarea

Ce fel de preşedinte este bun pentru români?

Ion Iliescu apare destul de rar la televizor şi îşi exprimă cu zgârcenie părerile în spaţiul public. După ce a fost educat, din punct de vedere politic, la Moscova în anii stalinismului şi a traversat cu succes anii ceauşismului (reuşind să rămână în viaţă şi oarecum la vârful societăţii), Ion Iliescu a dovedit că este un adevărat supravieţuitor şi că rămâne unul dintre politicienii de forţă de la Bucureşti. În cea mai recentă intervenţie a sa, Ion Iliescu a exprimat opinia că, după mandatul preşedintelui Băsescu, ar trebui modificată Constituţia în sensul alegerii preşedintelui de către Parlament şi nu de populaţie. Continuarea

Misterele intelectualităţii româneşti

Fostul general de Securitate Aurel Rogojan scrie pe larg pentru Cotidianul despre legăturile dintre serviciile secrete britanice, Constantin Noica, Şcoala de la Păltiniş, Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu. Un punct de vedere interesant. Încă mai sunt multe de aflat în legătură cu istoria recentă a României.