Blog in conservare. M-am mutat la KISHINIOV.

Românii rămân fără istorie. Cel puţin pe internet

Interesul românilor faţă de propria istorie este la pământ, cel puţin asta am aflat după ce m-am jucat puţin cu instrumentele Google pentru cuvinte cheie. Românii caută orice tâmpenii pe Google, mai puţin despre istorie sau istoria lor. Dar să ne uităm puţin la nişte grafice şi tabele.

Pentru cuvintele cheie „istoria romanilor”, „istoria romaniei” şi istorie am constatat o scădere a interesului, abruptă şi continuă începând de prin anul 2005-2006. Au mai existat câteva vârfuri de creştere prin 2007-2008, dar după aceea interesul cade grămadă şi acolo rămâne. Nu pot să-mi explic ce s-a întâmplat între 2006-2008 de s-a produs acest fenomen, sau nu-mi amintesc. Alt grafic, pentru cuvintele cheie „masini second hand germania” este mult mai limpede. În 2007 (aderarea la Uniunea Europeană) începe să urce abrupt, după care cade grămadă în 2009 (taxa auto). Referitor la istorie nu găsesc o explicaţie logică.

 Google Trends - Interes pentru Cautare pe internet- -istoria romanilor- - România, 2004 - prezent Google Trends - Interes pentru Cautare pe internet- -istorie- - România, 2004 - prezent Google Trends - Interes pentru Cautare pe internet- -istoria romaniei- - România, 2004 - prezent Google Trends - Interes pentru Cautare pe internet- -masini second hand germania- - România, 2004 - prezent

În prezent, din punct de vedere cantitativ, interesul faţă de aceste cuvinte cheie este la pământ. Doar la „istorie” sunt inregistrate 301.000 de căutări lunare, însă în legătură cu siteul istorie-edu.ro care este o resursă pentru elevi şi profesori. Cuvintele cheie „istoria romaniei” şi „istoria romanilor” generează 33.000 de căutări lunare, respectiv 18.000 de căutări lunare. Comparaţi cu „masini second hand” care generează în perioadă de criză 165.000 de căutări lunare.

Google AdWords- instrumentul pentru cuvinte cheie-masini-second-hand Google AdWords- instrumentul pentru cuvinte cheie-istoria-romaniei Google AdWords- instrumentul pentru cuvinte cheie-istoria-romanilor Google AdWords- instrumentul pentru cuvinte cheie-istorie

Dintre personalităţile istorice „Stefan cel Mare” stă cel mai bine, cu 90.000 de căutări lunare, „Mihai Viteazul” are şi el 60.000, „Alexandru Ioan Cuza” – 30.000. Vlad Ţepeş stă neaşteptat de prost: doar 27.000 de căutări lunare. Iancu de Hunedoara (8.100) sau Matei Basarab (12.000) sunt pe nicăieri, de restul nu mai are rost să vorbim. „Nicolae Ceausescu” este mort şi îngropat la 12.000 de căutări lunare în România.

Google AdWords- instrumentul pentru cuvinte cheie-alexandru-ioan-cuza Google AdWords- instrumentul pentru cuvinte cheie-iancu-de-hunedoara Google AdWords- instrumentul pentru cuvinte cheie-matei-basarab Google AdWords- instrumentul pentru cuvinte cheie-mihai-viteazul Google AdWords- instrumentul pentru cuvinte cheie-stefan-cel-mare Google AdWords- instrumentul pentru cuvinte cheie-vlad-tepes

Românii sunt interesaţi de „Becali” (90.000, cât Ştefan cel Mare), de „Oana Zavoranu” (60.000, cât Mihai Viteazul), „romanii au talent” (368.000, în afara sezonului!) şi mai ales de „can can” (4.000.000!!!).

Google AdWords- instrumentul pentru cuvinte cheie-can-can Google AdWords- instrumentul pentru cuvinte cheie-oana-zavoranu Google AdWords- instrumentul pentru cuvinte cheie-romanii-au-talent Google AdWords- instrumentul pentru cuvinte cheie-becali

Şi acum una amuzantă. La câte resurse sunt investite în cercetarea istoriei comunismului şi la cât circ se face prin mass-media pe tema asta m-aş fi aşteptat ca românii să fie mult mai interesaţi de subiect. Din păcate, Google nu deţine un volum suficient de date pentru a afişa tendinţa căutărilor în România pe cuvintele cheie „istoria comunismului”. Iar din punct de vedere cantitativ a fost înregistrată o medie de 880 (!!!) de căutări lunare pentru această expresie.

