Citeam zilele trecute un interviu din România Liberă cu generalul veteran de război Nicolae Sebastian, care zicea aşa de regele Mihai:
La sfârşit, regele a dat mâna cu noi toţi. M-am pus ultimul în rând. Şi când a ajuns la mine, i-am spus: “Majestate, ieşiţi din amorţeala în care trăiţi. Luptaţi-vă, că nu se luptă nimeni pentru dumneavoastră!”. Şi mi-a răspuns: “Singur?!”. M-a dezamăgit. M-am convins definitiv că nu are priză.
Bătrânul oştean s-a convins că regele Mihai aşteaptă să i se pună tronul în braţe. Mai are de aşteptat. Regele Mihai probabil că nici acum nu şi-a dat seama de ce monarhia a ieşit definitiv din sufletele românilor. El şi cu puţinii monarhişti cred că de vină sunt comuniştii care au spălat românii pe creieri. Fals. Regele Mihai este vinovat pentru decăderea monarhiei. Să mă explic.
Monarhia şi Casa de Hohenzollern au beneficiat de un prestigiu gigantic în ochii românilor vreme de aproape 100 de ani. Acest prestigiu a fost creat de Carol I care ieşea la balcon fără să clipească în faţa bucureştenilor veniţi să-i spargă geamurile palatului. După care cu un semn al mâinii declanşa şarja jandarmilor călare care împrăştiau mulţimea furioasă. În momentul în care la 1878 ruşii au înconjurat Bucureştiul şi au ameninţat cu dezarmarea armatei române, regele Carol I a răspuns că armata română poate fi înfrântă, dar nu dezarmată. Şi era hotărât să se bată cu ruşii pentru a păstra Bugeacul. Regele Carol I a fost un adevărat conducător care a dus România în două războaie în urma cărora a avut câştiguri teritoriale.
Prestigiul monarhic stabilit de Carol I a fost consolidat de regele Ferdinand. Nici acest membru al Casei de Hohenzollern nu a cedat. În 1917 România era înfrântă, zdrobită. Însă Ferdinand nu a cedat – unii contemporani spun că la îndemnul reginei Maria. S-a bătut până în ultima clipă. Nu el personal – dar a refuzat să cedeze, să îşi accepte înfrângerea. A refuzat să părăsească România înfrântă.
Apoi a venit Carol al II lea, care a cedat un sfert din teritoriul ţării fără să tragă un foc de armă. Trec peste corupţia generalizată a regimului lui Carol al II lea, peste influenţa Elenei Lupescu etc. Carol al II lea putea salva prestigiul Casei de Hohenzollern în România prin declanşarea unui război de apărare a Basarabiei. Ar fi pierdut (sau poate nu!) acest război, România ar fi putut deveni teritoriu ocupat ca şi Polonia până în 1945 – însă prestigiul Casei de Hohenzollern în ochii românilor ar fi fost intact. Însă Carol al II lea a preferat să părăsească România într-un tren de zece vagoane plin cu toate averile strânse în 10 ani de domnie.
A doua şi ultima şansă de reabilitare a monarhiei în România a avut-o regele Mihai. Regele Mihai ar fi putut declanşa un război de gherilă împotriva sovieticilor şi ar fi fost urmat de marea majoritate a populaţiei. Putea să aleagă între a muri în acest război sau a pleca la un moment dat cu speranţa că va reveni. Putea să aleagă să fie un conducător. A ales să plece, ca şi tatăl său. Între timp a dispărut şi amintirea prestigiului pe care l-a avut Casa de Hohenzollern în România.
Din ultimele informaţii pe care le-am studiat la istorie, am înţeles că Regele Mihai a fost forţat să părăsească România, că a încercat de multe ori să se impună în faţa Lui Andrei Vîşinki (trimisul sovietic), însă nu avea sprijin din partea portidelor politice istorice şi a fost nevoit să se supună.
Nu cu partidele politice (care oricum îl susţineau) trebuia să declanşeze regele Mihai un război de gherilă, ci cu militarii întorşi de pe front. Cât despre “forţare” – dacă ar fi făcut un apel către populaţie ar fi fost urmat imediat. Nu i-a pus nimeni pistolul în cap, el şi-a negociat plecarea cu cât mai mulţi bani. Ce vreau să spun este că regele Mihai nu a fost o victimă, el a ales să fie o victimă.
Hm,bolsevicii,se pare,au reusit cate ceva…
Recomand cu caldura:Convorbiri cu Mihai I al României, vol. I-II, Humanitas, București, 1992-1993-adevarul direct de la sursa
Daca nu va suparati, cu respect v-as recomanda “Lichidatorii” a academicianului Giurescu. Sursa dumneavoastra are “adevarul” pe care si-l doreste.
Altfel, Napoleon, cu care “sursa” are si o legatura mai indepartata de rudenie zicea: “Un rege trebuie sa se lupte si sa moara in regatul sau. Un rege emigrant si vagabond este un personaj stupid.” Referitor la Ferdinand ar fi interesante si memoriile Maresalului Averescu.
ganditi un pic gresit vizavi de lupta de gherila cu sprijinul militarilor reintorsi de pe front.
nu stiti ca armata regala lupta in tatra si la granitele austriei , alungand ultimele ramasite naziste. asta in timp ce diviziile ,,tudor vladimirescu” si ,,horia,closca si crisan” formate in urss si cu sprijinul ei , intrau trimfatoare in romania , aducand cu sine si propagandistii evrei , romani si sovietici care mai tarziu puneau bazele statului comunist in romania . armata regala , pe drumul reintoarcerii catre patrie in primul rand a fost dezarmat , iar apoi sa pornit acel pogrom impotriva tuturora care alcatuiau armata regala.
Uneori este mult mai greu sa cedezi, decat sa lupti, e foarte usor atunci cand esti lider sa ordoni altora sa moara pentru ceea ce crezi tu ca e bine.
Dacă Regele Mihai ar fi făcut ce spui, armata sovietică ar fi ras zeci de oraşe, ar fi ucis sute de mii de oameni iar România nu ar mai fi existat în graniţele actuale.
Aşa că las-o moartă.
După război multi viteji se-arată.
P.S. Mai citeşte documentele sovietice, să afli ce se pregătea pentru România, dacă nu ar fi existat 23 august 1944.
Cu acceptul total al lui Churchil şi Roosevelt.
Nu cred că sovieticii şi-ar fi permis să declanşeze un genocid. Americanii şi britanicii se pregăteau în 1947 pentru un război cu sovieticii şi ar fi avut nevoie de un pretext. Ungurii s-au ridicat în 1956 şi nu au dispărut din istorie. Dar toate acestea sunt presupuneri gen “ce ar fi fost dacă”. Eu am vrut să spun doar că în România Casa de Hohenzollern şi ideea de monarhie şi-au pierdut prestigiul li că nu mai există un sprijin real pentru ele. Doar printr-o lovitură de stat ar putea fi reinstaurată monarhia.
Aveti dreptate. N-au facut-o in Ungaria. In Romania au fost luati prizonieri peste 150.000 de militari dupa 23 august. Nu se inceteaza lupta fara armistitiu. Ce efort de razboi a fost obligata Romania sa suporte in vest! Ce jaf a fost dupa razboi! Cati au murit pe front! Antonescu dorea armistitiu, dar fara angajare impotriva Germaniei. Asa ne-am atras si “simpatia” poporului german. Analisti militari straini (a se vedea Sir Basil Henry Liddell Hart) sustin ca Germania si Romania rezistau pe Carpati si linia Focsani-Namoloasa-Galati cel putin sase luni. Cate se puteau intamplai acest rastimp? Mama fostului rege a “tradat” Romania pentru Grecia. “Timeo Danaos et dona ferentes:”Se impune cel putin “tacere” si ruga pentru sufletele celor disparuti in chinuri prin lagarele din Siberia, pe front si in inchisorile comuniste. E bine de stiut ca trimiterea in puscarie a elitei Romaniei a inceput inainte de 30 decembrie 1947. Cine a dat girul primului parlament “comunist” ales prin frauda? Comunistii i-au asigurat o renta viagera si-l “elogiau” pentru “maretul 23 august” realizat in deplina “colaborare”. Deci cei care nu-l doresc nu sunt nici comunisi nici securisti. Sunt cei care cunosc si sunt urmasi ai celor care au “beneficiat” de 23 august.
Nu-i cunoşti pe ruşi.
În 1944 era război iar în 1956 situaţia era cu totul alta.
Cât priveşte monarhia, dacă românii ar avea ceva creier în cap, s-ar uita la situaţia economică dar şi la prestigiul ţărilor în fruntea cărora se afla case regale: Anglia, Spania, Belgia, Danemarca, Suedia, Norvegia.
Hilar este că dacă ai întreba un român daca vrea monarhie ar sări în sus clamindu-şi republicanismul, ca peste o zi să dea fuga într-o monarhie să câştige un ban bun.
Altii se uita la Elvetia, Austria, Germania, Finlanda, Italia, Slovenia, Cehia. Spania parca “nu se simte prea bine”. Si prin Suedia s-a vorbit ceva despre “ispravile cu prostituate” ale regelui. Se pare ca nu forma de guvernamant este importanta.
Din comentariile lui Horia Sima referitoare la 23 august. Sigur cunoasteti ca legionarii au fost sustinatori ai monarhiei. Dar nici Antonescu, nici comunistii nu i-au “macelarit” cum a facut-o Carol al II-lea. “Inamicul ce-l avea în fata de asta data poporul român nu era din categoria nici unuia din trecut. O cât de sumara cunostinta a comunismului ar fi trebuit sa puna în garda si pe cei mai ticalosi Români ca fata de acest pericol nu exista salvare individuala, caci comunismul utilizeaza temporar anumite medii sociale, dar apoi le distruge. A-ti cauta scaparea în fraternizarea cu armatele bolsevice, echivala cu un act de sinucidere. Ei bine, tocmai aceasta elementara întelepciune politica, care se putea învata de la orice om din popor, le-a lipsit tuturor acelora care au colaborat, în forme si grade diferite, la nimicirea independentei nationale. Ura Regelui contra Maresalului pentru dispretul cu care era tratat, a înlesnit conspiratiei sa-l acapareze si apoi sa-l determine sa-si asume raspunderea capitularii. El nu dispunea de pregatirea politica necesara ca sa îsi dea seama de raul imens ce-l facea tarii. El credea ca savârseste o mare fapta istorica, asa cum îl asigura anturajul. Sub Carol a fost mizerabil educat, iar sub Antonescu a fost tinut departe de afacerile publice. Maresalul nu tolera nici un fel de amestec al Regelui în Stat, considerându-l necopt la minte si nepriceput.” Stiti cum se spune prin basmele romanilor: Ţdaca ai facut-o din capul tau, prost cap ai avbut. Daca te-a povatuit cineva, rau te-a povatuit” Se pare ca printre “povatuitori” s-a aflat si mama fostului rege.
frumos ceea ce spui si cum o spui.. Am 29 ani si simt ca Monarhia ar fi ceea ce ne trebuie! Ar disparea lupta pt “ciolan” odata ce regele ar fi iar unde ar trebui sa fie! Eu unu as face orice sa dispara mizeria ce domneste in aceasta tara acum,dar sincer cum a zis si Regele in acel intervis citat mai sus “singur?” nu ai cum
ma doare ca nici macar cei in varsta care au prins vremurile Regelui Mihai nu incearca nimic!
>Ar disparea lupta pt “ciolan” odata ce regele ar fi iar unde ar trebui sa fie!
De ce ? Nu ar mai exista nici macar candidaturile si interesul pentru functia de prim-ministru ( de ex. ) ?
Subscriu si eu Mia,Campania asta agresiva,mincinoasa care se duce impotriva Regelui are scop clar, indepartarea pericolului ce-l reprezinta Monarhia pentru banditzii ashtea.
Cat tupeu golanesc au jefuitorii “republicani” si ma refer la incercarea de a ne prosti pe toti romanii precum ca Monarhia e periculoasa,nelegitima sau cel putin inutila,oare chiar spera sa-i credem?
Romania moderna,unita esista datorita Monarhiei.
Unire au mai facut si alti Monarhi autohtoni,Mihai viteazul si Cuza dar consolidare,sustinere,recunoastere internationala n-au reusit sa obtina … in fine Traiasca Romania1 Traiasca Monarhia! Traiasca Regele Mihai I !!!
Te platesc bine republicanii? ori cohorta asta de banditi?
Of ce intrebare neinspirata,cine drac sa dea bani pe “istoria alternativa” a ciumei roshii,vai mama ta de Marxist-Leninist.
Lovitura de stat Pentru instaurarea Monarhiei? aberatie, dar fie si printro lovitura de stat reinstaurarea Monarhiei ar fi legitima si perfect justificata,Traiasca Romania! Traiasca Monarhia! Traiasca Regele Mihai I!!!
Intreb si eu ceva. Daca spuneti ca in ’47 se pregateau de razboi cu sovieticii, de ce l-au asasinat pe gen. Patton in ’45 in Germania ocupata? Ala vroia EXACT asa ceva si l-au ras. Domnule, la Yalta vestul a dat clar cadou bolsevicilor, Europa Centrala si de Est si asta s-a vazut ca lumina zilei in anii ce au urmat. A intervenit vestul sa-i ajute pe unguri in ’56? Nu. In ’67 sa-i ajute pe ceho-slovaci? Nu. Care e logica dumneavoastra cu asta?
arhimede, fugi nene, și vezi-ți de cada ta.
sau, și mai bine, bagă alt nich, mai potrivit cu inteligența măreață de care dai dovadă!
Este foarte corecta remarca Dv.
Sant uimit ca si acum dupa ce toata lumea stie cum s-a terminat razboiul mondial al 2lea, mai sant idioti care sustin ca Regele Mihai ar fi trebuit sa fi inceput un razboi de guerila impotriva rusilor. Prin actul de la 23 August, Regele Mihai a mai salvat ceea ce se mai putea salva din Romania si nu a expus-o actiunii devastatoare a rusiilor. Idiotii folositori uita ca alaturi de Rusia era Anglia, USA, Franta iar orice armistitiu era precedat de capitularea neconditionata. Faptul ca rusii s-au comportat cu noi dupa ce am devenit aliati, in felul lor asiatic nu este vina Regelui. Aceasi soarta ca a Romaniei au avut-o Polonia, Cheoslovacia care de la inceputul razboiului au fost de partea Aliatiilor.
Locuiesc in londra si cu mana pe inima pentru prima data cand am fost manda ca sunt romanca a fos in momentul cand l-am vazut pe Regele MIHAI la nunta lui Kate si William,pentru prima data am stat in fata si nu la coada vaci,pentu prima data nu am mai fost tigani hoti si prostituate,pentru prima data am avut si noi clasa si decenta.
