Blog in conservare. M-am mutat la KISHINIOV.

Simbolurile comuniste sunt apărate de CEDO?!?

Am aflat de curând că simbolurile comuniste sunt apărate de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Pe scurt: pe 8 martie 2012 CEDO a dat o decizie în favoarea liderului Partidului Muncitorilor din Ungaria, Janos Fratanolo: Guvernul de la Budapesta îi datorează despăgubiri în valoare de 4.000 de euro pentru că l-a amendat deoarece Fratanolo a afişat steaua roşie la o emisiune televizată din anul 2007 (via Politics.hu). Trebuie văzut totuşi şi raţionamentul CEDO, cum şi-au motivat ei hotărârea asta. Cert este că ungurii se gândesc acum să modifice legea prin care sancţionează afişarea simbolurilor comuniste.

În România nu a fost sancţionat nimeni deocamdată pentru afişarea simbolurilor comuniste, din ce ştiu eu. Nici nu ştiu dacă există sancţiuni în acest sens, dacă există prevederi legale de amendare şi în ce cuantum.

Beleaua mare este însă în Republica Moldova, unde de la 1 octombrie intră în vigoare legea privind interzicerea simbolurilor comuniste. Dacă afişezi secera şi ciocanul la Chişinău eşti pasibil de o amendă de 3.000 de lei moldoveneşti ca persoană fizică şi 10.000 lei moldoveneşti ca persoană juridică. În Basarabia comuniştii sunt cât se poate de vii şi am mari îndoieli că se vor abţine după 1 octombrie să iasă prin oraş cu secera şi ciocanul sau cu steaua roşie sovietică. Probabil că ştiu de decizia CEDO şi chiar dacă nu ştiu au nevoie de scandal public, au nevoie să îşi promoveze imaginea după anii (puţini) de opoziţie.

Să presupunem că pe 1 octombrie comuniştii de la Chişinău organizează o manifestaţie la care arborează simboluri comuniste. Ce va face poliţia? Dacă nu îi va amenda atunci legea nu mai are nici o valoare. Dacă îi va amenda le va da prilejul să câştige un proces la CEDO.

 

Blog in conservare. M-am mutat la KISHINIOV.

9 păreri la “Simbolurile comuniste sunt apărate de CEDO?!?

  1. Ion

    Te rog sa publici si rationamentul deciziei CEDO, atunci cand apare 😉 Mersi!

    1. geo

      tradusa cu google translate. scuze de calitea slaba…

      STRASBOURG
       
      03 noiembrie 2011
       
      FINAL
       
      08/03/2012
       
      Această hotărâre a devenit definitivă în conformitate cu articolul 44 § 2 din Convenție. Ea poate fi supusă unei revizuiri editoriale.

      În cazul Fratanoló c. Ungariei,
      Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a doua), reunită într-o cameră compusă din:
                    Françoise Tulkens, președinte,
                    David Thor Björgvinsson,
                    Dragoljub Popović,
                    András Sajó,
                    Isil Karakas,
                    Paulo Pinto de Albuquerque,
                    Helen Keller, judecători,
      și Stanley Naismith, grefier de secție,
      Deliberând cu ușile închise la 11 octombrie 2011,
      Pronunță următoarea hotărâre, care a fost adoptată la acea dată:
      PROCEDURA

      1. La originea cauzei se află o cerere (nr. 29459/10) împotriva Republicii Ungare depusă la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de către un cetățean maghiar, dl János Fratanoló („reclamantul”), la 21 mai 2010.
      2. Reclamantul a fost reprezentat de către dl G. Magyar, un avocat din Budapesta. Guvernul maghiar („Guvernul”) a fost reprezentat domnul L. Höltzl, agent, Ministerul Administrației Publice și Justiției.
      3. Reclamantul a pretins în temeiul articolului 10 al Convenției, că urmărirea penală sa pentru că a purtat o stea roșie a constituit o încălcare a dreptului său la libertatea de exprimare.
      4. La 5 ianuarie 2011, președintele Secției a II-a decis să dea aviz de cererea Guvernului. Acesta a fost, de asemenea, a decis să se pronunțe cu privire la admisibilitatea și fondul cererii în același timp (articolul 29 § 1).
      ÎN FAPT