Google AdWords- instrumentul pentru cuvinte cheie-istoria-comunismului Google Trends - Interes pentru Cautare pe internet- -istoria comunismului- - România, 2004 - prezent

Prima concluzie e evidentă: românii caută pe internet chestii practice (maşini second hand) şi bârfe despre maimuţele care se scălămbăie la televizor, istoria nu este pe vreun loc fruntaş. A doua: oricât s-ar zbate „formatorii de opinie” să impună o anumită tematică (cum e asta cu istoria comunismului) românii caută tot ce îi interesează.

… şi mi-a zis tata să mă fac inginer!!!

Blog in conservare. M-am mutat la KISHINIOV.

33 de păreri la “Românii rămân fără istorie. Cel puţin pe internet

  1. Marian

    Conceptul de „istoria românilor” este prea larg si prea vag definit. Normal ca vei gasi putine hituri.

    Conceptul de Becali sau Basescu sau Bianca Dragusanu este în schimb bine definit si generaza hituri. Nimeni nu cauta dupa „miliardari de carton pipera” sau dupa „fete blonde fotbalisti bucuresti”.

    În mod evident, cautarile de istoria românilor sunt directionate spre diverse site-uri specializate, cum ar fi referat.ro sau scribd.ro care au propriile lor motoare de cautare.

  2. liviu

    Pe mine nu mă miră deloc dezinteresul pentru istorie; doar mă bucură. Să mă explic: pretenția ca istoria să fie considerată ca ”știință” este ridicolă și fără niciun suport logic sau metodologic. Mai mult, realitatea trecută se numește ”istorie”, dar și teoria despre acest trecut se numește tot ”istorie”. Deci, o confuzie între marfă și ambalaj. Recent, s-a publicat un pretins material bazat pe înregistrarea audio a arestării lui Antonescu la Palat. Nu se precizează cum și unde s-a făcut marea descoperire. Despre 23 august 1944 o parte dintre istorici susțin că a fost un act de trădare, alții că a fost un act de eroism. Ce să înțeleagă elevul/ studentul? Unde se află adevărul? La fel, în cazul Pacepa: o parte îl fac erou național, altă parte îl consideră trădător și demn de plutonul de execuție. IICCMER îi trimite (prin Adrian Moraru) o invitație eroului de a participa la un moment omagial în țară, în timp de Din Zamfirescu il acuză de crime împotriva umanității. Am dat aceste două exemple pentru că sunt recente și greu de verificat. După ce am făcut Istorie în fiecare an de liceu și chiar în primul an de facultate (Istoria economiei naționale) am scris, după 90 multe articole în care ceream reducerea orelor de istorie la strictul necesar, pornind de la premisa că îndoparea elevilor cu povești care de care mai contradictorii nu generează patriotism și respect față de trecutul țării. Dimpotrivă! Mi se pare firesc ca tinerii să vizeze prezentul și viitorul lor (mașini, case, job uri) și să se dezintereseze de disputele aberante despre semnificația zilei de 23 august, atâta timp cât fiecare istoric are istoria lui… Pe scurt, istoria, ca instrument de propagandă și de îmbrobodire a tinerilor trebuie redusă doar la arheologie, arhivistică și documentaristică (cu condiția ca să nu fie selectate ideologic și partinic…).

  3. liviu

    corectură (cu scuze): ușor de verificat, nu greu de verificat… Iar numele corect este nu Din Zamfirescu, ci Dinu Zamfirescu, de la aceeași instituție IICCMER

  4. George Damian Autor articol

    @ Marian – am exemplificat şi cu cuvinte cheie bine definite. În plus, Google Trends nu minte. Rămân la părerea mea.
    @ liviu – nu am spus nicăieri că istoria e o ştiinţă, dimpotrivă, e o poveste, dar are o metodologie de lucru destul de precisă; de exemplu, în cazul documentului din 1944 voi avea cât de curând nişte detalii suplimentare.

  5. bogdan bobolea

    @liviu

    „Who controls the past controls the future. Who controls the present controls the past” a spus George Orwell.

    Asa ca bucuria ta („Pe mine nu mă miră deloc dezinteresul pentru istorie; doar mă bucură.”) sa fie similara cu a celui „ne-bun” ?!