TARAIASCA REGLE MIHAI
Carol al II-lea la Consiliul de Coroana a votat pentru rezistenta armata la cedarea Basarabiei, dar majoritatea nu. Regii s-au supus deciziilor Consiliilor de Coroana, asa cum cerea Constitutia…
Sunt câteva probleme în ceea ce spuneţi Dvs. În primul rând instituţia Consiliului de Coroană nu prea apare în nici o Constituţie, nici în cea de la 1923, nici în cea de la 1938. Consiliul de Coroană a fost înfiinţat prin decret de regele Carol al II lea pentru a obţine o acoperire politică în condiţiile dictaturii regale, iar atribuţiile membrilor acestui consiliu nu erau clare. Şi nu în ultimul rând Carol al II lea îşi cam aranja votul din acest Consiliu de Coroană. Aşa că votul lui Carol al II lea pentru rezistenţa armată a fost de fapt o păcăleală…
Uite de-asta nu poate “reveni monarhia in Romania”: ca un jurnalist pasionat de istorie ajunge sa-si dea raspunsuri la propriile intrebari retorice. Dar, mai ales, pentru ca a ajuns sa-si judece monarhul, desi niciodata nu a avut curiozitatea sa rosteasca cuvintele magice, nici macar in oglinda: “Maria Ta”…
Sunt de parerea lui Mark Twain ca “Monarhia sub orice forma este o jignire la adresa omenirii”. Respect opiniile monarhistilor, dar sa nu-mi vorbeasca de cel care a tradat, din prostie sau constient, Romania, pactizand cu dusmanul, pentru a-si “salva pielea”. Ar trebui ca in fiecare zi sa se roage pentru sufletele militarilor morti in lagarele sovietice si ale celor morti in inchisorile comuniste. Mai are si un copil pe care nu-l recunoaste. Ne pricopsi si cu “printul” Duda. La fel dezertorul de pe front, Carol al II-lea, care a dezertat sa se-nsoare. Daca era soldat ar fi fost executat. Carol I a renuntat la Transilvania. Singura persoana care merita respect si recunostiinta este Regina Maria. Cam putin pentru cei peste 70 de ani cat a durat monarhia. Coruptia din timpul lui Carol al II-lea era la ordinea zilei. Camarila regala actiona in voie. Fiecare e liber sa se mandreasca si sa se inchine la cine doreste dar sa nu impuna altora ce cred domniile lor. Realitatea e alta. Si nu e prezentata de “comunisti si securisti”. E prezentata de Eminescu, Caragiale, Cosbuc, Vlahuta, Pamfil Seicaru, Joachim Kürenberg, Horia Sima.
Hai sa fim seriosi, Carol al II-lea nu avea ce face in 1940. Ar fi fost sinucidere curata sa ne luptam simultan cu rusii, cu ungurii (care ar fi profitat imediat de situatie si ar fi invadat Ardealul), cu bulgarii (care in caz de razboi ar fi revendicat toata Dobrogea), cu nemtii (care la acea data erau aliati cu rusii, si care ar fi invadat si ei, pt a pune mana pe resursele de petrol inaintea rusilor), si probabil si cu sarbii (care ar fi pus mana pe Banat). Asa ca hai sa lasam prostia asta cu “tradarea” si “lasitatea”, regele a luat decizia corecta in 1940.
Nu credeti ca Rusia ar fi comis genocid daca ne-ar fi ocupat? Dar in Basarabia si Bucovina de Nord ce au facut, in conditiile in care eram tara comunista si “prietena”? Am fi avut soarta tatarilor din Crimeea, sau a cerchezilor, sau a bastinasilor din sudul Ucrainei care au murit cu milioanele in 32-33 (pe timp de pace). Iar SUA si Marea Britania nu ar fi facut nimic. Nu au existat niciodata planuri concrete pt un razboi cu Rusia.
Si ipoteza unui “razboi de gherila” e o copilarie. Europa era in ruine, populatia era decimata, infometata si satula de razboi. Si chiar si in varianta extrem de implauzibila ca populatia ar fi putut fi mobilizata pt un razboi de gherila, consecintele ar fi fost fatale pt romani. Judecand dupa cum au procedat rusii cu alte popoare care le-au rezistat, cel mai probabil Romania ar fi disparut de pe harta, impartita intre Rusia, Ungaria, Serbia si Bulgaria, iar majoritatea populatiei ar fi fost exterminata. Cu o foamete regizata ca cea din Ucraina, puteau extermina jumatate din populatia Romaniei intr-un singur an.
Domnule George Damian, ar trebui să vă alegeţi mai bine cuvintele când vorbiţi de o personalitate ca Regele Mihai. Regele Mihai nu a părăsit ţara ca un laş ci a fost nevoit să abdice într-un mod brutal de către comunişti. Cei 1000 de studenţi, prizonieri ai comuniştilor, ar fi murit dacă nu ar fi existat gestul onorabil al regelui mihai. Mulţi oameni zic că au murit mii de români din cauza Regelui Mihai, dar acest lucru nu se susţine având în vedere că a abdicat pentru viaţa a doar 1000 de oameni.
În legătură cu faptul că v-aţi permis să insinuaţi că Regele Mihai nu a avut curaj să-i înfrunte pe ruşi. Curajul Regelui Mihai nu poate fi contestat de nimeni. Ca nimeni altul, la o vârstă fragedă, regele Mihai a avut tăria de caracter să-l înfrunte pe Hitler, întorcând armele împotriva naziştilor, scurtând cu mult primul război mondial. Cu toate că era foarte tânăr şi lipsit de experienţă, Rege Mihai de România a luat o decizie care a decis sfârşitul primului război mondial. Deci Regele Mihai nu poate fi considerat sub nicio formă un om laş. În primul rând, domnule Damian, ar trebui să ştiţi că regimul comunist nu a fost instaurat în România din interior. Credeţi că Regele Mihai, Bravul mareşal al armatei române nu ar fi putut învinge o revoltă comunistă care a apărut în interiorul ţării? Credeţi că cel care a avut curajul să-i întoarcă spatele lui Adolf Hitler nu ar fi putut spulbera o mică revoltă comunistă iscată în interior? Nu, nici nu poate fi vorba de aşa ceva. Comunismul a fost instaurat în România cu ajutor din exterior, mai exact cu tancurile sovietice. Având în vedere că nu aveam niciun aliat care să ne sprijine împotriva ocupaţiei ruseşti, credeţi că Regele Mihai şi-ar fi dus armata la o înfrângere mai mult ca sigură?Regele Mihai n-ar fi făcut niciodată aşa ceva ţinea prea mult la supuşii săi. Majestatea sa nu ar fi recurs niciodată la aşa un gest necugetat, mai alaes că jumătate din armata română pierise în cel de-al II-lea Război Mondial. Iar regele nostru şi adevăratul nostru conducător pentru vieţile a 1000 de oameni, a semnat actul de abdicare. Nu cred că ar fi existat mulţi ca Regele Mihai, care să renunţe la putere pentru ,,doar 1000 de oameni,,. Poate că alţii ar fi făcut asta, dar nu regele nostru, acesta a semnat cu durere în suflet actul de abdicare şi a fost exilat,pentru el puterea nu era mai importantă decât supuşii săi.
Referitor la faptul că regele nu luptă pentru restaurarea monarhiei: domnule George Damain, vă întreb sincer îl vedeţi pe Regele Mihai, la 90 de ani, repet la 90 de ani, pe la televizoare încercând să readucă monarhia? Credeţi că nu vrea? Credeţi că nu ar vrea să ajute ţara mai mult decât oricine? Vă întreb iar: Îl vedeţi pe Regele Mihai la televizor, pe toate posturile făcând declaraţii încolo şi încoace? Vă spun dacă regele ar face astfel de eforturi, ar fi mai vehemente discreditările la adresa sa, va fi socotit un nebun, bătrân care n-are ce face şi care la vârsta lui ar trebui să sta şi să-şi vadă de ultimii ani de viaţa… să dea Domnul să fie cât mai mulţi. Vă spun eu domnule Damian, regele Mihai nu ar face nişte gesturi aşa pripite. Destul Principele Radu şi Principesa Margareta sunt defăimaţi la fiecare declaraţie pe care o fac la televizor şi la fiecare ieşire în public. Adevărata susţinere a monarhiei vine de la noi, de la foştii lui supuşii, dar pentru el ,,fraţi,,. Dacă noi nu vrem să facem nimic, degeaba vorbeşte toată casa regală în cor, că tot nu se întâmplă nimic. Decizia stă în mâinile noastre. Regele Mihai şi-a susţinut întotdeauna dorinţa de a ajuta ţara şi dorinţa de restaurare a monarhie, dar repet, cum vi s-a adresta şi în acel moment, Regele Mihai, ,,singur,, nu poate să facă nimic.
Cu tot respectul, dar Regele Mihai nu este un laş. Să dea Dumnezeu să trăiască încă mulţi ani de acum şi să revină monarhia în iubita noastră ţară.
Trăiască Regele!! Trăiască Monarhia!! Trăiască România!!
In primul rand ar trebui sa va eliminati confuzia pe care o aveti cu privire la care
rege se referea autorul .
In al doilea rand , mai cititi biografia lui Mihai , sa vedeti in care dintre razboaie si-a adus contributia .
“…Vîşinski personal a condus tratativele cu Regele Mihai al României pentru abdicarea lui, garantându-i o parte din pensia sa” (pag. 232). Aşa a pierdut România miliardele de dolari nerambursabili ale Planului Marshall. ”
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/marturiile-socante-ale-sefului-spionilor-sovietici
“Ar fi pierdut (sau poate nu!) acest război”
George, chiar crezi ca aveam vreo sansa atunci ? La noi luptele nu s-ar fi purtat la -40 de grade, in taiga, si nici nu aveam in Basarabia vreo linie Mannerheim ca sa rezistam macar cat au rezistat finlandezii.
Ar fi trebuit sa luptam, da, chiar si in conditiile in care stiam ca nu putem castiga.
Totusi, sa fim realisti: n-aveam sanse.
Continui să cred că se putea organiza o rezistenţă. De fapt ea a existat multă vreme în munţi, însă cumva istoricii din ziua de azi minimalizează această rezistenţă cu arma în mână. Sunt ridicaţi în slăvi “rezistenţii prin cultură” – de fapt produse ale laboratoarelor de partid.
Rezistenţa a existat, doar că nu a avut conducători, nu a avut un simbol personificat. Regele Mihai putea fi un astfel de simbol. A preferat ordinul Pobeda cu diamante.
Romania putea rezista pe Carpati si pe linia Focsani – Namoloasa – Galati cel putin sase luni. Asa sustine si istoricul militar englez Sir Basil Henry Liddell Hart. Rusii nu au avut trupe de vanatori de munte. Uitati-va pe planurile de operatii din vest si veti vedea ca in munti au luptat numai romanii. Rusii nu au putut inainta la campie pana cand trupele de vanatori romane nu inaintau in munti. Istoria nu se scrie cu “daca”, dar in cazul in care Romania rezista, nu se stie ce s-ar fi intamplat in sase luni. Germania pierdea razboiul, dar poate ca rusii nu ajungeau pe Elba. Daca incepem sa ne lamentam ca “n-avem -40 de grade, ca n-avem …”, nu vom insemna nimic in istoria si cultura lumii. Generalul neamt, Spiedel, a spus ca romanii au fost cei mai buni luptatori dintre aliatii Germaniei. “Dati-le comandanti capabili si sunt de neinvins”. A avut dreptate si in privinta “capului ostirii”, cel care si-a lasat Armata pe mana rusilor. “Actul de la 23 August a fost opera colectiva a tuturor membrilor oligarhiei traditionale, a monarhiei si a aparatului de stat, toti luptand sa-si salveze pozitiile avute timp de secole.” (C. W. Forester)
La 23 august 1944 regele Mihai a mintit nerusinat intreaga tara. In “Proclamatia catre tara” difuzata in seara acelei zile “a pretins ca intoarcerea armelor a fost rezultatul unor
negocieri si ca Romania a beneficiat de conditii acceptabile.
“Un nou Guvern de Uniune Naţională a fost însărcinat să aducă la îndeplinire voinţa hotărâtă a Ţării de a încheia pacea cu Naţiunile Unite. România a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite. Primiţi pe soldaţii acestor armate cu încredere. Naţiunile Unite ne-au garantat independenţa Ţării şi neamestecul în treburile noastre interne. Ele au recunoscut nedreptatea dictatului de la Viena, prin care Transilvania ne-a fost răpită.” Militarii romani i-au “primit cu incredere pe rusi” care le-au “organizat o sedere pe viata in Siberia”. Se stie ca Administratia romaneasca s-a reinstalat in teritoriul rapit prin Diktat dupa ce s-a instalat guvernul Petru Groza. Despre “neamestec” se cunoaste.
Lasand la o parte scenariile fanteziste, adevarul neplacut e ca si 40 si in 44 s-a luat deciziile cele mai realiste. Una e sa fii viteaz, alta e sa fii sinucigas. Si nu vad ce ne-ar fi adus bun o rezistenta prelungita, tinand cont ca nu aveam cum alungam armata rosie si nu exista vreun potential sprijin extern.
Iar in 44, nu inteleg cu ce am fi beneficiat noi daca mai dura razboiul 6 luni. Germania oricum pierdea, iar URSS-ul oricum punea mana pe Europa de Est. Ar fi murit degeaba zeci sau sute de mii de oameni, iar dupa razboi am fi avut pierderi teritoriale mai mari.
“Telegrama fulger nr. 1386, expediată de ambasadorul britanic la Ankara, Sir H. Knatchbull-Hugessen, la 23 august 1944, ora 3,26p.m., deci aproximativ cu o oră înaintea audienţei decisive (şi ultime) a Antoneştilor la regele Mihai, subliniază că diplomatul fusese convocat de premierul Turciei pentru a-i fi transmis mesajul recepţionat de la reprezentantul turc la Bucureşti. Reprezentantul turc în România fusese convocat de Mihai Antonescu. Reprezentantul Turciei la Bucureşti comunicase: “Am fost la Preşedintele Consiliului şi, în fapt, la vicepreşedintele guvernului român şi ministrul Afacerilor străine, prof. Mihai Antonescu. Situaţia este foarte foarte gravă. În două zile, ruşii vor fi ocupat Basarabia. Înaintează şi în alte ţări. Poate Turcia media între noi şi armatele anglo-americane beligerante? Am asentimentul mareşalului, al Regelui şi al şefilor tuturor partidelor de opoziţie. Rog un răspuns în 24 de ore din partea guvernelor britanic şi al Statelor Unite la următoarele probleme: a) vom trimite un delegat român la Moscova pentru încheierea armistiţiului; b) vom intra în contact cu ruşii şi anglo-americanii, în acelaşi timp, pentru a fixa condiţiilor armistiţiului; c) vom discuta condiţiile la Cairo cu Aliaţii; d) Preşedintele Consiliului României doreşte să ştie care dintre aceste trei alternative ar fi preferată de anglo-americani; e) Preşedintele Consiliului Turciei m-a informat pe mine, pe ambasadorul sovietic şi îl informează pe reprezentantul Statelor Unite”. “Telegrama a fost trimisă la Londra tot în cursul zilei de 23 aug. La ora 4,35p.m., iar Foreign Office-ul s-a hotărât, fără întârziere să dea curs mesajului. Iată recomandările memorandumului întocmit: “Rog vedeţi această copie preliminară a unei telegrame fulger de la Ankara, continând o ofertă de pace din partea Mareşalului Antonescu”… “Din cele trei alternative, cel mai bine ar fi, evident, ca românii să trimită un delegat la Moscova, unde ambasadorul britanic şi american să poată participa la negocieri. Am putea să-i anunţăm pe români că noi şi americanii vom lua parte la negocieri”… “La 24 aug. 1944, Ambasada britanică din Washington s-a adresat Departamentului de Stat, iar americanii au replicat, că în urma răsturnărilor de la Bucureşti, s-ar putea ca Guvernul Antonescu să nu mai fie în măsură a îndeplini termenii propuşi”.
La discuţiile privind “armistiţiul”, între delegaţia română şi cea sovietică Patrascanu l-a fi întrebat pe oficialul Molotov motivul pentru care condiţiile impuse sunt atât de dure, “când Antonescu avea condiţii mai bune”. Raspunsul nu mai lasa loc de nici un comentariu: “Antonescu reprezenta poporul; voi nu reprezentati pe nimeni”.
CZC, poti da niste surse? Ca asa zvonuri si speculatii au fost gramada. E putin probabil ca am fi obtinut un armistitiu mai bun cu Antonescu, sau cu oricine altcineva ar fi fost la putere.