      I. CIRCUMSTANȚELE CAUZEI

      5. Reclamantul sa născut în 1952 și locuiește în Pécs.
      6. La 6 martie 2008, reclamantul a, la data faptelor un membru al Partidului Muncitoresc din Ungaria 2006 (Munkáspárt 2006), o înregistrată de stânga partid politic, a fost condamnat de către Tribunalul Districtului Pécs în conformitate cu secțiunea 269 / B (1) din Codul penal al infracțiunii de a fi afișat un simbol totalitar în public. Curtea a observat că reclamantul a purtat o public stea cu cinci colțuri roșu în timp ce participă la o demonstrație la 1 mai 2004 sărbătorește aderarea Ungariei la Uniunea Europeană și, în același timp, lucrătorii internationale „Ziua. Ca o sancțiune, instanța a emis o mustrare.
      7. Pe cale de atac, la 23 septembrie 2008 Baranya County Regional Tribunalul a inversat această hotărâre și achitat reclamantei. În considerând că actul său a reprezentat, de fapt, nici un pericol pentru societate, Curtea Regională a făcut trimitere, printre altele, la o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului, adoptată la 8 iulie 2008, care a fost introdusă de către o altă persoană în contul unei condamnări similară în natură (v. Vajnai Ungaria, nr. 33629/06). În această hotărâre, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că urmărirea penală pentru că a purtat o stea rosie a constituit o încălcare a libertății că reclamantului de exprimare consacrată de articolul 10 al Convenției.
      8. În exercitarea recursului procurorului în continuare, la 5 martie 2010, Curtea de Apel din Pécs inversat hotărârea doua instanță și a admis condamnarea reclamantului. Acesta a confirmat și a dispus mustrarea reclamanta la plata 7500 de forinti maghiari [1], în costurile penale. Curtea de Apel a considerat că dreptul pozitiv maghiară nu permite instanțelor naționale să aplice exploatației de Vajnai ca atare. Aceasta a subliniat că condițiile de periculozitate socială – care au fost constatate de către Curtea Supremă de Justiție a fi absent în unele, în caz contrar similare, cazuri – au fost, într-adevăr prezente în circumstanțele instant. Instanța a susținut, după cum urmează:
      „Caracteristica comună a acestor cazuri poate fi rezumat ca lipsa de identificare cu simbolul totalitar, în primul caz mai accentuat, iar în cel din urmă în virtutea indiferență făptuitorului față de simbolul conectat la comportamentul incriminat.

      Situația în cazul de față, cu toate acestea, a fost destul de contrariul.

      János Fratanoló folosit stea cu cinci colțuri roșu într-un context politic și ca un semn de solidaritate simțit pentru un membru de partid coleg, care este, pentru că el însuși identificat cu simbolul, cu sensul său cunoscut și comunicate lumii exterioare. În acest context, inculpatul a crezul politic concret este lipsită de relevanță: dispoziție legală interzice toată lumea, indiferent de convingerea cuiva, de la utilizarea de simboluri totalitare, inclusiv stea cu cinci colțuri rosu asociat cu dictatura comunistă. Această afirmație rămâne adevărat, chiar dacă simbolul în cauză are dublă semnificație se referă atât la sistemul totalitar menționate mai sus și să mișcării muncitorești internaționale „Promovarea ascendența grupuri mari ale societății. …

      Totalitatea elementelor din această infracțiune este definită ca ipoteza juridică a unei așa-numitul „comportament” (imaterial) crima. Acest lucru înseamnă că infracțiunea va fi angajat doar prin efectuarea comportament sancționat (difuzarea, utilizarea în afișaj public sau public) și nici o condiție suplimentară sau rezultat, să nu mai vorbim frica reală sau anxietate cauzate de cele perceapă, este necesară. ”

      Instanța a concluzionat că actul reclamantului a fost, într-adevăr periculos pentru societate.
      Al II-lea. RELEVANTĂ INTERN LEGEA

      9. Legea nr. IV din 1978 privind Codul penal prevede:
      Secțiunea 10 (Definiția unei infracțiuni)

      „(1) O infracțiune este un act săvârșit cu intenție sau – în cazul în care legea pedepsește, de asemenea, comiterea neglijent – de neglijență, care reprezintă un pericol pentru societate și pentru care legea Comenzi cauzarea de pedeapsă.