  6. Marian

    @Daniel:
    Va spun, cum sa nu: si-au vândut smartfoanele si aifoanele si s-au înghesuit prin salile de lectura 🙂

  7. liviu

    @bogdan Eu știam că doar schimbarea domnilor e bucuria nebunilor… Oricum, nimic nou sub soare…
    @george Chiar aș dori să citesc/ aud ceva realmente documentat și profund analizat în privința schimbării prietenilor/ aliaților la 23 august… Am ascultat la radio ieri amintirile unor militari care au trăit evenimentul. Unul dintre ei se emoționa pe el de bucurie că România lupta împotriva germanilor și că Armata sovietică eliberatoare se apropia vertiginos… Sancta simplicitas! (Mă refer la politica editorială a SRTV…).

  8. Lidia Otilia Danilof

    Domnilor, permiteţi-mi să mă alături şi eu acestor comentarii şi să vă spun că toată strădania istoricilor, profesorilor, cercetătorilor este anulată de necunoaşterea de către elevi/studenţi, tineret în general, a noţiunilor de ev mediu, ev mediu timpuriu, istorie contemporană, istorie antică etc. Mi s-a-ntâmplat să constat că perioada comunistă este pentru tineretul de azi ceva foarte îndepărtat, ceva ce nu-i priveşte. Dar, cum bine spunea @liviu , fiecare istoric are istoria lui şi de aici apar confuzii. Chiar dacă, fiecare sau toţi istoricii au studiat cu aceiaşi profesori.

  9. liviu

    @bogdan Am citit ofurile lui Mihai Floroiul și comentariile la articol. Am vazut si articolul din New York Times unde se ironizează existența unui stat ”Wallachian”. Istoricește vorbind, cred că ar trebui să mergem (și) la cauze. Regimul dictatorial ceaușist a fost fal identificat cu un regim comunist, iar ideologia internaționalismului proletar a fost fals identificată cu materialismul dialectic si istoric a lui Marx. Faptul că Marx a demonstrat ISTORIC, adică în succesiune temporală evoluția societății umane, cu concluzia inevitabilității trecerii la comunism i-a determinat, cred, pe unii ideologi postdecembriști să se ”răzbune” pe istorici și pe disciplina numită istorie. Pricepuți în a ascunde adevărul istoric (exact ca și înaintașii lor predecembrtiști) preocuparea noilor ideologi a fost aceea de a ascunde adevărul istoric. Puținele pagini și lecții de istorie românesacă recentă scriu ele oare vreun cuvințel despre adevărul loviturii de stat din decembrie și a autorilor reali ai crimelor de după 22 decembrie? Elevii care pot afla adevărul de la părinți mai pot ei oare să aibă încredere în istorici? Dacă nu se poate spune adevărul (despre care există documente și mărturii cu duiumul) cum mai poate cineva crede teoria lui Roxin că latina se trage din limba dacă? Conchid, spunând că doborârea interesului pentru istorie este opera istoricilor înșiși, îndeosebi a celor care s-au transformat în propagandiști, care aderă la un partid și o doctrină doar pentru a prinde un loc în minister sau inspectorat etc. De altfel, degradarea întregului sistem de educație este explicabil prin aceste ”trădări” ale adevărului istoric (bine documentat) în favoarea adevărului ”de partid” și de moment. Am scris zeci de articole despre necesitatea renunțării la orgoliile de breaslă (ce ore și câte ore va primi o disciplină) și la trecerea la predarea esențializată axată pe om și pluridimensionalitatea sa. A trecut vremea când un elev de clasa V-a să mai poată memora (ah! memorarea care mereu ia locul înțelegerii) istorii de la Herodot încoace sau să se aventurezer în descifrarea misterului transformării dacilor în români. Demersul educațional învechit, cantitativist și patriotard a îndepărtat elevii de la plăcerea de a ne cunoaște trecutul. Plus interesele meschine, partidice și ideologice care nu se mai termină…

  10. bogdan bobolea

    @liviu

    Faptul ca acel articol scris de Mihai Floroiu (nu „Floroiul” cum ai scris tu) exprima o stare de fapt (si nu „offuri”) si ca apare pe acea pagina de web nu ii stirbeste cu nimic calitatea. La urma urmei se pot scrie adevaruri si pe un zid (de aceea se mai spune si „wall” in limbajul internautilor).

    Faptul ca tu afirmi ca „A trecut vremea când un elev de clasa V-a să mai poată [..] să se aventurezer în descifrarea misterului transformării dacilor în români” mi se pare o mare eroare. Unii dintre acei elevi vor putea deveni mari arheologi, mari lingvisti. Poate ca vor reusi sa dezlege „msiterul” ! De ce sa bagam sub pres tot ceea ce tine de originile noastre ? E ca si cum mi-as sterge din memorie numele stra-stra-…stra-bunicilor.