In 40 si 44 s-au luat deciziile corecte. Greseala fatala a fost in 41, cand Antonescu a facut prostia sa mearga pana la capat alaturi de Hitler. Daca ne opream pe Nistru sau macar pe Bug, am fi avut armata aproape intacta cand venea tavalugul rus, si am fi putut negocia de pe alte pozitii. De asemenea, a fost o prostie colosala sa declaram razboi SUA si Marii Britanii. Au murit mii de civili in urma bombardamentelor aliate, si asta numai din cauza orgoliului prostesc al lui Antonescu.
Carol si Mihai au luat niste decizii controversate in niste conjuncturi extreme, dar adevaratul tradator de tara a fost Antonescu, a carui prostie ne-a costat sute de mii de vieti.
Gh. Buzatu: Războiul mondial din 1939 – 1945, Iaşi, Centrul de Istorie şi Civilitaţie Europeană, 1995, pg. 223.
Gh.Buzatu nu e un istoric pe care il pot lua in serios. E ca si cand as face afirmatii despre istoria Basarabiei citandu-l pe Vasile Stati.
Sincer acum, ce crezi ca aveam de castigat daca duceam, de dragul lui Hitler, un razboi sinucigas dupa august 44? Si asa am avut noroc, gandeste-te ce se intampla daca Horthy nu era inlaturat si Ungaria intorcea armele inaintea noastra.
E dreptul dumneavoastră să credeţi ce doriţi, dar în cartea mentionaţă sunt documente. La pagina 223 e telegrama a ambasadorului Marii Britanii, nu un comentariu al profesorului Buzatu. Poate luati „în serios” ce zice fostul rege Mihai: „Pe moment eu am gândit ca noi n-avusesem de ales (anul 1940): era periculos, chiar o sinucidere să ne opunem nemţilor şi ruşilor. Mai târziu mi-am dat seama că li se putea rezista. Nu pentru mult timp, poate, dar se putea rezista oricum”. Philippe Viguié Desplaces, Le Régne inachevé, Paris, Michel Lafon, 1992, pg. 76. Nu va mai raspund. Daca doriti adevarul, va veti convinge singur. Dacă adevărul e doar „ce va convine dumneavoastră”, istoria devine asa cum scrie Stefan Heym în introducera la “Relatare despre Regele David”: “… un câmp cu flori din care fiecare culege ce-i place.”
Regele Mihai are dreptul sa aiba opinii, dar chiar si formularea lui confirma ce spun si eu. El spune ca puteam rezista, dar “nu pt mult timp”. Si atunci ce rost mai avea sa ne luptam simultan cu nemtii, rusii, ungurii si bulgarii, daca nu aveam sanse de victorie? Chiar nu inteleg logica, va rog explicati. Patriotism nu inseamna sa-ti sacrifici tara pt a face pe viteazul.
Daca initialele dvs. se refera la Corneliu Zelea Codreanu, nu prea ar trebui sa vorbiti de momentul 40, tinand cont ca Garda de Fier era coloana a 5-a a Germaniei naziste si Ungariei fasciste, doua tari care n-au facut niciodata vreun secret din faptul ca doreau dezmembrarea Romaniei. Daca legionarii erau asa de nationalisti, cum de nu i-a deranjat cu nimic faptul ca sponsorii lor de la Budapesta au pus mana pe Ardealul de Nord? De ce n-au organizat rezistenta armata?
Constantin C. Girescu despree profesorul Gh. Buzatu: “Atitudinea autorului este aceea a unui om de stiinta preocupat exclusiv de demonstrarea adevarului istoric, iar nu a unor teze preconcepute…”
Cred ca va inselati, dl. Damian. Va dau dreptate in ce priveste usoara dezamagire vizavi de tacerea si toleranta iesita din comun a Regelui. Dar va amintesc ca Majestatea Sa e un om principial, care niciodata nu va forta poporul sa’l cheme inapoi. Atitudinea de a astepta nu e o lasitate; tocmai imbratisarea fortei si a pumnului batut in masa, pe care ati dori-o dvs, l-ar descalifica, si nu il caracterizeaza. Regele a avut de 90 ani, o atitudine demna constanta, democratica, patriotica si mai ales crestineasca. Iar asta conteaza cel mai mult, caci in fata Domnului, cu mirul Caruia este uns, el e conducatorul natiunii romane si el raspunde pentru noi ca popor, la judecata din urma. A facut ceea ce trebuie mereu.
Nu ne spuneti dvs noua acum ca din cauza atitudinii lui, si nu din cauza tavalugului comunist si a URSS, au romanii mentalitatea pe care o au astazi. Avem un Rege pe care nu-l meritam, asta este adevarul !
tu esti in toatele
Fiecare interpretează o etapă din istoria unui neam funcţie de puterea sa de patrundere în sensul şi conţinutul lucrurilor.
Cert este că poţi emite ipoteze fundamentate sau nu, în raport cu propria ta personalitate.
Un lucru e sigur! De la Decebal încoace, romanii au avut voievozi, domnitori, şi regi.E în natura noastră să fim conduşi de un domn.Monarhia face parte din sufletul şi mintea noastră, doar că unii ar trebui să-şi înţeleagă propriile gânduri şi simţiri.
Cu stimă, cu respect, cu încredere şi cu speranţă mă aliniez celor care oricând vor spune: Trăiască Monarhia! Trăiască Regele!
Aşa gândeşte un tânar de 16 ani care a fost educat spre a cauta adevărul despre acest popor, ce va renaşte din propria cenuşă.
Eu cred ca pentru MS Regele, toti romanii sint egali indiferent de ce fac sau au facut vreodata, el Regele nu judeca pe nimeni si tine la toti in aceeasi masura, nu cred ca putem reprosa Regelui ceva, principiile sale sint ancorate foarte puternic in ideologia crestina, Isus este exemplul sau, sa nu ne asteptam ca MS Regele va trage sforile ca romanii sa-l accepte din nou, cred ca romanii au datoria de a actiona dar de ce sa actionezi cind e mai simplu sa nu faci nimic ….
THE BEST DEAL.(republicare)
Sa lasam referintele istorice la o parte, macar de data aceasta, pentru ca le-am tot adus in discutie, si sa ne aplecam asupra a cea ce este mai important, adica asupra laturii practice a lucrurilor, asupra cailor de a iesi din aceasta dezastruoasa situatie, creata de aceste guverne postdecembriste, nu numai vicioase moral, dar si incompetente tehnic, administrativ. Totusi, este de repetat -chiar daca este foarte evident- ca in Ro. problema nu mai este una doar de o anume factura (politica sau economica) CI ESTE UNA DE SISTEM, ADICA ESTE DOVEDIT CA SISTEMUL REPUBLICA ESTE TERIBIL DE NOCIV SOCIETATII ROMANESTI, SI REVENIREA LA MONARHIE ESTE SINGURA SOLUTIE VIABILA, IN ACEASTA SITUATIE. IAR DUPA CUM STIM, EXISTA SI PERSOANE SI GRUPARI CARE SUSTIN SI MILITEAZA PENTRU ACEST LUCRU, insa la fel de bine stim ca bisericutele de tot felul sunt o specialitate nationala, inclusiv in cadrul simpatizantilor Monarhiei existand diferenduri, cel mai important este -desigur- cine va fi Rege.Si stim bine ca unii il vor pe Printul Nicolae, altii pe Paul si destui pe Printesa Margareta si sotul ei. Se pare ca insasi actuala putere are ceva intentii monarhice (macar ca rezerva) si anume presedintele Basescu este in mare cumetrie cu Printul Paul, insa in acelasi timp permite si mutarea unor fonduri (si unele ” facilitati”) celeilalte aripi, adicaa joaca la doua capete, doar pentru a avea o parasuta de salvare in caz ca -pana la urma, populatia satula de prezidenti- va vira spre Monarhie.
Nu putem sa nu remarcam -in paralel- raceala prelungita dintre actualele (si foste) Case Regale europene si Casa Regala romana, pe motive multiple unele chiar nedeslusite, insa este o realitate ca actualele Monarhii europene, cele mai stabile guvernari la nivel mondial, nu arata nici un interes in restaurarea Monarhiei in Romania.Si de aici deriva factorul numit practic, de care trebuie sa tinem seama, mai ales in circumstantele noastre istorice(insula de latinitate intr-un ocean slav, iar 2 vecini imediati, niciodata cu gaduri prea ortodoxe), cat si cele actuale (poate chiar mai mult) si anume degringolada totala a tarii, statului si natiei adica degringolada socio-politico-economica, circumstanta in care chiar surorile din Ginta Latina se uita stramb la noi, altfel zis, suntem saraci, necivilizati si rauvoitori, de unde si vine aceasta crescanda izolare internationala , nu numai regionala. Revenind la acelasi cuvant “practic”, cred ca este deja trecut momentul cand trebuie sa intelegem ca este singurul concept pe care trebuie sa strangem randurile si sa ne unim intr-o actiune mare, care ne poate transforma din cenusereasa, in printesa si trebuie sa lasam la o parte toate galcevele si sabotarile partinice si sa ne preocupam doar de latura practica a lucrurilor, care pana la urma se va dovedi ca ne va aduce la toti prosperitate, chiar si fara actuala bataie de cap, a celor care deja au ajuns la ea. Desi sunt convins ca intre sutele de mii de cupluri de romani s-ar gasi o pereche care sa exceada calitatile si pretentiile noastre pentru slujba suprema (Rege si/sau Regina), cerinta practica ne sopteste necontenit ca o alianta este cu mult, cu mult mai de dorit decat un nationalism chiar moderat si -in consecinta- izolarea internationala crescanda, de care am amintit. Cu atat mai mult cu cat aceasta alianta s-ar comite cu cel mai mare imperiu al tuturor timpurilor, si anume o alianta cu United Kingdom, cu Anglia(deci) , in care Romania are sansa sa intre cu drepturi egale si cu status special, si anume prin aducerea pe tronul Romaniei a Printului Harry , print de Wales, fiul mai tanar al Printului Charles( si al fostei Diana , Princess of Wales) si -desigur- nepotul
Reginei Elisabeth II si Printului Philips , Duce de Edinburg,
un statut pe care nici o minte normala nu-l poate trece cu vederea. Deci este vorba de a intra intr-un conglomerat de 16 state, fara nici o exceptie, printre cele mai bogate, civilizate si respectate, in aceasta lume.Aceasta alianta , cu statut special ( Tara Independenta, cu propriul Rege) ar aduce -sub toate aspectele- masive imbunatatiri tarii, si -deloc de neglijat- ne-ar permite sa dormim mult mai linistiti, gandindu-ne la integritatea granitelor nationale. Pentru a nu intra acum in prea multe amanunte, cer pe aceasta cale tuturor asociatiilor, organizatiilor si persoanelor interesate de aceasta idee, sa reflecteze asupra ei si, impreuna sa incepem demersurile, pe langa Regina Angliei, care nu cred ca va ramane rece la o asa propunere, prin care si celalat nepot al ei va fi uns rege, iar Regatul Englez, va creste, cu o tara plina de promisiuni. In rest lucrurile vor fi simple, va trebui sa-l invitam pe tanarul Print Harry, in Romania, unde va cunoste 10-15 fete de varsta sa, fete pe care le vom selecta dupa cele mai stricte criterii, si una din ele il va place pe el, si el o va place pe ea, si astfel vor realiza o alianta care va pune Romania pe un fagas al civismului popular si al prosperitatii, deasemeni, populare, totale, intinsa pana la cel mai de pe urma cetatean al aceste tari
tinand cont de faptul ca casele regale sunt formate din persoane inrudite casatorite intre ele si de ceea ce spune genetica nu prea isi are rostul monarhia.de ce sa vina ala (marele print de 2 lei)sa conduca romania?monarhia nu isi mai are rostul in zilele de azi.vremea ei a apus.plus ca au mai mult rol de imagine.asta mai lipsea sa vina sa o mi puna si el de cascaval, ca de!nu o fi avanda bani.si nu e vorba de lipsa de respect in comentariu.aia cu sanjele lor albastru (mari conti,duci,printi si etc)chipurile au blazon.isi oameni simpli cre si ascund slabiciunile in titluri si averi.
Problema trebuie pusa-repet- doar prin prisma pragmatismului: Este dovedit si paradovedit ca :
1) Toate Monarhiile europene actuale, sunt cele mai bune tari din lume(generic vorbind) si ,
2)Republica in Romania continua sa fie un dezastru total, fara a se intrevede nici cea mai usoara imbunatatire.
Si mai putem adauga chiar si ‘efectul de show”, care chiar si acesta aduce bani!
SCRISOARE PENTRU UN REGE.
De la 1947 pana astazi s-au scurs multi ani, generatii au murit sau au fost
sacrificate pe altare ideologice, omenirea a evoluat material la nivele fara
precedent, iar tarile monarhice (europene si Japonia) au atins nu numai aceste
culmi ale prosperitatii, dar si pe cele ale echitatii si justitiei sociale, iar
din punct de vedere spiritual, acestea au depasit insasi frontierele maxime,
adica cerul, si aceasta prin renuntarea la dogmele teologice, fantasmagorice, si
ancorarea intr-un rationalism obiectiv si profund social, care- de fapt- a stat
si sta la baza continuelor succese ale acestor natii, de unde-aceste natii- au
devenit un Mecca al cautatorilor de prosperitate si libertate, chiar si pentru
cetateni din alte tari vest-europene.Cum stim bine (si din nefericire) istoria
Romaniei de dupa al Doilea Razboi Mondial, s-a scris cu deviatii serioase, mai
ales in privinta Monarhiei, si s-au falsificat chiar date ale perioadelor
anterioare cat si a imprejurarilor de la sfarsitul razboiului, si ce este si mai
grav, poporul roman este inca divizat in privinta Monarhiei, si aceasta pentru
ca inca nu se cunosc-din surse oficiale si total demne de incredere- amanuntele
abdicarii si sfarsitului Monarhiei Romane.
Iar aceasta chiar si in ciuda faptului ca au trecut 20 de ani de la
“rasturnarea” comunismului si-deasemeni – in ciuda faptului ca ne-am atribuit
denumirea de tara democratica si transparenta si ca avem un inalt forum
academic, care ar fi trebuit sa faca- de mult timp- lumina in acest caz, devenit
inevitabil, caz istoric.Dupa cum stim bine, lucrurile sunt destul de complicate
in societatea , dar mai ales in politica romaneasca, dominata de talibanii si
trogloditii nostalgici ai “epocii de aur” cat si de cativa “cameleoni regali” de
unde- pana acum- imposibilitatea repunerii tarii pe drumul natural si legal,
adica Monarhia, insa -din pacate- la aceasta au “ajutat” si unele actiuni greu
de descifrat si inteles, ale Casei Regale, unele efectuate inainte de 1989,
altele dupa, asa cum este participarea la alegerile prezidentiale ale unui
membru al familiei regale si -deasemeni- ruperea abrupta a oricaror legaturi cu
ex-Casa Regala Germana, care este originara si a celei romanesti si are ramuri
si in alte Monarhii europene.Si aceasta actiune exact intr-un moment de mare
criza, cand o alianta cu un grup bogat si influent, nu ar fi putut decat sa
aduca beneficii tarii noastre.
Se pare insa – si acest lucru devine din ce in ce mai credibil- ca si aceasta
idee si actiune, ca si participarea la alegerile prezidentiale, a fost sugerata
de insasi “cautatorul de aur”, cautator acerb , chiar prin cele doua metode
total opuse (rege sau presedinte), pentru ca acest ins nu este altceva decat un
pion cu bataie lunga, al fostei nomenclaturi, care prin el, nu vrea decat sa-si
prezerve avantajele economice si de putere politica “castigate”, si -in acelasi
timp- sa fie exonerata de orice incalcari legale si chiar morale.De aici si
onorurile(gradatiile) militare abundente (absolut pe deplin nemeritate) cu care
acesta a fost potopit, cat si finantarile diverselor factiuni ale Casei Regale,
de catre aceste guverne postdecembiste.
