Blog in conservare. M-am mutat la KISHINIOV.

Resurse pentru recensământul din Basarabia

În urmă cu 10 ani au fost înregistrați 2,2% români în Republica Moldova, restul moldoveni. A fost un recensământ cu cântec, fișe modificate, una spunea recenzatul, alta înregistra recenzorul, a existat și un raport al OSCE pe tema asta.

Ideea este că între 12 și 25 mai 2014 se va desfășura un nou recensământ în drepta Prutului, așa că tema identității naționale și disputa român contra moldovean revine în actualitate. Din păcate nu există foarte multe resurse care să contrazică limpede tezele moldoveniste. Mulți au zis că povestea asta cu moldovenismul este o tâmpenie atât de mare încât nu merită să ne pierdem vremea cu ea. În momente precum recensământul de anul acesta ne dăm seama că moldovenismul este toxic și ne plângem de milă că n-am făcut nimic în ultimii 10 ani și că din nou basarabenii se vor declara moldoveni.

Iar campaniile anunțate viforos pe internet cam eșuează din lipsă de inspirație și de resurse. Celor care vor să-i combată eficient pe moldoveniști le recomand cartea lui Nicolae Stoicescu, Unitatea românilor în evul mediu. E tipărită în 1983, trebuie să săriți peste primul paragraf închinat lui Nicolae Ceaușescu, restul cărții explică limpede care a fost treaba cu conștiința de neam a românilor din Moldova, Transilvania și Țara Românească. Cartea o găsiți aici, gratis.

nicolae-stoicescu

Blog in conservare. M-am mutat la KISHINIOV.

13 păreri la “Resurse pentru recensământul din Basarabia

  1. MI-5

    Interesant este un fapt:
    Basarabenii nu spun român, ci rumân.
    Cred că e mai corect…

  2. Irina T.

    Eu nu văd o problemă în tema identității naționale a moldovenilor. Adică nu văd pentru cine ar fi o problemă.

    Lucrez strâns cu un grup de oameni tineri, educați și destupați la minte din Chișinău și mă preocupă fenomenul evoluției limbii, care e foarte grăitor pentru tema dată. Limba oficială a Republicii este moldoveneasca și observ că tinde să se îndepărteze tot mai mult de română. Nu cred că oamenii nu-și dau seama de asta, că sunt destui ca mine care să le treacă pragul, încă și mai mulți de la ei care vin încoace și oricum aproape toți urmăresc posturi TV și radio din România. Am remarcat în vocabularul uzual o serie de arhaisme românești (ex. ”pretură” – cuvânt pentru care eu a trebuit să caut în DEX) și tot mai mulți calculi lingvistici de origine rusă. Alte sintagme intrate în uzul curent sunt traducerea în română, mot-a-mot, a echivalentului rusesc. Dacă ar vrea să-și păstreze limba ”curată”, ar fi foarte simplu: instituția moldovenească echivalentă Academiei Române ar trebui doar să decreteze alinierea la normele lingvistice ale limbii române moderne și să dea cu copy-paste la întregul site al Academiei, punându-i extensia .md și, eventual, la DEXonline.ro. Sau, dacă deciziile politice împiedică oficializarea asta, oamenii ar putea singuri să se raporteze la regulile oficiale ale limbii române când vorbesc. Generația părinților colaboratorilor mei a făcut asta (firește, pătura de intelectuali) o vreme, sub regimul sovietic. Generația care acum e tânără încă și nu a trăit oprimarea comunistă nu vede nici cel mai mic motiv de a vorbi cum îi vine și cum aude în jur.

    Ei nu au o problemă, dar eu am, fiindcă lucrez în comunicare. Și nu mi-e deloc clar dacă textele pe care le concep eu pentru reclamele moldovenești ar trebui să fie corecte conform normelor noastre (că ale lor lipsesc, oficial) sau să fie construcții bizare pentru vorbitorii nativi de română, dar absolut uzuale pentru acești oameni care au învățat de mici de la părinți să vorbească așa, deci îi putem considera pe drept cuvânt, vorbitori nativi de limbă moldovenească.

    În concluzie, cred că e dreptul lor să aleagă dacă zic ”ce bine s-a primit mâncarea asta” mai degrabă decât ”ce bună a ieșit mâncarea asta”, dacă preferă în limbaj curent să zică ”sarai” pentru a desemna magazia din curte, ”hotele” în loc de hoteluri, dacă ”rezervează acum!” le sună corect și nu ”rezervă acum!” etc. Aș vrea doar să ia o decizie, s-o facă oficială și să știm cu toții cum vorbim și cu cine.