    Una-i una si alta-i alta: a memora ani si nume si cifre este un lucru si a sterge complet o perioada istorica este un alt lucru. Sa nu amestecam borcanele !

  11. bogdan bobolea

    @ liviu

    A ataca persoanele care sustin anumite puncte de vedere, a insinua idei contrare curentului acceptat de majoritate nu reprezinta o modalitate rationala de a combate o idee.

  12. liviu

    @bogdan Absolut de acord cu toate afirmațiile (din ambele postări). Nu mă simt vizat deloc când mă incluzi la ”iraționali”… Poate îmi explici și mie, rațional of course, care este adevărul istoric despre Marea Revoluție din Decembrie, eveniment care face parte din istoria acestui popor din care facem parte… Sau trecem direct la predarea Istoriei apud Roxin? Te citez: ”De ce sa bagam sub pres tot ceea ce tine de originile noastre ? E ca si cum mi-as sterge din memorie numele stra-stra-…stra-bunicilor”. Aici mă refer la originile fragilei noastre democrații, care origini trebuie deslușite la Istorie, nu? Sau propagandiștii sunt mai ușor de suportat decât adevărul? Sper că nu jignesc pe nimeni cu aceste întrebări retorice…

  13. bogdan bobolea

    @liviu

    Pai sunt mai multe teorii. Eu cred in cea a interventiei straine: Est + Vest. Tu in ce crezi ?

  14. liviu

    Deja avem un punct de vedere comun: istoria noastră este bazată pe credințe, nu pe fapte și documente… Așadar, fiecare (elev/ student/ profesor/ cercetător) are o opinie pe care o afișează pe pot de adevăr istoric irefutabil… Tu le spui acestor opinii/ credințe/ ipoteze etc teorii. Opinia ta este identică cu cea susținută de Nicolae Ceaușescu: agenturili din Vest și din Est… Larry Watts susține același lucru (parțial documentat în ”Fereste-mă Doamne, de prieteni” dar deplin documentat va fi în volumul trei al trilogiei sale referitoare la tranziția României de la dictatură la democrație). Eu înclin să cred că exact așa stau lucrurile (la modul cauzal) dar trebuie adăugată o parte a Securității și a activului de partid care era la curent cu planul ”revoluționar” (la modul factual). Disidenții se fabricau cu grijă începând cu 1985. Întrebarea mea este: cuprind manualele de istorie aceste adevăruri sau se rezumă doar la a da poza Andreei Esca și a lui Ion Iliescu, vorbind despre elanul revoluționar al maselor largi populare, asuprite de trădătorul de țară etc. etc.?

  15. Marian

    Înainte de a critica interesul maselor largi pentru istorie, probabil ca ar trebui sa facem o mica paranteza pentru a lamuri ce e aia istorie si sa trasam ceea ce anglo-saxonii numesc „timeline”.

    Prima atestare documentara a unui demers arheologic este datata ca. 500 îen si e datorata unui rege asirian care a vrut sa afle semnificatia unor înscriptii de pe zidurile Babilonului. Au trecut mai bine de 2000 de ani pâna când urmatorul demers a fost facut, e vorba de Robinson si de „cruciada” sa în stabilirea adevarului biblic (Robinson a „descoperit” ca localitatile trecute în Biblie chiar exista pe teren). Si de aici a pornit totul.

    Brusc, toata lumea a început sa fie pasionata de istorie. Masonii au creat notiunea de natiune, pentru a ataca imperiile multi-nationale de tip catolic. Înainte de 1848 nu a existat notiunea de natiune. Este adevarat a batalia de la Leipzig a purtat numele de Batalia natiunilor (1812), dar acesta a fost doar scânteia.

    Prin urmare, interesul istoric este doar ceva de natura foarte recenta. Mai mult, tarile subdezvoltate, posesoare ale unor vestigii antice (Grecia, Turcia, Peru, Egipt) exploateaza „nemilos” si extrem de „comercial” acest lucru, ducând la demonetizarea ideii de istorie. Când am fost în Turcia, tot grupul am fost admonestati pentru ca cineva a atins nu’s ce coloana (vezi doamne aciditatea din piele distruge marmura), în vreme ce un cioban turc se pisa în spatele altei coloane.