Majestate, daca doriti sa ramaneti un erou in istoria nationala, daca vreti ca
sa va transformati intr-un reper si far moral , pentru istoria universala,
atunci trebuie sa fiti mai dur decat o piatra de granit, mai dur cu insasi
Majestatea Voastra si sa aveti taria sa ” aruncati cu calcaiul intr-un tepus”,
trebuie sa va sacrificati si personal, trebuie sa faceti legitimile si
necesarele diplomatice demersuri, pe langa Majestatea Sa, Regina Angliei, pentru
a-l convinge si binecuvanta pe Printul Harry, sa accepte intronarea ca Rege al
Romaniei. Acest demers ar fi singura dovada quasiacceptabila (chiar si de catre
antimonarhisti)ca intelegeti perfect si deplin marea diviziune a societatii
romanesti, ca doriti sa vindecati aceasta sciziune si ca intelegeti ca aceasta
nu se poate obtine decat prin acelasi mijloc prin care s-a savarsit in
1866(1881), timp cand ilustrul inaintas al Majestatii Voastre a fost instalt ca
domnitor(rege) al viitoarei Romanii, actiune urmata- in mai putin de 90 de ani-
de indeplinirea tuturor visurilor istorice ale romanilor cat si introducerea
Romaniei in circuitul universal, atat printr-o prosperitate usor comparabila cu
a celorlalte tari europene, cat si prin producerea tuturor marilor personalitati
romanesti , de talie nu numai nationala , dar recunoscute si aclamate pe intreg
mapamond. Pe scurt, aceasta a fost singura perioada moderna, cand Romania a
stralucit in lume, prima fiind perioada cand marele domnitor Vlad Tepes -si
Valahia- a fost recunoscut ca zidul de aparare al Europei, in spatele caruia
Europa de vest s-a dezvoltat constant, in liniste, fapt recunoscut si de
istoriile ulterioare, pentru care ilustrului domnitor ar trebui sa i se adauge o
titulatura reprezentatativa, relevanta, si anume, “Vlad Tepes- Scutul Europei”.
Iar daca doriti ca sa ramaneti in analele istoriei universale ca un adevarat
barbat, atunci trebuie sa recunoasteti public ca dunezeu nu exista si sa va
sfatuiti poporul sa mearga pe cai rationale si practice, asa cum si celelalte
monarhii europene au facut-o si o fac, cu un succes mai mult decat remarcabil,
in toate domeniile. In acest context, trebuie obligatoriu sa ne amintim de Casa
Regala a Angliei care , in ciuda puterii si opozitiei bisericii- a permis
savantului Charles Darwin sa ocupe functii academice de frunte, iar Regele
Suediei timpului sa-i acorde aceluiasi, un inalt rang (onorific), in timp ce
Spania a ridicat un monument in onoarea sa, iar -in 2008- insasi biserica
nationala engleza, a cerut scuze publice, savantului.
Insistand in inocularea si mentinerea “ideilor”-lozinci, de genul Nihil Sine
Deo, nu faceti decat sa retezati toate sperantele si caile de mai bine, ale
tinerelor generatii, si asa in mare confuzie, nu faceti decat sa fiti partasi la
opresiunea milenara, materiala si spirituala pe care biserica o exercita (aliata
intotdeauna cu puterea politica, oricare ar fi) asupra poporului.
Daca acest dumenzeu atotputernic, atoatestiutor si omniprezent ar exista, ar fi
admis ca Majestatea Voastra sa fie obligat la abdicare , lasand un popor
credincios, linistit si muncitor, de izbeliste pe mana unor necugetati? Cu
siguranta ca daca ar fi existat, nu ar fi admis asa ceva! Daca chiar ar exista,
nu credeti ca v-ar fi redat inapoi Coroana Regala si macar acum, daca nu in
1989, ar fi fost un fapt, revenirea pe tronul tarii? Desigur ca da, insa aceasta
nu s-a “intamplat” pentru ca in realitate acest dumnezeu nu exista, dumnezeii
(si dracii) sunt pe acest pamant, asa cum si iadul si raiul sunt tot pe acest
pamant, si fiecare individ, dar mai ales fiecare natie (iar de aici, individul
prin natie) au sansa sa fie propriul dumnezeu, iar -dovada este facuta- natiile
atee sunt cele mai prospere si cele mai civilizate natii posibile, la care se
pot alatura si cateva republici, insa tot atee, chiar daca- ca si Monarhiile- in
trecut au fost” mai catolice decat papa”.Cred ca ar fi copilaresc sa incerc sa
explic ca punctul la care a ajuns omenirea acum, este rodul unei evolutii, a
unei miscari si fermentari sociale continue, mai lente sau mai rapide, mai
linistitte sau mai tumultuoase, dar nimic nu a fost harazit si coborat cu
harzobul, din cer!
Majestate, dovediti ca aveti taria de caracter, dovediti ca nu ati umblat in
zadar prin lume, dovediti ca daca ati rezistat vicisitudinilor timpurilor, a
fost prin insasi Majestatea Voastra, dovediti-ne noua si Majestatii Voastre
acest lucru, renegati fantasmagoriile care ucid milioane de oameni nevinovati,
in timp ce opresorii lor prospera, renegati-le si lasati scris cu litere de foc,
ca poporul roman sa treaca pe caile rationalismului si umanismului. Acestea sunt
singurele concepte care ne dau dreptul sa ne consideram regi ai universului
(cunoscut) , sa ne consideram OAMENI!
Cu respect datorat oricarui OM,
Cu deosebit respect datorat oricarui OM varstnic,
Cu adanc respect pentru un Rege fara Coroana, dar care poate ramane REGE in
inimile a sute de milioane.
Z.Plebeus,
Septembrie 12, 2011
IMPERIALELE GRESELI ale unui REGE.
Avea dreptate Cromwell (care a dat o puternica lovitura monarhiei engleze)
cand spunea: Increde-te in Dumnezeu, dar fereste-ti praful de pusca, de
umezeala”.
Se pare ca Regele Mihai I ori nu a inteles ori doar nu a respectat acest
elementar adevar, care confirma clar ca, indiferent de crezul personal,
natura are legile ei implacabile si numai cei care cauta sa o inteleaga,
ii pot rapi din bogatii si secrete si chiar o pot supune, intr-o oarecare
masura.
Iar aceasta a fost apanajul oamenilor rationali si pragmatici, cei care au
avansat omenirea, si nu clerul religios sau “credinciosii” laici, care mai
degraba au asteptat sa “pice para malaiata…”, iar pentru ca aceasta nu
voia sa cada,ei, pentru supravietuire – ca oricare alt animal- se furau si
se omorau intre ei, lucru care “se intampla”(matematic) chiar si in aceste
zile.
Totusi, vorbind despre Regele Mihai I , nu putem a-i contesta meritul de a
a fi scurtat implicarea dezastruoasa a Romaniei in cel de al -II-lea RM,
prin trecerea de partea aliatilor, care (cred ca aici suntem cam toti de
acord)a dezamorsat teribila bomba pe care se instalase Romania, luptand
impotriva Uniuni Sovietice , care – ca putere invingatoare neta- nu ar fi avut
nici o mila pentru o tarisoara care incercasea marea cu degetul, infruntand-o.
Personal sunt convins ca terminarea razboiului alaturi de Hitler, ar fi insemnat
dezintegrarea, disparitia Romaniei.
Iar ca un cadru mai general, Monarhia Romana (1866-”81- 1947) a fost extrem
de benefica tarii, cu cateva pete negre, inerente oricarei guvernari, in oricare
tara a timpului respectiv. Totusi, abdicarea fortata(dupa cate stim) a Regelui
Mihai I, la 1947 cat si evenimentele premergatoare, sunt inca nedeslusite
in totalitate, insa din punct de vedere tactic (strategie
politica) ,putem spune ca Regele Mihai I a facut multe greseli, care au avut
ecou si regasire in exact scopul final -si neatins- si anume revenirea sa
pe tronul tarii si retransformarea Romaniei in Monarhie, asa cum lucrurile
s-au derulat in Spania, cu un succes admirabil.
Prima greseala postabdicare, pare a fi autoizolarea de Monarhiile europene,
prin rezidenta intr-o republica(Elvetia) , e adevarat dupa un sejur in Anglia.
Una dintre cele mai mari greseli a fost insa izolarea de varfurile fostei
guvernari monarhiste, parte din aceasta ramasa in occident, sau care a
reusit sa fuga din tara.
O alta problema a fost faptul ca Regele Mihai nu a actionat statul comunist
roman , in instante internationale pentru a cere eliberarea detinutilor
politici.
Si mai avea si alte multe motive pentru o asa actiune, iar pentru ca nu a
facut-o, perceptia a devenit ca abdicarea nu ar fi fost tocmai fortata ci
mai degraba, o intelegere intre doua parti.Iar daca in primii 20 de ani nu
ar fi avut prea mari sanse de castig, dupa 1980 aceste sanse au crescut
masiv, pentru ca occidentul,organizatiile, institutiile si instantele
internationale,
ajunsesera la deplina cunostinta de cauza, despre ce se petrecea in
interiorul granitelor comuniste.
O alta greseala a fost faptul ca in Iunie 1989 s-a lasat tarat in semnarea
“Declaratiei de la Budapesta” , un document controversat si perceput ca
antiromanesc de fparte multi romani, plus ca in acest fel, el a incalcat
consemnul pozitiei politice si sociale, a rupt codul si cordonul de
echidistanta fata de partide si orice alte grupe sociale, iar documentul
este cu atat mai tendentious, prin referirea explicita la autonomia unei
parti. a tarii.
Insa cea mai mare greseala a fost facuta in anul 1989, cand Casa Regala
a fost gasita complet nepregatita de a reintra in scena romaneasca, iar
aceasta greseala era un cumul si o perpetuare a celor din primii ani de
exil si a constat in lipsa creerii unui nucleu – in care regele sa fie pionul
principal- nucleu format din macar 15-20 de personalitati ale Romaniei
Monarhice in exil, in care ar fi trebuit cooptati si dizidenti autentici, fugiti
de regimul comunist., toti acestia trebuind sa fie persoane realizate
bancar prin profesionalismul si capacitatile manageriale recunoscute
de comunitatile de business, unde acestia activau. Una din marile
greseli -cum am zis- a fost nementinrea contactului cu Monarhiile
europene si nu neaparat la nivel de cumetrii sau conveniente,ci la nivel
de real business, in special prin intermediul Ligii Internationale
Monarhiste(create in 1943),(daca ar fi fost jenant la modul
direct) care are acest scop , de a promova valorile sistemului si care
-sunt sigur- s-ar fi raliat la un plan bine intocmit, in eventuala cadere a
comunismului, foarte previzibila dupa 1980.Iar aceasta actiune ar fi
trebuit sa vizeze trei tinte, amandoua sub patronajul Regelui(declamat
oficial, chiar daca altfel formal) si al respectivei asociatii: primul ar fi
trebuit sa fie un adevarat plan Marshall al Monarhiilor (chiar din toata
lumea) pentru Romania, iar la acea data , chiar numai cateva sute de
milioane de dolari(adica cateva zeci mil. /Monarhie) ar fi fost o suma
impresionanta pentru populatie si ar fi tinut gura inchisa neocomunistilor
care la acea data erau paduchi(ei au facut bani vanznd avutul national).
A doua tinta trebuia sa fie interventia
directa, cu ajutoare (alimente, medicamente , haine, etc.) insa fiecare
Monarhie ar fi avut o anumita regiune de acoperit (la acea data, cam
doua Monarhii pe judet) si prin acest procedeu ar fi fost acoperita
absolut toata tara, toata populatia cu cate ceva, si nu ar fi fost totul
comasat in marile orase sau in anumite zone ale tarii. Iar a treia tinta,
trebuia sa fie populatia tanara a tarii, exact in momentul distribuirii
acelor ajutoare, trebuiau efectuate recrutari de tineri muncitori si tarani,
1 sau 2 din fiecare sat si 1 sau 2 din fiecare fabrica, si imediat luati
in “occident” pentru munca de max. 2 luni, in care -indiferent ce ar fi
prestat- ar fi fost cazati si intretinuti in conditii de exceptie(adica foarte
normale pentru nativi) si excelent platiti, iar dupa doua luni trimisi acasa
si aduse inca 2-3 serii, aceasta ar fi fost cea mai buna propaganda
despre cum se traieste in tarile Monarhice. Pe de alta parte, harnicia
si buna-cuvinta a acestor tineri muncitori ar fi impresionat pozitiv,
populatiile din Monarhiile gazada, cea ce a ar fi dus la o contributie
directa si substantiala in ajutarea Romaniei.Romania insa a optat
imedia sa deschida granitele si sute de mii de romani s-au napustit
in occident, unde au adus si trambitat “slava” poporului roman! Daca
Regele ar fi avut acest plan, si el era acum Rege de facto, iar Romania
nu ar fi ajuns un fel de circ european , daca nu chiar mondial (adica
noroc ca mai exista si Corea de Nord si tarile africane!)!
Daca Regele Mihai I ar fi venit -in 1990- in Romania macar cu acesti
15-20 de persoane puse intr-un singur pluton si cu inca cateva duzini
de investitori seriosi, cunoscuti personal de cei de mai sus, sansele de
reantoarcere la Monarhie ar fi fost extrem de mari.
Si chiar si in aceste circumstante, Rgele ar fi trebuit sa faca ca ce a
facut republicanul Lech Walesa in Polonia, in aceiasi perioada, s-a dus
la marile “curti” europene si a obtinut stergerea datoriilor externe ale
Poloniei.
Si mai mult, Regele trebuia sa mearga personal la fiecare Monarhie
europeana si Japonia si sa ceara ajutoare(macar in acest ceas, cel
de al 12-lea) , pentru ca la aceasta data Monarhiile europene erau
deja cele mai bune economii din Europa, iar interesul acestora era
de regasit si in consolidarea sistemului, prin atragerea in club a noi
tari, oricum, foste Monarhii.
O alta greseala este faptul ca Regele Mihai nu a inteles nici pana in
ziua de astazi, ca informatia da puterea, altfel nu vad de ce nu au
deschis o statie TV sau macar radio, prin care sa stea in contact
permanent cu populatia si prin care zilnic, sa demonteze minciunile si
frauda savarsita de aceste guverne. Iar sumele disponibile au fost,
insa Casa Regala romana a preferat sa deschida yacht club, si alte
asemenea intreprinderi, cea ce da impresia ca intentia lor nu a fost alta,
decat “trai, pe vatrai”(si mai ilustrativ,”Traiul Nacai pe banii babacai!”)
.Mai mult, in acesti ultimi zece ani , se spune ca,
Casa Regala primeste sume frumoase, chiar de la guvern, dar in
continuare acesti bani sunt folositi in activitati mondene si calatorii
in strainatate, si nicidecum pentru scopuri serioase, utile, ca deschiderea
unei televiziuni controlata total de Casa Regala.