      (2) Un activitate sau o omisiune este un act periculos pentru societate în cazul în care încalcă sau pune în pericol ordinea constituțională, socială sau economică a Republicii Ungare, sau persoana sau drepturile cetățenilor. ”

      Sectiunea 269 / B (utilizarea simbolurilor totalitare)

      „(1) Orice persoană care (a) difuzează, (b) utilizări în public sau (c) prezintă o zvastică, un SS-insignă, o săgeată-cruce, un simbol al secera și ciocanul-o sau cinci colțuri Red Star, sau un simbol reprezentând oricare dintre ele, comite o infracțiune – cu excepția cazului în o infracțiune mai gravă a fost comisă – și va fi condamnat la o amendă.

      (2) comportament prescris în temeiul alineatului (1) nu se pedepsește dacă este realizată în scopul educației, științei, artei sau în scopul de a oferi informații despre istoria sau evenimente contemporane.

      (3) Alineatele (1) și (2) nu se aplică însemnele statelor care sunt în vigoare. ”

      LEGEA

      I. PRETINSA VIOLARE A ARTICOLULUI 10 DIN CONVENȚIE

      10. Reclamantul sa plâns că condamnarea sa a fost o încălcare a dreptului său la libertatea de exprimare, consacrat în articolul 10 al Convenției, care prevede următoarele:
      „1. Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de a avea opinii și de a primi sau de a comunica informații ori idei fără amestecul autorităților publice …

      2. Exercitarea acestor libertăți, ce comportă îndatoriri și responsabilități, poate fi supusă unor formalități, condiții, restricții sau sancțiuni prevăzute de lege și care sunt necesare într-o societate democratică … pentru prevenirea dezordinii … [Sau] … pentru protecția … drepturilor altora … ”

      11. Guvernul a contestat acest argument.
      A. Cu privire la admisibilitate

      12. Curtea notează că cererea nu este în mod vădit nefondată în sensul articolului 35 § 3 litera (a) din Convenție. În continuare, Curtea constată că acesta nu este inadmisibilă din nici un alt motiv. Prin urmare, trebuie declarat admisibil.
      B. Cu privire la fond

      1. În cazul în care a existat o ingerință, dacă aceasta a fost „prevăzută de lege” și dacă acesta a urmărit un scop legitim

      13. Ea nu a fost în litigiu între părți că a existat o ingerință în dreptul reclamantului consacrat în articolul 10 § 1 al Convenției și Curtea constată nici un motiv de a dispune altfel. O astfel de ingerință va încălca Convenția în cazul în care nu îndeplinesc cerințele de la punctul 2 al articolului 10. Acesta ar trebui să fie, prin urmare, determină dacă aceasta a fost „prevăzută de lege”, dacă urmărit unul sau mai multe dintre scopurile legitime prevăzute la alineatul respectiv și dacă era „necesară într-o societate democratică” pentru atingerea acestor obiective.
      14. Părțile nu au abordat temeiul juridic al interferențe sau scopul legitim urmărit-l. Curtea observă că restricția privind utilizarea simbolurilor totalitare este prevăzută de lege, un act al Parlamentului, care este suficient de clară și a îndeplinit cerințele de previzibilitate. Prin urmare, se consideră că ingerința a fost într-adevăr prevăzută de lege. Mai mult decât atât, aceasta consideră că poate fi văzută ca fiind urmărit scopurile legitime ale prevenirii dezordinii și protecția drepturilor altora.
      2. „Necesară într-o societate democratică”