    Sa fim seriosi.

    Idea de istorie înseamna înainte de toate pretentia istorica asupra a ceva. Sa luam Transilvania ca exemplu. Ro si HU se bat în arhive care a fot prima. Acest lucru este de fapt principala functie a istoriei. Când acest demers esueaza se face apel la alte discipline, de regula demografia.

  16. bogdan bobolea

    @ liviu

    Am citit doua carti scrise Watts. Am vazut cateva emisiuni cu el. M-ai intrebat ce parere am. Ti-am spus ce cred. Cum ai fi vrut sa formulez fraza: „sunt convins ca … „, „am certitudinea ca …”. Ei, bine: considera ca sunt convins, am certitudinea !

  17. liviu

    @bogdan Nu prea avem cum să avem certitudini. Singurele certitudini sunt moartea și impozitele 🙂 Sau: am certitudinea că am făcut o recenzie la prima carte a lui Larry Watts (din trilogie) pe blogul meu de pe wordpress.com (liviudrugus), dar nu am certitudinea că ceea ce a transmis acolo LW este 100% probat documentaristic/ arhivistic. Cu siguranță există și doze de patos, de interes, sau de plăcere de a da garanții… Am avut chiar o mică bănuială în legătură cu data apariției cărții lui LW in limba engleză (nu se precizează editura), bănuială preluată (sau formulată din proprie inițiativă) și de Pacepa, care îl acuză, recent, pe LW de neseriozitate în legătură cu varianta în limba engleză… De aceea, istoricii nu trebuie să lase nimic (sau cât mai puțin) neprobat, nedemonstrat. Lucru care nu se face în manualele de istorie. În consecință istoriile sunt doar poveștile spuse de învingători… Restul este arhivistică și arheologie, discipline pe care mă bazez mai mult decât pe Istorie. Dar asta este deja altă istorie/ poveste… În postarea anterioară formulasem o întrebare cu privire la manualele noastre de Istoria Românilor (recenți)…

  18. bogdan bobolea

    @liviu

    Vad ca ti place sa te joci cu cuvintele: cand spun „cred” = nu e bine; cand spun „sunt convins” = iar nu e bine. Jocul asta de analiza gramaticala nu duce nicaieri.

    Cand spui ca ” istoria noastră este bazată pe credințe, nu pe fapte și documente” faci o generalizare. Ca intotdeauna generzalizarile nu sunt corecte. Asa ca extind ideea: asa ai putea sa afirmi ca si „istoria altor tari este bazata pe credinte”. Robin Hood, William Wallace, Ioanna D’Arc etc.

    Manualele de istorie nu contin toate informatiile reale. Iar informatiile recente nu apar corect pentru ca persoanele care au fost implicate in evenimentele din Decembrie sunt inca in viata. Atat timp cat Brucan a fost creionat drept „oracolul” democratiei, desi era mare comunist, ce mai vrei ?

    Atat timp cat Romania este in razboi economic si „deasupra” ei pluteste sabia dezmembrarii teritoriale cunoasterea istoriei ar fi o „arma” impotriva dezinformarilor, deoarece ar reprezenta unica sursa de energie spirituala care ar mentine coeziunea.

  19. George Damian Autor articol

    @liviu – sunt sigur că aţi auzit de principiul lui Heisenberg; nici măcar fizica nu este atât de precisă pe cât se pretinde şi nu este în stare să ofere explicaţii complete; acelaşi lucru este valabil pentru istorie, într-o măsură mai mare; istoria românilor se bazează pe documente, însă interpretarea lor este diferită.

  20. Bogdan Bobolea

    @ Liviu

    Am uitat sa precizez: la serviciile secrete din Est si Vest s au alaturat si oameni din Securitate si PCR.

  21. enzo

    Pentru mine este un mister cum Pacepa reuseste inca sa capteze atentia si mai ales sa i se acorde un oarecare credit…
    Rezultatele din statisticile alea sunt urmarea directa programelor tv de kkt.