In sfarsit, impresia mea generala, este ca , Casa Regala , intre anii
1947-1989 s-a izolat si a trait intr-o lume paralela, crezand, sperand, ca
daca v-a da Domnul sa cada vreodata comunismul, reintronarea sa va
fi o actiune automata si fara intarziere. Astfel s-a facut ca la momentul
cel mai oportun, anul 1989, Regele Mihai s-a comportat total neadecvat,
si in loc sa vina in tara cu cei 20-30 de experti economici si cu droaia de
investitori seriosi, el a venit cu cateva sticle de ulei (tone) si autobuze
pline
cu haine la mana a doua, care nu au facut nici un rau, dar care nu au
asigurat traiul la o familie pe mai mult de cateva zile, la care trebuie
adaugat ca aceste ajutoare nu au atins nici unu la suta din populatia tarii,
deci impactul real a fost nul.La aceasta s-a adaugat si problema de
imagine, un rege -chiar daca de jure dar nu si de facto- nu se ocupa de
asemenea lucruri, de “chimen si marar”, ci de “credinciosie si dreptate”
adica prosperitate si justitie sociala, si imediat, ar fi fost un motiv foarte
propice, ca conducator de tara de jure (se admite ca a abdicat fortat), ar
fi trebuit sa ceara asistenta ONU pentru restabilirea si normalizarea
situatiei, in Romania Nu au facut nici acest lucru, cea ce a amplificat
si consolidat idea ca Regele Mihai I si Casa Regala, nu numai ca
au fost total surprinsi de evenimente, dar s-a instaurat si perceptia ca
acestia, de la 1947 incoace, nu au facut decat sa pandeasca la
cotiturile istoriei, sperand ca altii sa le bage sacii in casa. Este dea
dreptul extraordinar si incredibil( insa foarte adevarat si revoltator,
in aceiasi masura) ca Regele Mihai
si Casa Regala au avut la dispozitie aproape 40 de ani(!!!) pentru a
pune la punct un plan efectiv -as zice ca trebuia sa fie chiar imbatabil-
pentru reinstaurarea Monarhiei in tara, insa “planul” lor a fost un zero
mare si taiat ! Si mai departe -din nou, din nefericire- in urmatorii 20
de ani,ei nu au incercat (macar) nici o actiune de amploare, decisiva,
dimpotriva , s-au angajat in actiuni ridicole, precum participarea la
alegerile prezidentiale, iar focusul lor de a scoate economia la liman,
a fost …(eventuala)administrare a fondurilor europene, adica
“pasarea malai viseaza”.
Cel putin intelegem de ce oameni ca Ioan Ratiu, Printul Stirbei (?)
si altii, nici nu au catadicsit sa se asocieze cu Regele!
Multi, foarte multi, sustin ca Monarhia este anacronica. Realitatea
insa este ca Monarhiile au evoluat si s-au adaptat cel mai bine
actualelor cerinte sociale, de unde si succesul lor extraordinar ,
in toate domeniile.Si nu exista nici macar un singur domeniu la
care acestea sa nu fie in top ten, pozitiveSi sa nu uitam ca de fapt
prima republica dateaza de peste 2 mii de ani(deci ar fi tot
anacronica) si ca a disparut pentru multe sute de ani datorita coruptibilitatii
foarte inalte, fenomen care se regaseste din plin si in imensa
majoritatea a actualelor republici,iar vorbind specific despre Romania ,
aceasta, republica, este un dezastru multilateral, o catastrofa cosmica!
Sept.17,2011
REGI si PRESEDINTI !(republicare)
Pentru ca se apropie alegerile din Ro.si ca tot romanul care se pricepe la fotbal, agricultura(inclusiv la decorticarea principalelor produse, fie ca “e de floare fie ca e de dovleac”) si politica (ultima, mai ales in ultimii 20 de ani),vreau sa fac cunoscut un punct de vedere -din pacate, si stiu,
aparent nu tocmai popular(parere personala)- o parere,o idee, pe care am dezvoltat-o de multe ori, pe spatziile pe unde am (mai) scris si anume problema monarhiei in Ro.care -la un cetatean ca mine,cu intreg trecutul meu social, politic,etc.inclusiv a toate generatiile trecute , cat de cat adnotate in amintirile nescrise ale familiei-”pasiunea”pentru aceasta problema ar trebui sa fie ca si inexistenta, insa istoria tarilor “retrogade”, monarhiste ,in comparatie cu istoria tarii noastre
– referindu-ne chiar si numai la aspectele pur practice- dovedeste
de peste o suta de ani (desi nu ar fi eronat sa extindem aceasta
declaratie chiar la sute de ani) si -cu atat mai mult si mai intens, mai imposibil de negat in ultimii 80 de ani cu subliniere pentru ultimii 20 ani- ca “omul este cel care sfinteste locul” insa rezultatele vor fi logice si pe masura, daca locul sfintit este gresit ales, iar pentru a face translatia necesara, aici, “locul” este de fapt cadrul, sistemul in care omul isi va
desfarsura activitatea pentru a-si transforma in realitate dorintele, visele, planurile pe carea le-a avut la momentul “sfintirii”locului.
Din literatura nationala cat si cea universala stim ca metaforele permit asemanarea, compararea unei natzii, a unui popor, cu orice: cu soarele,luna, cu puteri cosmice,entitati fantasmagorice s.a.m.d.
Dar ce ar fi sa comparam o natie, un popor, chiar daca prin reductie, cu un singur om, care pana la urma este elementul de baza al unei natzii si chiar daca o tara ar exista geografic,insa fara oameni, ea nu ar insemna nimic, pentru simplul motiv
ca nu ar avea cine sa o constientizeze, ca existenta.Deci, haideti sa comparam Romania cu un om de orice grad social, care a avut insa un accident si si-a rupt un os, la o mana sau un picior(pentru simplificare).Ce va face el? In cazul ca este vorba de timpurile moderne se va duce la un medic, in timpurile vechi se va duce la un vraci sau (accidentat intr-o padure intinsa) el singur
-instinctual- va face cea ce cei doi amintiti mai sus, ar face: va gasi cateva crengute de
lemn cat mai tare si singur isi va confectiona o atela, isi va alinia oasele rupte , le va lega zdravan in acele stinghiute si astfel va putea iesi din padure iar in
timp, osul rup, mentinut cap la cap, se va suda la loc si respectivul va putea
reveni la activitatea lui obisnuita in cateva luni. Dar daca nu va proceda asa? Raspunsurile sunt multiple, insa il vom lua in discutie doar pe cel care reprezinta doar cea mai usoara consecinta: oasele, nealiniate, cu chiu,cu vai,se
vor suda pana la urma, insa indivIdul va schiopa pentru tot restul vietii sale,nu va mai putea (prin activitatea sa) fi cotat ca si inainte si destul de
probabil, va fi privit cu o oarecare reticenta de ceilalti.Exact acest lucru s-a intamplat si cu Romania, care a fost fracturata , odata cu schimbarea regimului monarhic cu unul “democratic” schimbare efectuata prin forta si santaj.Insa Dumnezeu( pentru cei care cred ) Karma, sau pura intamplare, in 1989, dupa aproape 50 de ani de schiopatat national,ne-a dat sansa istorica, unica si de nesperat inainte, ca singuri sa ne lecuim piciorul rupt, si anume sa punem cap la cap cele 2 capete de oase rupte si astfel sa putem ajunge la
performantele(economice,juridice, sociale generale) ale celorlate natii care nu au au avut nesansa sa fie
“accidentate” cum Romania, a fost.Si totusi, noi romanii si nu “fortele oculte din exterior”or “agenturili straine” am ales (de cateva ori) dupa “89 sa fim in continuare schiopi si astfel in loc sa ne putem lucra manosul pamant, cu care
am fost binecuvantati de natura(de Dumnezeu , pentru cei care vor asa), pentru a “ajunge din urma” natiile prospere, am inceput mai degraba sa cersim la ei,sa furam, sa talharim sau sa fim sclavii lor.
Nu este nici o umbra de indoiala ca acesta este adevarul pur, chiar daca unora nu le pica bine, indiferent de motivele lor personale sau de grup.Dealtfel din cele 2 milioane de romani plecati din tara dupa “89, cel putin 80% muncesc de obicei sub calificarea lor si in general sunt platiti mai putin, uneori trec prin situatii
sociale mai mult decat deplorabile,insa nici picati cu ceara nu ar recunoaste
starea de lucruri,in general mimeaza o bunastare si o situatie sociala pe care o pot totusi atinge, dar nicidecum fara indelungi ani de munca grea si
respectivele situatii amintite(este adevarat insa ca, comparat cu Ro. se fac mai multi bani insa numai fiecare in parte stie daca sacrificiile respective se merita).
Asta face parte- mai mult ca la alte popoare- din tipologia romaneasca si nu poate fi invinsa cu usurinta. Intrebarea este, insa :nu credeti ca suntem
deja cu timpul trecut (totusi, mai bine mai tarziu decat niciodata) ca sa ne adunam istoric si sa ne reparam piciorul rupt, sa avem apoi curajul, mandria ,dar mai ales dreptul sa ne ridicam intre natiile ajunse pe adevaratele culmi ale
prosperitatii si justitiei sociale? Cea ce este un paradox, este ca sute de mii de romani (nu neaparat doar de 18 ani) muncesc in tari monarhice (unde,intr-adevar, sunt tratati si platiti mai bine decat in alte tari, o alta dovada a superioritatii
sistemului monarhic, care se bazeaza pe realul respect fata de fiinta umana si nu pe cel declamativ si urmare nu directa a unui ordin al casei regale, ci urmare a interactiunii directe dintre populatia bastinasa- cu aspiratiile lor sociale implinite si/mai ales, implinite, datorita sistemului monarhic- si “emigranti”)
dar cand se intorc acasa(ei,familiile si prietenii lor), sau voteaza in tarile respective, aleg ,mereu, pe aceiasi, care, de acum e dovedit, au interese ca Romania sa ramana o tara cu-macar- un picior rupt.
Iata de ce, consider ca de actualitate, a privi in istoria trecuta si recenta a noastra, in paralel cu cea a natiilor care “s-au incapatanat” sa ramana blocate in istorie, cu regi sau regine (sau imparati), iar republicarea articolului de mai jos reprezinta modul meu de a spune “Buna ziua” tuturor romanilor, inclusiv celor care urasc monarhia(rational sau visceral) si carora le sugerez sa
priveasca acest lucru doar cu un ochi critic, practic si nu emotiv , ca in cazul “regele e strain”( si casa regala a Norvegiei isi are obarsia tot in Germania iar Norvegia,
la toate topurile pozitive este intre primele 5 tari de pe mapamond),sau ca
“regele e de neatins,iar populatia este intr-un status de slugarnicie”,pentru
ca -stim cu totii- ca regii si reginele actuali sunt mult mai populari decat
multi presedinti, iar Spania s-a ridicat din nou intre natiile prospere, incepandcu anul revenirii tarii la sistemul monarhic.
In Romania, ca in multe alte tari care se confrunta cu probleme economice serioase cronice, mai direct zis , pauperizare la scara intinsa,in fondul problemei ,invariabil,se regaseste criza continua politica, politica care ,in toate societatile trecute sau actuale defineste atat economicul unei tari,
natii,cat si profilul social general.Nu mai e nici un secret ca aderarea la comunitatzi economice internationale (continentale,regionale sau mondiale) poate
aduce o imbunatatzire -chiar subtantiala- in bunastarea generala a populatiei unei natii,dar aceasta nu poate continua prea mult in timp , daca local- in tara respectiva, aici Romania- sistemul politic cuplat cu managementul economic,nu
face eforturi, chiar sacrificii, sa aduca tara pe un drum economic sanatos, adica in care productia sa fie eficienta prin pretul de cost si grad de productivitate ,mai mult decat acceptabila calitativ si abundenta
cantitativ,iar distribuirea profitului sa se faca in mod echitabil.Nu e deasemeni nici un secret ca Romania postdecembrista ,sub masca unei
democratizari de tip occidental, a importat ( din occident) mai mult decat democratzie in sine , un imperialism economic extrem de agresiv( bazat in special pe vanzare de bunuri produse in alte tari, sau loco insa sub patronaj strain), care-alaturi de alti factori- in mai putin de cativa ani, a dus la o
polarizare economica in special, din care deriva polarizarea sociala in general, nemaiintalnita nici chiar in perioada antebelica. Mai precis spus,
peste noapte, s-a creat o oligarhie economica (cuplata pe persoane politice) in care un singur individ a acumulat sute de milioane( de euro,ca sa ne referim la moneda actuala cea mai puternica) in timp ce milioane de cetateni au saracit
rapid si atat de intens incat magazinele cu haine vechi, au devenit parte din
cotidian iar speranta ridicarii nivelului de trai a ajuns loteria.Dar ce sta la baza acestei stari generale -pentru prea multi, desperate- nu este nimic
altceva decat coruptia si aranjamente mafiotice la nivel guvernamental, atat la
centru cat si in teritoriu. Situatia aceasta este atat de acuta prin intindere
in spatiu (mioritic) si atat de cronica deja, daca ne raportam la cealalata
dimensiune, timpul, incat omul obisnuit,s-a resemnat si a pierdut chiar si
speranta ca lucrurile se mai pot indrepta.Exista desigur, grupuri sau indivizi
izolatzi care aduc zilnic aceasta problema pe tapetul public si vin cu solutii,
insa caracatitza coruptiei e atat de mare, atat de organizata si atat de puternica,incat sufoca rapid aceste incercari de normalizare a politicii
roamanesti, care este -fara dubiu- raspunzatoare de intreaga situatie creata si perpetuata in Romania.Intrebarile , cum sa se faca redresarea, exista peste
tot,raspunsuri de asemeni,insa punerea in practica e …simpla teorie.De ce?