    Istoria civilizațiilor se scrie în permanență (asta-i prost cu istoria; mi-e milă de elevii anului 3000, cât vor avea de învățat, săracii!).

    Noi, cei de-acum, avem poate privilegiul de a fi martorii – și nașii, vrem, nu vrem – civilizației moldovenești. Că istoria Republicii Moldova se scrie separat de a noastră de destulă vreme, limba lor oficială e moldoveneasca, locuitorii afirmă tot mai des despre ei că-s moldoveni și alta nu. Părerea mea e că această civilizație s-a născut mai demult și a fost deja botezată. Rămâne să vedem în anii următori ce îi va scrie în buletinul de identitate și cum va evolua.

    Subiectul e pasionant.

  3. Irina T.

    Rog rectificare:

    În loc de
    ” Generația care acum e tânără încă și nu a trăit oprimarea comunistă nu vede nici cel mai mic motiv de a vorbi cum îi vine și cum aude în jur.”
    să fie
    ” Generația care acum e tânără încă și nu a trăit oprimarea comunistă nu vede nici cel mai mic motiv de a vorbi ATLTFEL DECÂT cum îi vine și cum aude în jur.”

    Îmi cer scuze pentru neatenție. Speram să am opțiunea de reeditare.

  4. Marian

    Am discutat cu doi colegi provenind din tari care au o situatie asemenatoare dpdv lingvistic: Belgia si Austria. Urmeaza elvetianul la rând, dar nu ma astept ca sa difere prea mult.

    Deci, Belgia franceza (Wallonie) are regulile limbii si denumirea acesteia dictata de Academia franceza, ca si francezii. Belgia olandeza (Vlaanderen) are un acord lingvistic cu Olanda. Daca franceza belgiana este numita franceza (pentru ca difera în câteva locuri în vocabular, franceza canadiana difera mult mai mult), flamanda este considerata un dialect, asa cum sunt si alte dialecte în Olanda propriu-zisa.
    Austria îsi are reglementarile de la nemti (Goethe Institut). Limba germana este considerata unica (si la elvetieni), de aceea exista o singura autoritate. Celelalte se numesc dialecte (Bayrisch/Boarisch, Kölsch etc) iar germana se numeste Hochdeutsch.
    Un coleg italian mi-a comunicat ca Accademia della Crusca, forul autoritatii lingvistice (optionale), este implicata si în italiana elvetana, aflata în pericol de extinctie.

    La ei se poate, la noi nu, pentru ca problema limbii este una esentiala. Prin negarea limbii li/ni se neaga originea, fiindca suntem singurii latini în marea slava.

  5. Irina T.

    Marian, interesanta expunerea ta. Moldovenii cred ca nu sunt preocupati acum de asta. Au patimit destul, saracii. Iar acum cred ca au probleme mai stringente decat identitatea nationala. Imi doresc sa petrec o vacanta acolo, sa vad si oraselele din provincie. Si poate iau legatura cu un etnolog de-al lor. Poate au si ei o Irina Nicolau, care sa-mi explice cum stau lucrurile.

  6. Marian

    Am fost în 1990 în Moldova de peste Prut. Si anume la tara, nu la oras/e, cum au fost alti colegi de-ai mei.
    Am ramas socat sa vad ca limba vorbita la tara, are gramatica similara românei dar fondul de cuvinte este puternic rusificat (iar cuvintele rusesti importate erau declinate deci româneste). Iar eu sunt moldovean si cunosc graiul dulse modovinesc.
    Intelectualii veniti, tot dupa 1990, acestia vorbesc româneste suficient de corect, dar presupun ca este doar din cauza ca s-au straduit ei însisi sa se perfectioneze, nu pentru ca situatia a fost asa cum a fost.
    În sfârsit, studentii ce au primit burse, tot dupa 1990, erau majoritatea rusofoni, ca sa nu spun rusi de-al binelea. Probabil tot din cauza repartitiei etnice sat-oras.

    Concluzia mea este ca daca moldovenii vor sa-si faca o limba proprie, au cu ce. Daca vor sa accepte limba româna (în sensul Austriei), iarasi nu au probleme. Este decizia lor … nu a noastra.