  22. Florea

    Intr-adevar situatia materialelor despre istoria Romaniei atit pe internet cit si in librarii este ingrozitoare .
    Ex : „Istoria Transilvaniei” de IA Pop , nu o mai poti gasi . Ar trebui ca tirajul sa fie continuu , cartea sa nu lipseasca , nicicind . Nu mai vorbesc despre traducerea ei in lb de circulatie .A propos , in Google books , cartea de mai sus are ca tag printre altele ” hungarians ” (!)
    Acelasi lucru despre carti legate e istoria Banatului , a Moldovei . Gasesti doar lucrari f specializate. Lipsesc sintezele.
    Revenind la internet , articolele in romaneste despre Romania sint incomplete , linkurile spre documente nu functioneaza , digitalizarea unor publicatii de specialitate nu se face , etc. Nu exista o politica de survey a Min Cult asupra acestor materiale ? Apar de multe ori teze curioase …
    Pt ceea ce ar trebui sa facem trebuie sa-i luam de etalon pe unguri .
    Iar domnii telectuali in loc sa semneze liste de „100 de intelectuali revoltati ” si sa se ocupe mai mult de politica , sa -si dea doctorate nu numai din teme ca ” efectul razelor de luna asupra galosilor de guma ” ci si din alte teme

  23. Marian

    O mare parte din cauzele problemei sunt fondurile. În conditiile în care istoria este neatractiva, nici o editura nu se înhama la un astfel de proiect, care nu numai ca nu aduce bani destui, dar îi aduce si cu picatura.

    Pe de alta parte, sponsorizarea de la buget a unor carti va ridica imediat problema: „Dar lu’ ala de ce, si mie nu?”, si diverse acuze de coruptie, nepotism, plagiariat si mai stiu eu ce. Iar daca vor fi tiparite toate, presupunând ca vor fi atâtia bani, vor profita toti smecherasii care au c^t de cât tangenta cu domeniul pentru a-si completa rubrica Publicati din CV pe banii altora, ca o carte se face usor cu copy/paste din altii.

    Si uite c-am închis cercul vicios – nu sunt carti ca nu le cumpara nimeni, nu le cumpara nimeni pentru ca nu sunt.

  24. Mihai Frincu

    Aidi, bre omule, ci ma sparii cu titluri d-aiestea alarmiste? Sigur ca pe romani (da’ parca numai pe ei!) ii intereseaza mai mult cotidianul decat istoria, caci stiut e ca „nu sunt vremurile supt om, ci bietul om supt vremuri”. Si, cum bine glasuieste intelepciunea din batrani, mortii cu mortii, vii cu vii. Pai Stefan e mort si-ngropat, cu o cruce la cap si una in calendar, da’ Zavoranca e vie si sloboda (si zau de nu-ti faci cruce auzind-o cat e de sloboda, ca voda prin loboda).
    Si-apai, cum zise un antevorbitoriu, numai neofitii mai cauta azi pe google dupa chestii asa generale ca „istoria romanilor” sau „Mihai Viteazul”. Oamenii seriosi cauta dupa titlu si/sau autor (ia baga tu un Djuvara sau Boia, sa vezi rezultate!!! :). Iar cei mai seriosi, elevii, baga intotdeauna si cheia-cheilor, „referat”.

  25. bogdan bobolea

    @ Liviu

    am raspuns la intrebarea ta retorica „Întrebarea mea este: cuprind manualele de istorie aceste adevăruri sau se rezumă doar la a da poza Andreei Esca și a lui Ion Iliescu, vorbind despre elanul revoluționar al maselor largi populare, asuprite de trădătorul de țară etc. etc.?”

    tu ce raspuns ai la aceeasi intrebare ?!

  26. bogdan.bobolea

    @liviu Mi-am aruncat un ochi pe CV-ul dvs. Impresionant. Mi-as permite sa semnalez o eroare: toti anii din anexa 1 sunt pusi intr-o ordine nefireasca (de ex.: 2004 – 2001, 2001 – 1998, etc)

  27. Marian

    @bobolea:

    asa se scriu CVurile – pe nimeni nu intereseaza ce-a facut Popescu la gradinita, ultima experienta este cea mai importanta

  28. Bogdan Bobolea

    @ marian

    :)) normal ca se incepe CV-ul cum spui… Dar anii trebuie scrisi in felul urmator:

    2001 – 2004

    1998 – 2001

    In nici un caz asa:

    2004 – 2001

    2001 – 1998

  29. liviu

    @bogdan @marian Evident ca aveti dreptate. Dar la dosarul de pensionare nu se cere CV ul, așa ca nu-mi mai fac probleme legate de aceste inadvertențe și altele care or mai fi… Oricum, mulțumesc pentru că ați alocat ceva timp pentru a vedea un CV nu doar cu erori ci si foarte incomplet… (n-am mai adugat nimic de câțiva ani buni, tocmai din motivul cu care am început acest mic răspuns).

Comentariile nu sunt permise.