Pentru ca,coruptia nu este numai la nivele inalte -care, de departe este cel mai periculos lucru pentru o societate- dar este infiltrata chiar in patura sociala cea mai de jos.Un director corupt, de la o interprindere mica, deobicei
incompetent , hot si lipsit in general de caracteristici morale, nu poate
supravietui in functie daca nu e sustinut de diversi alti, inclusiv -macar
catziva – muncitori din intreprinderea respectiva.Folosirea cuvantului “catziva”
creaza- poate – perceptia ca fenomenul este extrem de restrans, insa in
realitate este extrem de intins, acest lucru regasindu-se din plin intr-un numar
imens de unitatzi comerciale(indiferent de profil, productie, desfacere
etc.)sistem educational, sanatate, s.a.m.d.,folosind cifre, putem spune ca in
acest sistem vicios ,nesanatos, sunt inglobati poate chiar peste un milion de
cetateni, unii dintre ei facand acest joc chiar si pentru un extrem de mic
profit (ilegal, absolut, chiar daca are alura legalitatzii).A porni o lupta
generala impotriva acestei situatii este egal cu a porni la lupta impotriva
vantului sau apelor marii, este absolut absurd si nonsens, mai ales- repet, mai
ales- ca institutiile care ar trebui sa duca aceasta lupta, sunt profund
infiltatate, ele insele, de indivizi corupti , pusi cu orice pretz, pe
capatuiala.In sfarsit, se poate spune ca aceast cancer social, coruptia, este,nu o exceptie ci o regula,din pacate secular cronica si ajunsa la grad de
mentalitate populara.Singura solutie practica de a indrepta lucrurile, se
regaseste in doua proverbe romanesti ” Pestele se impute de la cap” combinat cu al doilea,”Raul trebuie taiat din radacina”.Desi aparent , radacina ar fi grupul
celor “de jos” intrati in acest cerc al coruptiei, realitatea este , ca in
sistemul politic, varful reprezinta radacina.Si, in toate administratiile
cunoscut de noi,cetateni inca in viatza( nu facem referire la istoria mai
recenta sau de mult trecuta , cunoscuta din cartzi) ,pornind cu cea imediat
postbelica si culminand cu dictatura criminala ceausista, observam usor ca in
toate aceste administratii, coruptia , minciuna ,razbunarea politica,
dezinformarea, etc. etc. au fost si raman trasaturi de baza ale
stabilimentului.Iar in cazul fostului presedinte Iliescu,ranchiuna adanca si
razbunarea personala ,au culminat cu executarea ilegala si prematura a cuplului ceausist,tocmai pentru a a-si satisface dorinta criminala de razbunare personala si- in acelasi timp-pentru a bloca aducera la lumina- pentru eternitate- a unor adevaruri cunoscute-foarte posibil- numai de cuplul dictator.Presedintia lui Constantinescu, bazata mai mult pe infatuare personala si dezavuare a unui
sistem fost legal in Romania( regalitatea) ,frica de actiune civica, a dus la
cufundarea si mai adanca a tarii in mocirla in care inca se zbate tara si la
aceasta data.Lupta actuala a presedintiei cu diferse parti ale eshicherului
politic romanesc , mentine nivelul de trai al romanilor la cele mai joase cote
in randul tarilor fost comuniste,chiar si speranta de mai bine abia mai
palpaie.Revenind la solutia eradicarii aceste stari de lucruri, trebuie
subliniat inca o data ca radacina raului in Romania, este de fapt capul
pestelui, si lucrurile se vor indrepta – nu peste noapte, dar se vor indrepta-
odata cu retezarea capului imputit si inlocuirea cu unul sanatos, aceasta nu
presupune doar inlocuirea unei persoane,- a presedintelui,care din orice parte
ar veni ramane tributara unui grup social- ci cu inlocuirea sistemului care e
dovedit ca are extrem de mari deficiente si ca nu poate fi tratat de multimea de
boli, atata timp cat otrava vine din interior,din propiul organism .In opinia
mea,regaliatatea este singura garantie a unei vieti economice si -in general-
sociale, sanatoase, iar traditia romanilor de mii de ani este monarhia, plus ca, avem exemple concrete de natii conduse de case regale ” demodate, in afara
istoriei” etc,care nu numai ca ” o duc bine” dar sunt chiar in varful piramidei bunastarii.Trebuie sa fii idiot sau rauvoitor din cale afara sa nu vezi si sa
recunosti ca Belgia, Suedia, Olanda,Japonia s.a.m.d. sunt tarile cu cele mai
prospere economii din lume(evaluat inclusiv ,si prin ajutorul social oferit
paturii sarace) iar Spania ,care a revenit la sistemul regalitatii (indepartat
nu prea mult timp inainte de a fi fost abolit si in Romania) intr-un timp record
a ajuns in randul tarilor enumerate mai sus,aceasta tara devenind ,in ultimii
ani, un paradis pentru cautatorii de viata mai buna, chiar si pentru unii din
tarile vestice.O mentalitate populara bazata pe idea ca “ne descurcam” cu datul
de shpaga,cu mica invarteala si cu furtishagul,au facut si vor face ca
bunastarea generala sa fie doar un deziderat si niciodata un fapt.Dar pentru a
atinge acest deziderat trebuie sa intelegem ca o casa buna are un arhitect bun,
un plan bun, un model bun si verificat. Modelul il avem in situatia tarilor
enumerate mai sus, cea ce ne lipseste -cel putin aparent- este curajul si
onestitatea de a recunoaste aceste lucruri si a incerca, cea ce , de fapt, nu
este deloc nou sub soare, cea ce de fapt , apartine de sute de ani acestui neam si tinut ,romanii si Romania, inca din vremurile antice,cand ne numeam daci.Nu am sa fac nici o disertatie asupra avantajelor regalitatii ereditare sau constitutionale, totusi , daca facem referire chiar la Biblie observam ca regii Izraelului, cei mai multi,nu erau ereditari.Consideratia mea este ca pentru Romania monarhia constitutionala ar fi cea mai benifica,regele sau regina( pentru a nu fi nici urma de discriminare sexuala) putand fi ales/aleasa (pe baza unor preconditii si reguli bine gandite, rationale) pe viata dar in acelasi timp putand fi demisi la constatarea dovedita ca si-au depasit -in negativ-
atributele oferite si impuse de lege.Monarhia constitutionala va oferi o
stabilitate politica solida, care va sta la baza dezvoltarii economice ,iar
administratia regala, neutra, va fi tamponul si arbitrul luptei politice a
partidelor, care nu dovedesc o democratie cu nimic mai solida daca sunt cu mult
mai multe de 3-4.Regele sau regina, in opinia mea poate fi orice cetatean cu
drept de vot care depaseste conditiile generale de candidatura: numai cetatenie romana, cazier judiciar curat, examen medical fizic si mental trecut fara nici cea mai mica dificultate,absolvent de liceu si minimum 2 -3 ani de invatamant superior sau echivalent, o limba straina de circulatie internationala cunoscuta mai mult decat bine,neafiliat politic,sau macar disident al unui partid , fara a se mai fi inregistrat in altul, apartenenta religioasa neutra,cunoscut in media
-chiar si numai locala-ca activist al drepturilor si libertatilor
cetatenesti.Acestea ar fi -in opinia mea- conditiile generale de candidatura,
dar tot in opinia mea ,ar fi de adaugat verificarea oficiala asupra raportului
subiectului cu alcoolul, drogurile si fumatul, si desi aceste aspecte par a
aduce atingere vietii private, totusi ele -neverificate-ar putea avea o
importanta majora in cazul luarii deciziilor in criza.Nu mai este o problema de
ghicit ca un fumator tanar chiar, in timp, i-si aduce prejudicii serioase
sanatatii iar tara are dreptul -si obligatia ,in acelas timp-la un rege/regina
sanatosi care pot efectua serviciul in conditii de stress fara a recurge la
medicatie sau spitalizare,iar alcolul abuzat- chiar si in trecut- ca si
drogurile , lasa urmari permanente – uzual inaparente in conditii obisnuite-
asupra facultatilor mentale si a sanatatii generale.Al doilea motiv care ar
impune si aceste conditii ca eliminatorii (daca nu sunt satisfacute) este faptul
ca ,casa regala TREBUIE sa fie un model pentru intreaga societate si mai ales
pentru tinerele generatii care vin, si care, in urma occidentalizarii
neselective, au de infruntat serioase probleme in viata personala si sociala.Un
rege, obligatoriu si sotia, sau o regina , obligatoriu si sotul, care nu sunt
fumatori nu au avut si nu au probleme cu alcoolul, drogurile sau jocurile de
noroc, nu pot fi decat cel mai serios si atractiv model pentru copiii proveniti
chiar si din familii cu aceste probleme. Ori se stie, ca orice invatatura are
roade bune daca cel care o raspandeste, el insusi o aplica zi de zi, cu
seriozitate si nu numai o propavaduieste.Un rege si/sau o regina (ca de altfel
si un presedinte de tara) sunt perceputi ca persoana cu cel mai inalt grad de
moralitate si instructie civica si daca este adevarat, masele deobicei ii
urmeaza pe acestia iar rezultatele benefice nu se lasa prea mult asteptate, asa
cum in caz contrar, un conducator de tara corupt sau cu deficiente morale sau de
comportament, induc in randul maselor cel putin confuzie ,delasare si chiar
nesiguranta , dar destul de frecvent, riscul cel mai mare este pauperzarea pe
scara larga si cresterea criminalitatii, ca rezultat direct al saraciei si
indirect ca rezultat al lipsei de control al fortelor de ordine- si in general
al sistemului juridic- care devin -ca si primul om al tarii- corupte.Coruptia se
propaga cel mai rapid de sus in jos, ca un cancer de la celula la celula, aici
de la om la om, pe scara ierarhica, iar – cum bine stim- un presedinte ,
exponent al unui partid politic, este imposibil ca sa nu i se ivesca ocazia sa
fie impins, fortat,sa plateasca pentru faptul ca a fost propulsat in sus, iar
aceasta plata, “favoare” va fi ceruta- aproape fara exceptie- in afara legii,
tocmai pentru a ascunde sau musamaliza o situatie ilicita sau chiar numai
prejudiciatoare sub alte aspecte.In sfarsit, cum spuneam si altadata,se zice
ca republica e un model de guvernare nou, insa stim bine ca e mai veche de doua
mii de ani, iar daca pentru multe sute de ani a disparut de pe harta politica a
lumii este tocmai pentru ca s-a dovedit a fi foarte vulnerabila la coruptie,
flagel care realmente poate distruge un popor.Sunt convins ca -poate- multi din
cei care citesc acest articol,le repunga gandul de a avea un rege (sau si mai
rau, regina!) in subconstient, aceasta fiind tradus “regele are drepturi
supreme iar noi suntem sclavi !”, cea ce face ca sangele sa coloreze obrazul in scarlet, adrenalina sa tasneasca prin toti porii , iar ratiunea albastra sa fie impinsa in afara oricarei discutii.In realitate ,monarhiile de azi sunt cu mult mai populare atat in propiile tari cat si in afara, decat orice presedintie in propiile lor tari, iar legatura si raporturile dintre cetateanul “umil” si rege sunt mult mai calde si mai cordiale decat ne putem imagina.Desigur ca acest
lucru are valoarea sa, insa cel mai important lucru ramane daca ” supusii
altetei sale regale” ( adica poporul de rand) au un loc de munca decent si bine
platit, daca au mancare mai mult decat suficienta, apa calda permanent, si un
automobil chiar de mic litraj.Iar cum bine stim, acum dupa “89, si dupa cum
banuiam destul de aproape de adevar, inainte de “89, toate acestea erau si sunt
realitati indiscutabile in tarile occidentale dar mai ales in cele cu
monarhii.Se spune ca fiecare popor are soarta pe care o merita.Partial, este
adevarat, insa toate popoarele merita sa traiasca in bunastare,problema este
daca invatatorii neamului sunt onesti si nu sunt vanduti unei ideologii sau
alteia, pentru avantaje materiale sau pur si simplu din “mandrie patriotica” sau
alte lozinci cu iz patriotard care au scopul de a bloca pe multi sa gandeasca
independent, sau chiar de ai rusina, pe cei care o fac.Concluzia mea,cu privire la forma de guvernamant , pentru toate tarile, dar aici, pentru Romania, este ca monarhia constitutionala ar scuti natiile de multe din necazurile si problemele cu care se confrunta de peste un secol.Dupa cum se stie din media internationala,in toate tarile cu forma de guvernamant Republica (presedintie) alegerile prezidentiale -la 4,la 5 sau 8 ani- nu numai ca consuma resurse
financiare in mod inutil, insa – si este extrem de important- pentru motive
aproape viscerale, in populatie se produce o diviziune adanca, marcata de
agresivitate verbala si chiar fizica, si nu numai intre grupuri sociale dar
chiar si in cadrul familiilor.Poate ca psihologia acestui mecanism nu este greu de descifrat,insa in mare se poate vorbi de o mandrie si prejudecata exacerbate care au ca subiect in primul rand persoana in cauza, votantul -si nu cel “de ales”- care o data ce si-a declarat adeziunea si sprijinul pentru un anume candidat (la presedintie) nici cele mai valabile argumente nu-l vor face sa-si schimbe opinia, pentru ca astfel el ar trebui sa recunoasca ca EL,- niciodata EL- a gresit! Prejudecata vine din faptul ca ne facem o parere despre un
candidat din aparenta acestuia si din modul de exprimare,din generozitatea
regala (de data aceasta) cu care promite mii si mii de lucruri si- din mare
nefericire- nu prin analizarea trecutului acestui individ si a actiunilor
prezente care sunt de fapt oglinda nevenetiana a caracterului.Cea ce mai e de
remarcat este faptul ca cobarand la ceilalti “alesi”( senatori , reprezentanti)
pasiunile se domolesc, chiar rapid, pe cand ,fiind in discutie omul pentru
postul suprem, pasiunile clocotesc ajungand la extrem, manifestate prin injurii
si insulte, maltratari fizice si chiar omucidere.Aceste acte nu se intalnesc la
alegerile parlamentare din nici o tara cu monarhie ca si forma de guvernamant,si
nu s-ar intampla nici in Romania daca tara ar fi condusa de o administratie
regala care are si ar avea tot interesul sa mentina stabilitate in toate
domeniile si la toate nivelele, chiar si pentru simplul motiv doar pentru a-si
asigura continuitatea pe tronul tarii pana la limita maxima.Un alt aspect , din
ce in ce mai demonstrabil in timp, inclusiv (si mai ales) la republicile cu
democratie, este alunecarea spre dictatura fie sub acoperirea de satisfacere a “spatiului vital”(Germania inceputului secolului trecut) fie pentru “apararea
victoriilor revolutionare”( Rusia -URSS-ul stalinist al secolului trecut),fie pentru contracararea “imperialismului mondial”(Korea de Nord a zilelor noastre) incercari similare in America de Sud(in trecut si in prezent) si intr-un mod sofisticat in SUA zilelor noastre .Cea ce este de remarcat, ar fi ca mai toate
aceste dictaturi afisate sau mascate ,nu numai ca aduc o multime de probleme in interiorul propiilor societati, insa prin forta armata -pe motivatii false- intervin in tari diverse fie ocupandu-le , fie producandu-le seisme sociale care, realmente, aduc asupra poporului respectiv iadul veritabil. In acest context,”international” e interesant de remarcat ca in ultima suta de ani
monarhiile au tendinta reala de a fi adevarati slujitori ai poporului, pe cand guvernele prezidentiale devin tot mai agresive atat pe plan intern dar si extern, atat in plafonarea sau chiar reducerea nivelului de trai al populatiei dar si prin abuzuri grave impotriva drepturilor cetatenesti. Nu am enumerat la
acest capitol dictatura din Romania postbelica, nu pentru ca nu ar fi existat, ci pentru ca a fost o dictatura ceva mai aparte, “dictatura proletariatului”,iar
Romania datorita fiasco-ului economic total si aproape din start, nu ar fi putut sa intervina armat in nici o alta tara , nici pentru o singura zi.Nu e nici un dubiu asupra faptului ca dictatura de o jumatate de secol din Romania a fost una
dintre cele mai urate din istoria omenirii, fiind sustinuta prin segregare economica (chiar daca saracia era plenipotentiala ,totusi anumite paturi ,grupe sociale erau apropape sclavagizate) dusa la extrem- cum bine stim- de ex-presedintele Iliescu ( primul presedinte “democrat”) prin actul oficial de
instigarea la omucidere a unor grupe sociale impotriva altora.Se spune ca regele( guvernarea monarhica) ar fi lasate de Dumnezeu ; noi nu stim daca e adevarat sau nu, insa cea ce stim clar este ca desi tarile cu monarhii ,nu sunt in fiecare zi cap de afis in stirile ziarelor sau televiziunilor,ele sunt
constant adnotate cu plus, iar linistea lor -inclusiv si cea aparenta- e dublata de o viata dusa in indestulare modesta si neprovocatoare,in care cetateanul de rand,”umil supus al Majestatii Sale” isi traieste in tihna si din plin, visele.
(2008)
ROMANIA RESETATA.
Din orice punct de vedere-moral si legal- este absolut inadmisibil cum aceste
guverne posdecembriste-toate neocomuniste dar si imperialiste- joaca pe
doua fronturi , in distrugerea , pas cu pas, a natiei romane, ei insasi
exploatand , oprimand ,umilind, batjocorind si furand poporul roman, si
in acelasi timp, permitand ca reprezentantii fostului sistem inter(si ante)
belic(regimul burghezo-mosieresc), sa se infrupte din trupul tarii,
in cardsie cu acesti ultimi guvernanti ai Romaniei. Si aceasta in virtutea unei
asa zise retrocedari si despagubiri morale si legale, uitandu-se insa ca
singurii creatori de valori au fost in toate timpurile si inca sunt, masele de
oameni(tarani , muncitori, intelectuali, etc.), care insa nu primesc decat
firimituri, din propria munca, cei enumarati mai sus fiind -in toate regimurile
cunoscute pana acum- doar exploatatori si oprimatori ai aspiratiilor
maselor populare, spre mai bine, spre prosperitate si justitie sociala..