  7. Inno

    De ce trebuie să alegi între moldovean sau român?
    Voi nu realizați aberația? E ca și cum austriecii ar fi puși să aleagă dacă sunt austrieci sau nemți.
    Oamenii ăia sunt moldoveni, la fel au fost bunicii și strămoșii lor de sute de ani. Voi încercați să-i transformați în români basarabeni? N-o să reușească așa ceva. A trecut vremea când oamenii erau o turmă needucată ce credea orice li se servea de popă sau boieri.
    Minciuna e că moldovenii nu sunt români. Atât. Însă mai odios decât să spui că moldovenii nu-s români, este să spui că moldovenii nu-s moldoveni, ci români basarabeni sau bucovineni.
    Să fie clar, toți moldovenii sunt români, dar nu toți românii sunt moldoveni. Este o rușine toată această campanie care luptă contra numelui de moldovean.
    Ea va avea efect contrar celui scontat. Va compromite total România în ochii celor din Republica Moldova.

  8. Marian

    Înca o data suntem un caz aparte.

    Austriecii sunt austrieci si vorbesc dialect, dupa cantonul în care locuiesc. Limba oficiala este germana (Hochdeutsch). Desi unii dintre ei s-au considerat nemti în perioada Anschlussului (1938), nimeni n-a contestat vreodata locul lor pe pamânt. Dimpotriva ei au fost cei care au asuprit alte natii ce au avut ghinionul de a le fi vecini.

    Pe de alta parte, statele române au avut o altfel de istorie. La fel ca Italia, Germania, Franta si alte state medievale, unirea tarilor Române s-a facut mult prea târziu, când singurul argument ramas disponibil era conceptul de natiune. Concept iluminist, inventat special contra austriecilor, mari sprijinitori ai papalitatii, care erau o tara dar nu o natiune. Neavând o istorie comuna, neavând o armata ca sa sa le uneasca cu forta, neavând nici macar o economie comuna, singurul mijloc ramas a fost limba – noi suntem români (un alt concept inventat, pentru ca românii se numeau altfel, dupa regiunea din care veneau) iar româna e de origine latina, toti vecinii au o alta limba, deci hai sa dam mâna cu mâna.

    Iei acest concept, cu ce ramâi? Cu nimica… Si mai vin unii si zic de secui ca ar fi eu stiu ce agatârsi, deci niste daci si mai vechi decât noi, care am parasit vezi doamne Dacia pentru a merge la mare la Cinqueterre sau Portofino într-o vacanta prelungita de 8 secole.

    De aceea, pentru mine limba moldoveneasca ramâne un dialect, care difera de graiul moldovenesc din granitele României, dar natiunea este comuna, pentru ca limba a fost silita de nevoi sa se adapteze – cei care traiesc în strainatate pricep mai bine ce vreau sa zic, vrei nu vrei te adaptezi la conditiile din jur. Stiu ca englezii spun ca o limba este un dialect cu o armata în spate, dar eu sper ca armata sa fie cea româna nu a 14a.

    Ramân totusi la parerea ce moldovenii trebuie sa aleaga singuri. Noi le oferim tot suportul (daca aleg bine 🙂 ).

  9. Marian S

    Tizule al meu, Marian,te rog să-mi explici o chestie, chit că e cam offtopic: dacă olandezii vorbesc olandeza, ce mama naibii e aia neerlandeza???

  10. Marian

    Neerlandisch este limba oficiala a Olandei. Noi nu avem un echivalent sa-l pot da de exemplu, nemtii au, se numeste Hochdeutsch. Olandezii simpli vorbesc dialecte, dupa regiune, Brabant, Limburg etc.
    Vlaamsh este un dialect vorbit în Belgia, Niederduits/Niederdeutsch/Holländisch este dialectul vorbit în Germania, lânga granita.

    Desi de multe ori împartirea în dialecte are mai mult o conotatie politica decât lingvistica (hai sa avem si noi limba noastra de cartier), este adevarat ca un hamburghez (hamburger 🙂 ) se va întelege destul de greu cu un bavarez din creierii muntilor (ce vorbeste boarisch).

  11. Marian S

    Nashpa de ei, tizule. Eu vorbesc şi olteneasca, şi ardeleneasca, şi moldoveneasca sau dobrogeneasca. Ba chiar şi bănăţeana.
    Ca să nu mai zic de dialectul de mitic bucureştean, zona de sud-est, sectoarele 3 şi 4. Cu 5 nu prea mă descurc! 😆

  12. Pingback: Resurse pentru recensământul din Basarabia | Blogosfera

Comentariile nu sunt permise.