Ar trebui sa fim prea din cale afara de rauvoitori sa ne facem ca nu intelegem
ca regimul burghezo-mosieresc din Romania dinainte de 1947, a fost un
regim la fel de corupt si oprimator ca si cel care i-a luat locul(regimul
“popular”, socialist si apoi comunist) , si apoi ca si regimul instalat dupa
1989 !
In realitate, Romania interbelica a fost mai mult ca si Romania de la anul 1900,
adica condusa de un regim mosieresc, dezvoltat mai mult teoretic in “regim
burghezo-mosieresc”, pentru ca desi Romania(per total) avea un nivel de trai
comparabil cu al restului tarilor europee, aceasta se datora unei agriculturi
productive si sanatoase, si in foarte mica masura unei industrii si mai ales a
unei industrii competitive in Europa. In doua cuvinte, Romania chiar si la
anul 1947 era considerata (si de facto) o tara eminamente agrara, in care
peste 90% din populatie era angrenata in agricultura si locuia in mediul rural.
Deci sa poate spune clar, ca in in 1947, Romania nu avea -nici pe departe-
implementat un sistem capitalist, bazat pe mari finante si o industrie intinsa
si diversa (mici exceptii, minerit si exploatari petroliere, insa exploatate de
concernuri straine), si ca trecerea la noua era(socialism) s-a facut direct din
feudalism, si nu din capitalism, care intre timp se dezvoltase masiv in
Germania si Anglia, si alte tari europene, in majoritatea acestora, revolutiile
de la sfarsitul secolului XIX, fiind pornite tocmai pentru a se scutura de
exploatarea marilor mosieri(care se infiltrasera si in noua clasa, burghezia,
acolo unde ei insasi nu se transformasera in burghezie) cat
si a guverneler monarhice, absolute, totalitare, dictatoriale, opresatoare si
exploatatoare.Nu este deci nici un secret si nici o indoiala ca si in Romania
existau aceleasi conditii-insa prelungite in timp- marii si micii mosieri
(cat si intermediarii= arendasii) traiau in conditii de sute de ori mai bune
decat taranii si mica clasa de proletari tocmai aparuta, care in fapt, erau
singurii care munceau din greu, in conditii teribile si ore excedentare de
munca( ca mai in toata lumea, la acea data;nu trebuie sa sugeram ca la
acest capitol am fi fost diferiti de alte tari, si aceasta datorita lipsei de
tehnologie si a lipsei constintei sociale in ambele tabere), tocmai pentru a
satisface, a sustine “nevoile” de lux ale oligarhiei economice (mosierimea
si burghezia)si a celei politice, care era in stransa relatie de coabitare cu
primele doua, in general, bogatii isi petreceau timpul in cateva orase ale
Europei, cheltuind averi in fiecare zi, in timp ce peste 95% din populatia tarii
muncea cate 12-14 ore /zi,doar pentru subzistenta fara sa stie ca ar putea
exista concedii, si diverse asigurari(de boala, de batranete, etc.).
In acest context de mari diferentieri economice si polarizari sociale, este de
inteles ca Rascoala din 1907 a fost un act de revolta impotriva exploatarii
nemiloase, si este la fel de inteles, dar nu si de acceptat, ca raspunsul dat
de guvern (sprijinit de oligarhia economica, adica de mosieri si boieri) se
incadra in tiparul vremii , in mai toate tarile unde au fost revolte, guvernele
au tras in multime.Iar aceste acte nu erau noi, toata istoria omenirii este
plina de asemenea evenimente, din cele mai vechi timpuri cunoscute, pana
azi! Concluzia generala este ca in toate timpurile, in toate tarile, intotdeauna
au existat exploatatorii, putini, si exploatatii, cei multi, popoarele, si este
la
fel de adevarat ca toate miscarile populare au avut ca scop implementarea
unei echitati sociale, rezultatele incepand sa se vada abia dupa al doilea
RM, si doar in putine tari, si la un numar infim de populatie (regasite si
regasiti in Monarhiile actuale si doar cateva republici), raportat la numarul
total de tari si numar de populatie, care -chiar la zi- peste 70%, traiesc in
saracie, boli cronice si ura totala sociala inter- si intraclasa, in timp ce
conducatorii lor huzuresc si consuma milioane, zilnic.
Din nefericire, reverimentul istoric de la 1947, nu a permis Romaniei sa se
consolideze pe drumul celorlalte Monarhii europene si tara a intrat intr-un
dens con de umbra sociala,dar mai ales politica, dublata de o perversare,
degradare morala si a intelegerii factorului socio-uman, consecinte care
au adancit -mai ales dupa 1989- discrepantele dintre clasele societatii
romanesti, cea ce -per intreg- se regaseste in conditia sociala a individului,
in starea generala deplorabila a economiei cat si in perceptia tarii, de
catre mapamond, ca o paria a Europei.
Istoria ne dovedeste clar ca la anumite intervale de timp, inegale, cand
oprimarea si exploatarea au ajuns la un grad de nesuportat, popoarele
s-au rasculat si au incercat sa reseteze societatile, sa niveleze marile
diferenduri sociale(in special economice) si sa aseze societatea pe
baze umanitare, echitabile, daca nu chiar de egalitate, intre membrii
societatii.Cat de mult s-a reusit, este usor vizibil, cea ce este trist si
enervant pentru Romania, este acceptarea prea usor a soartei, lipsa
de raspuns a societatii la actele criminale ale acestor guvernari.
Cea ce este important de retinut si digerat, este faptul ca la 1947 in
Romania exista exploatare si intensa injustitie sociala, iar regimul
popular(socialist, comunist) instalat, nu a rezolvat aceasta problema
decat foarte aparent (in teorie) , in realitate acest regim a nationalizat
chiar si micile bucati de pamant individuale, cat si uneltele si
utilajele(chiar primitive) de care acestia se foloseau, inclusiv diversele
accesorii(animale de povara, etc.).Desi pentru cativa ani lucrurile
luasera o turnura spre bine, curand s-a dovedit ca sistemul este doar
o farsa sociala, cea ce a condus la o noua “revolutie”, cea din 1989.
In aceasta aproape o suta de ani, in tarile europene, in special cele
care si-au continuat firul istoric, Monarhiile, aceste revolutii au atins
gradul de umanism, prin faptul ca au dat posibilitatea ca absolut
orice persoana dornica de imbogatire, sa o poata face prin propria
munca.
Din acest punct de vedere (social) Romania se afla inca in
inainte de 1947, iar resetarea(repornirea) societatii romanesti este
inca un deziderat neatins, “improprietaririle” de la 1989 au fost doar
praf in ochii populatiei, pentru a se abate atentia asupra “FURTULUI
MILENIILOR”, adica adica cel mai mare furt infaptuit in doua mii de
ani, si anume a furtului muncii a milioane de romani, pe cel putin
o suta de ani, si reimpartirea acestui capital intre noii conducatori
ai tarii, proveniti-toti- din randurile exploatatorilor comunisti, la care
-pentru a se implini “democratia” romaneasca- s-au alaturat vechii
exploatatori. In acest context este limpede ca in Romania nu s-a
savarsit nici o revolutie sociala, mai degraba o involutie , insa
glazurata, tocmai pentru a induce toata populatia Romaniei, in
sclavagism.
De fapt Romania isi traieste drama mioritica, in care cei doi oieri
diabolici (aici cele doua regimuri, cel burghezo-mosieresc si cel
neocomunist) isi dau mana si conspira pentru a-l distruge pe al treilea,
care este poporul si care este -intr-adevar- pe cale de disparitie
(nu neaparat imediata, iminenta) prin emigrare masiva si inlocuirea
acestor cetateni romani, cu sclavi veniti din alte tari, chiar mai amarate,
dar si printr-o natalitate scazuta si o speranta de viata sub media
europeana.
Nu vreau sa folosesc cuvinte mari, insa am ramas perplex cand am
citit ca parti ale litoralui romanesc au fost privatizate si ca munti si mii de
hectare de paduri seculare au fost “retrocedate” proprietarilor “de drept”!
In primul rand, cei care au indraznit sa ceara asemenea”despagubiri”
trebuie sa fie niste suflete mizerabile si niste indivizi cu raturile mai groase
decat cei mai mari porci ai acestei planete, iar cei care au indraznita sa le
“onoreze” cererile, trebuie sa fie niste lasi dintre cei mai imputiti sau
niste criminali si ticalosi de cea mai joasa speta.Si aceasta pentru ca
litoralul, muntii si padurile (si alte cateva articole de interes national) nu
pot fi decat proprietate colectiva, patrimoniu national si nu pot constitui
obiectul nici unei tranzactii.
Dar daca asemenea retrocedari nu s-au efectuat inca, parlamentul tarii
trebuie sa revizuiasca aceste cereri, si sa comita retrocedari in spiritul
echitatii si nu al privilegiilor, adica orice asemenea persoana(indiferent
ca este spita de domnitor, regala, urmas de mare mosier, etc.) trebuie
sa primeasca o improprietarire, de cel mult 2 imobile(daca nu fac
obiectul unei clasificari de arta, sau altfel, din patrimoniu national), sau
contravaloarea la zi a acestora, iar ca pamant, nimeni nu ar trebui sa
primeasca mai mult de 50 ha(40 sau 30, depinzand de calitate si de
faptul daca este teren arabil sau pasune, fanete), dar nicidecum de
paduri, munti, litoral, etc.
Daca aceste “retrocedari” s-au efectuat, atunci populatia tarii trebuie
sa asalteze birourile deputatilor si senatorilor, si sa le ceara acestora
ca in regim de urgenta sa revizuiasca aceasta problema si imediat sa
se treaca la anularea acelor acte de reala vanzare a tarii, catre cei care
-din nou- nu au fost decat asupritori ai populatiei, asu cum au fost si
cei din regimul comunist si cel de acum, si carora nu le pasa de
populatia tarii sub nici o forma.
Iar intrebarea , pe care am mai pus-o de cateva ori, persista:”Daca
acestia- care pana la urma au trait -in cele mai multe cazuri- mult
mai bine in afara tarii, merita sa primeasca retrocedari si despagubiri
in valoare de sute de milioane, atunci cu cate miliarde ar trebui sa fie
despagubit fiecare taran si muncitor, care sub toate regimurile au dus
greul, si care intotdeauna au fost furati , exploatati si umiliti de cei de
mai sus?!
In general, “revolutiile ” romanesti nu a facut decat sa schimbe un jug
cu altul, iar cea din 1989, le-a pus capac la toate, a scos la suprafata
tarii, la conducere, cele mai imputite gunoaie pe care orice, oricare,
societate umana le-ar produce, de unde nevoia urgenta de o resetare
a societatii romanesti, de un start sanatos, de o pornire chiar de la zero,
in care toata lumea sa aiba sanse si oportunitati egale.Dar coruptia,
intimidarea, teama si lehamitea care a pus din nou stapanire pe societatea
romaneasca, fac imposibila aceasta intreprindere care ar trebui initiata,
condusa si desfasurata de intelectuali, cu suportul maselor populare,
prin urmare singura solutie viabila nu ramane decat Armata(& comp.,
adica Politia, Servicii Secrete,Justitia), care nu mai are mult timp in a
decide, pentru ca va veni un timp in care nimeni nu mai poate salva
aceasta tara.
Romania are nevoie de o resetare (repornire) si exista planul detaliat
al acestei reporniri, un plan usor de implementat, un plan care va
permite tuturor romanilor sa atinga in cativa ani numai (incepand cu
prima luna) standarde de prosperitate superioare chiar celor mai
inalte standarde actuale mondiale.Insa aceasta nu se poate face
fara a acceda imediat,din prima zi, un standard inalt de justitie sociala,
pentru ca aceasta groaznica injustitie sociala, sta la baza distrugerii
natiei romanesti.Iar pentru a atinge acest scop, este nevoie de cele mai
oneste si patriotice minti din toate paturile sociale, cu precadere din
masele largi de intelectuali, ofiterii Armatei, Politiei si Serviciilor
Secrete. Este nevoie doar de o punere in aceiasi linie a intereselor
tuturor, insa intr-o ecuatie care sa nu serveasca doar oligarhia,
ci pentru tot poporul si nu pentru beneficii efemere, ci garantate
pentru totdeauna.
10 Octombrie, 2011
STAREA NATIUNII.
Jalnica! Desigur, daca ne ghidam dupa mai toata media romaneasca si
cea internationala(care inca ne mai acorda atentie) cat si dupa numarul
de plecari din tara a cetatenilor romani, numarul de infractiuni grave
comise in tara si afara, de unii dintre acestia, numarul de persoane
fara adapost, numarul de “rau platnici”, numarul de sinucideri si cresterea
numarului de bolnavi afectati de boli sociale(TBC, alcolism cronic, etc.);
esecul de a intra intr-o structura europeana si imprumuturile de alte
miliarde care pecetluiesc sclavagizarea populatiei pe alti zeci de ani,
cat si alte “actiuni si activitati” guvenamentale, care ingroapa si mai
adanc tara in probleme care pentru o asa tara, nici nu ar fi trebuit
sa se auda de ele.
Altfel, lucrurile par sa mearga bine in Romania, daca ne ghidam dupa
moleseala, chiar incremenirea societatii civile in a se (mai) lupta cu
guvernul-balaur care “ar” fi dus la cele enumerate mai sus, si iesirea din
aceasta apatie doar cand se zvoneste cate o crestere de preturi sau
taiere din salarii si pensii (deobicei cand ar fi afectata o anume grupa
sociala cu un statut mai elevat, altfel nimanui nu-i pasa de drepturile
altora mai ales cand aceste grupe sunt “de jos”), iar dupa primirea
osciorului mioritic, “masele” respective se linistesc pentru alte cateva
luni bune.
Si lucrurile par sa mearga chiar foarte bine in Romania, daca ne
ghidam dupa rasul galagios al sefului de stat si asigurarile periodice
ale PM si puppets din dotare (sau job description), cum ca “la noi
totul e bine”, “nu suntem in criza”, dar “avem mecanisme de a o evita”,
s.a.m.d.
Democratia functioneaza de parca ar fi unsa cu ulei de mosk, pana si
regelui i s-a acordat dreptul de a tine o cuvantare in parlament, desi
din punct de vedere tehnic si al regulamentului de functionare, adica
aspectul legal, nu ar fi trebuit sa aiba acest drept; insa la fel de adevarat
este -si chiar mai tehnic simai ales chiar mai legal-
ca actualul parlament este el insasi ilegal si inca de doua ori:odata
pentru ca este un parlament in plus, atata timp cat
fostul parlament al tarii a fost desfintat la ordin, si doi, este ilegal prin
activitatea pe care o desfasoara, activitate antiromaneasca si -in general-
antiumanitara.Deci din punct de vedere moral dar si juridic, Regele are
dreptul sa tina o cuvantare, iar actuala guvernare si politicienii romani, nu
cred ca au prea mult a se teme de discursul Regelui, care oricat ar fi de
realist si taios pentru clasa politica, vine prea tarziu.Societatea
romaneasca este profund obosita si isi cauta odihna, muncind din greu
si orice,pe alte meleaguri, interesul pentru propria tara, este un articol
desuet si pe cale de epuizare. Cea ce
poate fi chiar si mai rau, ar putea fi un discurs regal coborat la nivelul
ultim al tablei de sah politice, adica un discurs extrem de general si cu
iz patriotard, plin de banalitati si platitudini despre dragostea de tara si
teama de Dumnezeu , iar aceasta doar ca sa nu supere pe cei care
-pana la urma- au acceptat acest demers, si sa incerce cat de cat de a fi
la inima poporului crestin, in timp ce -primii- vor incerca sa fie chiar
politicosi, adica tacuti si pretinzand ca asculta interesati discursul neutru,
al regelui. Mai “bine” chiar, ar fi ca regele sa porneasca din start cu
cererea de a o “rugaciune nationala”si trimiteri la “stamoseasca credinta”,
care -se tot spera- va rezolva imensele si cronicele probleme ale tarii.
Sau Regele poate veni cu cine stie ce solutii voit si evident imposibile,
atata timp cat el este foarte batran si mai ales, prizionerul ginerelui sau,
pus pe capatuiala si preamarire cu orice pret, scopul sau fiind dezavuarea
ideii de Monarhie. pretul nu conteaza, chiar daca va fi pretul intregii tari!
Si totusi, desi nu mai suntem. in timpurile mesianice , pline de minuni, se
mai poate intampla si un asemenea lucru (adica o minune), poate ca
strapunsi de adavaruri rostite apasat si strapunsi de remuscari,
parlamentarii Romaniei vor recunoaste ca ei sunt in extrema mare parte
responsabili pentru dezastrul tarii , si-si vor pune cenusa in cap , adica
isi vor da demisia, lasand pe altii sa gandeasca la destinele unei natii.
Totusi am extrem de profunde indoieli ca asa ceva ar fi posibil. Poate
insa ca populatia saracita la maximum, va intelege ceva din discursul
Regelui si va cere reintoarcerea la sistemul monarhic, dar si aceasta
pare a fi o iluzie, pentru ca Regelui i-au trebuit peste 60 de ani pentru
a ajunge la inimile romanilor (si inca abia de a ajuns la un sfert dintre ei),
desi ar fi trebuit si putea sa o faca de mii de ori pana acum; iar la fel
de grav este ca populatia a ajuns la acea stare de lehamite generala
din care nu se mai poate iesi decat printr-un serios shoc, care sa
zguduie intreaga societate, din temelii.
De fapt, daca sistemul de guvernare reprezinta temelia unei societati,
atunci la romani aceasta temelie este putreda, corupta, vicioasa peste
masura iar singura rezolvare consta in schimbarea totala a acestui
fundament . Insa gradul masiv de imbarligari si cumetrii de tot felul din
intreaga societatea romaneasca (dar mai ales din sfera politica),
fac imposibila aceasta schimbare prin revolutie sau revolta populara,
singura cale cu o inalta garantie de reusita, este interventia in
forta a Armatei, Politiei si Serviciilor Secrete, interventie in forta, la rece
si decisiva, prin care toate varfurile din guvern trebuie arestate iar
puterea trebuie preluata de Armata &comp., macar pentru 6 luni, timp
suficient sa se inceapa reformele de insanatosire economica si timp
necesar pentru a se dezbate public paralela dintre Monarhie si republica
si a se efectua un plebiscit pentru a se lua o decizie democratica, in
aceasta problema.
Poate (conform unor analisti) ca tara este sub influenta nefasta a vreunui
blestem, cea ce impune construirea de inca 5-6 mii de biserici si
angajarea a inca 10-15 mii de popi(astfel “ceata popilor” va ajunge dubla
ca numar, comparat cu ostirea tarii) sau poate ca unul dintre imnurile
patriei (“Desteapta-te Romane”!) sa fie schimbat -conform realitatii- cu
“Vesnica Pomenire”, desigur dupa ce clerului multiconfesinal i se va
atribui un spor serios, la salarizare(daca nu se cere prea mult, ar fi de
dorit ca acest spor sa fie direct in euro sau dolari !)Pentru al doilea
imn e mai simplu, ii facem doar o “usoara” modificare din mers
cadentat ( cum suna si cantecul:”Doi pasi inainte si opt inapoi,/C’asa-i jocul, pe la noi!) :
“Trei cuconi mai sunt pe lume
Unul critza, altul in barba cu spume,
Iar al treilea, moshul lor,
Vulpoiul cel batraior!
Ce’abia-si mai trage cracu’, …
Pe totzi trei, luai-ar dracu’!”
Octobmbrie 23, 2011
MAi damian Regele nu a ales sa plece, a fost fortat, daca nu pleca mureau 1.000de soldati tineri, asa ii sa spus sub amenintarea armei, ca daca nu pleaca ii vor omor pe cei 1000de soldati tineri(boboci),ceva asemanator cu autobuzele de soldati din otopeni pe timpul revolutiei,(cine cunoaste stie despre ce vorbesc)….mai documentativa si numai scrieti prostii.
DE CE MONARHIE ? PRINCIPIUL VALORII EGALE IN SOCIETATE.
PRINCIPIUL VALORII EGALE IN SOCIETATE.(republicare)
Pentru a face mai usor de inteles (si de acceptat, in fond aici este tot “spilul”, perceptia si acceptarea) articolul “De ce Monarhie?” si altele pe aceasta tema, am sa aduc in discutie cifre (usor de verificat oriunde) si doar 3 tari monarhice, care ori prin suprafata (Norvegia) ori prin populatie (Olanda)
sunt apropiate de Romania, iar Suedia, pentru ca deja am mai vorbit despre aceasta tara. In primul rand, trebuie sa spunem clar ca este o rusine pentru Rom., sa moara de foame, in timp ce are 41%
teren arabil si 29 la suta din populatie , angrenata in agricultura, in timp ce Olanda are doar o farama din terenul nostru arabil, doar 4 la suta din populatie in agricultura, insa dupa ce-si hraneste intreaga tara regeste, fac din exporturile agricole peste 55 de miliarde de dolari, adica apropape 1/2 din tot GDP-ul Romaniei! E adevarat insa ca jumatate din populatie nici nu vrea sa vorbeasca despre religie, iar dmocratia olandeza ocupa locul patru in lume( pe locul intai este clasata Suedia)! Inainte de acest
ultim imprumut de 90 miliarde dolari(adica cu mult peste 100 miliarde, pentru ca trebuie platite si dobanzile) Romania avea o datorie de 20% din GDP, iar inflatia este de aprox.7%, in UE Ue doar 3%!
Despre Suedia am mai amintit, suprafata aproape dubla
(raportat la Romania) iar populatie aprox. 1/2 (10 milioane),insa economia suedeza este cotata pe locul 2 in lume, ca si competivitate de unde GDP per capita, peste 47 mii $ !
Norvegia, cu putin mai intinsa decat Romania (380 mii kmp),este cotata(de organizatii si agentii internationale de specialitate) ca tara cu cel mai inalt standard de trai , iar sistemul de guvernare si implicit economia, este cotat ca cel mai stabil si functional, deasemeni, din intreaga lume! Norvegia, nu nmai ca are un Per Capita de 88 mii dolari/cap locuitor (ceam mai
buna republica, Finlanda , abia ajunge la !/2,adica 44 mii$!), este insa si singura tara din vest, cu surplus bugetar de stat (aprox.9%) ! Dar cel mai important lucru, absolut legat si de cele spuse, un lucru de care nu se discuta in
forurile internationale sau nationale, este principiul care domneste in societatea norvegiana, si anume principiul umanismului , numit principiul valorii egale in societate*, in practica, diferenta dintre salariul minim si cel al unui CEO,este cea mai mica din lume,
de unde, evident, un muncitor necalificat, din primul an de munca, va castiga mai mult decat suficient pentru a trai cu mult mai mult decat decent, adica a trai intr-un fel de lux, pentru Romania.Insa este la fel de adevarat ca numarul popilor -nici pe
departe- nu-l egaleaza pe cel al soldatilor activi, ca in Romania (30 de mii de militari, 30 de mii de popi! Numai ca militarii activi, sunt “platiti” mizerabil, raportat la trantorii
nationali!),iar Norvegia (mai intinsa decat Rom. si cu o economie mult mai puternica si diversificata) nu are decat 19 diviziuni administrative (Olanda 12, iar Suedia 21) , nu ca Rom.,
41, cea ce consuma resurse uriase de la bugetul statului (de fapt sunt platiti neamurile si clientii politici ai guvernului central,
din painea celor multi, care practic, sunt considerati sclavi).
Aceiasi situatie cand ne raportam la “alesii neamului” adica la parlament, Suedia are 349 de membri, Olanda are 225 de membri, Norvegia 169, iar Romania, mai cu mot, are 471**, mai -mai sa egaleze numarul parlamentului indian, care macar numara 1,3 miliarde de suflete, ca populatie!
* Acest principiu l-am explicat de mii de ori, dar prea multi nu-l inteleg, ori din diverse alte motive, nu-i dau atentie.
Referitor la Norvegia, a nu se intelege ca un director de fabrica (un medic sauun profesor cu vechime) vor aduce acasa(deci salariu net) exact ca un tanar muncitor necalificat, insa nici prea mult, poate 2-2,5 mai mult decat acesta). Daca un tanar fara nici o calificare traieste mai mult decat decent dntr-unsalariu minim(se distreaza,are automobil(de mic litraj si nu nou), apartament, manaca la restaurant, se duce de 2 ori an in vacanta,etc.) sa ne imaginam cum traieste un profesor cu ceva vechime care castiga dublu, sau un director de fabrica, care castiga chiar triplu. Intotdeauna am explicat ca chiar toti oamenii planetei pot fi bogati, prin
propia munca, daca o fac bine, si economisesc,nu sunt furati(exploatati) legalsau ilegal. Sigur, unii ceva (putin) mai bogati ca altii.
Deasemeni, o multime de oameni pot fi destul de
bogati sau chiar foarte bogati fie printr-o munca acerba ,talent, circumstante si noroc(ca loteria) insa cand exista persoane extrem de bogate, nababi (si in special cand la polul opus sunt prea multi saraci) este clar ca exista un furt, in multe tari legalizat, pentru ca de fapt conducatorii tarii, direct sau indirect, fac parte din aceasta oligarhie a superbogatasilor, care (chiar daca
nu sunt initial) in scurt timp se dezumanizeaza si
intensifica exploatarea asupra celor multi, doar pentru a-si satisace viciul “moral” de a fi cat mai bogati, in general securitatea lor economica fiind de mult depasita,in sensul de mult si total asigurata.
In Norvegia, aceasta latura a “spiritualitatii umane” este considerata degradanta, de unde instituirea si respectarea acestui principiu de egalitate sociala , prin care oamenii sunt considerati (chiar daca formal) oameni,dar , nu numai formal ci in fapt, sunt respectati ca oameni,prin asigurarea drepturilor derivate din insasi natura lucrurilor si anume din faptul ca un
multi milionar nu ar fi ajunsa (sau ar ajunge) asa de bogat, daca pentru el nu ar lucra mii de oameni, daca la pregatirea sa profesionala, nu ar fi contribuit intrega societate, chiar si prin construirea acelei scoli si salarizarea profesorilor, de la bugetul de stat, bani obtinuti prin taxe, platite de acesti multi oameni,care au muncit si muncesc zilnic, orice, inclusiv cele mai de “jos” munci, insa care toate la un loc, creaza posibilitatea unor ( a toti) de a acceda pe scara sociala.
Asta nu inseamna, nu trebuie sa dea dreptul nimanui sa zica” si tu ai avut sanse egale”, ci trebuie mai degraba sa inteleaga ca trebuie sa multumeasca ca exista aceste multimi de oameni care muncesc efectiv, iar exprimarea recunostintei pentru efortul lor, trebuie facut printr-o(in primul si cel mai important rand)
salarizare decenta si echitabila, nicidecum egala, insa echitabila**, incat acesti oameni sa traiasca la adevarata valoare a conditiei umane.
Dupa cum este dovedit de statistici absolut demne de
incredere, aest lucru se intampla in imensa majoritate a tarilor monarhice(adica peste 99%!), si doar in max. 10 tari republici, adica intr-un procent de max. 5%! Marea catastrofa umanitara este data de faptul ca in aceste 5% procente,
sunt arondate peste 75% din intreaga populatie a planetei. Referitor la Romania, cifrele sunt chiar mai tragice, GDP ul per capita (foarte redus) reprezinta doar o situatie sintetica, adica GDP general impartil la nr. de persoane, cea ce arata un per capita aproape acceptabil(departe de decent, oricum) in realitate Per Capita real, este mult mai mic la 90 % din populatie,
pentru ca cei 10% din populatie (oligarhia politica, la noi, grefata pe cea “economica”) “castiga”, zilnic, salariul a mii de muncitori, pe un an, de unde imensa polarizare economica: un sfert din populatia Romaniei este “asistata social” adica primeste un minim pentru a nu muri realmete de foame, inca 30-40 de
procente o duc de pe o zi pe alta,15-20 de procente pot spune ca se descurca bine, si apoi acele sub 10 procente din varf, care nu numai ca absorb toate profiturile economiei nationale, insa -pentru ca sunt incompetenti si chiar criminali- fac totul pentru a sabota si aceasta fragila economie nationala.
*Sunt cateva elemente extrem de acute care necesita ca in organizarea administrativa a Romaniei sa nu figureze mai mult de 11 judete, iar parlamentul roman nu trebuie sa exceada un
numar de 79 membri, in total.
Referitor la numarul de unitati administrative, este absurd acest numar, la o economie atat de anemica, insa cel mai important lucru este ca si in birourile romanesti a patruns tehnologia(computere cu intra si internet, masini de copiat de mare viteza si capacitate, formulare pretiparite, etc.) iar o parte din atributii (ca munca de notariat) au fost preluate de firme private, cea ce practic ar fi trebuit sa reduca numarul functionarilor la macar jumatate,
in schimb , in mod grotesc, acesta a crescut !Acesta este motivul pentru care trebuie reduse unitatile administrative, iar in
localitatile mici, pozitiile administrative locale, trebuie reduse la jumatate de norma.
Referitor la numarul de parlamentari, este deja dovedit ca acestia sunt marii bugetoagi, prin salariile pe care si le maresc cand vor, prin afacerile ce le deruleaza in contul -ilegal- al pozitiei oficiale, si in varf la toate, printr-o activitate total
antiromaneasca, chiar dusmanoasa la adresa poporului, votand legi inumane, si sustinand o administratie criminala si corupta, desigur ca si ei.
De acea trebuie redus numarul acestora si trebuie
alesi ca senatori (Romania are nevoie doar de o singura Camera, si aceaste este Senatul) cei mai buni dintre cei mai buni, adica cei care sunt adevarati patrioti , nu prin ce declama pana ragusesc, ci prin cea ce au fost si au facut si prin ce sunt si ce fac la acest moment.
Aceasta este motivatia (si rationala si chiar emotionala, o imbinare perfecta) pentru care am accentuat in toate articolele mele, ca salariul cel mai mare “la stat” (banuiesc ca al presedintelui) sa nu fie mai mare de 5 ori decat salariul minim pe economie (macar pentru cativa ani, pana cand -speram- ca se va face ceva si economia
va fi pusa in functiune), iar pentru salariile din sectorul privat, se va folosi taxarea progresiva, in acest fel, fiecare cetatean aducandu-si aportul la fondul de investitii si dezvoltare, asa cum este dovedit in tarile monarhice, dar mai ales in Norvegia.
Articolul asta ar fi trebuit sa fie scris de tine, Uranus, ca merita. Daca se restaureaza monarhia, mafia de azi nu va mai avea loc si va ti fortata sa dispara sau sa emigreze, spre folosul oamenilor de jos.
URANUS are o gandire exceptionala. inteligent om . toata stima.
mai maturizeazate , ce razboi de gherila , te crezi in Japonia ! aia in Japonia erau inconjurati de apa si sau sapat tunele , in tokyo in subteran zac tancuri si au galerii de puteau conduce tancuri in subteran , a fost si razboid e gherila stai linistit da cu tancurile sovietice nu te puteai pune