      (A) părțile argumentele

      i.. Guvernul

      15. Guvernul a susținut, și a prezentat un exemplu, că ori de câte ori elementul de pericol pentru societate, o caracteristică constitutivă a unei infracțiuni, nu a putut fi stabilită într-un caz altfel similar cu cel al reclamantului, instanțele judecătorești naționale achitat aceste inculpați. Există nici un pericol pentru societate, în astfel de cazuri curgea din lipsa de identificare a inculpaților „, cu simbolul totalitar în cauză. Situația în cazul de față, cu toate acestea, a fost destul de contrariul. Reclamanta a folosit stea cu cinci colțuri roșu într-un context politic, ca un semn de solidaritate cu un coleg membru de partid, care este, pentru ca el sa identificat cu simbolul și cu ceea ce înseamnă pentru lumea exterioară. Sa convingere politică proprie a fost nesemnificativ, deoarece legea interzice toată lumea de la utilizarea simbolurilor totalitare, inclusiv stea cu cinci colțuri rosu asociat cu dictatura comunistă, indiferent dacă sunt sau nu posedă semnificații multiple.
      16. Conform hotărârii definitive dată de Curtea de Apel Pécs, scopul, în exercitarea căreia a fost afișat simbolul, a fost lipsită de relevanță. Pentru a solicita o examinare a scopului și o explorare a condamnării făptuitorului interior ar conduce la utilizarea nerestricționată a simbolurilor de către oricine în orice scop. Cu toate acestea, în cazul în care identificarea între autorul și simbolul existat, simpla utilizare a simbolurilor interzise ar putea crea un sentiment de amenințare și frică în altele. Într-adevăr, infracțiunea în cauză a fost așa-numita sensul „infracțiune conduită”, care prin efectuarea comportamentul sancționat infracțiunea a fost comisă fără criterii suplimentare sau rezultat specific fiind necesare. Instanța a subliniat că pârâta a purtat steaua rosie, evident, cu motivație politică, în stradă, în mijlocul unui ansamblu de mulți oameni și în timp ce televiziunea a fost el de intervievare. Pentru spectatori, nu a fost posibil să se aprecieze motivele pârâtului pentru acest comportament, dar ar fi fost evident faptul că purtătorul de simbol a identificat el însuși cu acesta și au în acest fel a reprezentat un pericol pentru societate. În ceea ce privește problema proporționalității, Guvernul a atras în continuare atenția asupra faptului că reclamantul a fost sancționat doar cu o mustrare.
      ii. Reclamanta

      17. Reclamantul a susținut că nu a existat posibilități reduse de restricții cu privire la drepturile consacrate în articolul 10, atunci când expresia politică sau dezbatere publică a fost în cauză. În opinia sa, restricția impusă pe el, nu a fost justificată în conformitate cu alineatul 2 al acestei dispoziții.
      18. El a susținut că Guvernul nu a demonstrat că poartă steaua rosie destinate exclusiv o identificare cu ideile totalitare, în special în lumina faptului că reclamanta a făcut acest lucru în calitatea sa de președinte al Partidului Muncitorilor maghiare din 2006, un partid social politic cu nici o intenție de a participa cunoscut în viața politică maghiară în ciuda statului de drept. El a purtat steaua rosie ca un logo la un eveniment politic pașnic și legal organizat de către Federația Națională a Sindicatelor din Ungaria la data de 1 mai 2004. Scopul evenimentului a fost de a sărbători aderarea Ungariei la Uniunea Europeană și, în același timp, lucrătorii internationale „Ziua.
      19. Reclamantul a subliniat că el a folosit steaua rosie a-și exprima opiniile sale politice, și anume afilierea sa cu comunismul, mișcării muncitorești internaționale „, și, de asemenea, pentru a demonstra solidaritatea sa cu un coleg membru de partid, care au fost urmăriți în justiție pentru că a purtat steaua rosie. Utilizarea stea roșie în acest context, ar putea crea cu greu un sentiment de amenințare sau frică în nimeni. O interdicție generalizată pe simboluri totalitare, fără nici o dovadă fiind necesar ca afișarea lor s-au ridicat la propaganda totalitar, nu puteau fi considerate ca au răspuns la o nevoie socială presantă.
      (B) Aprecierea Curții

      i.. Principii generale

      20. Testul „necesității într-o societate democratică” impune Curții să stabilească dacă ingerința în cauză a corespuns unei „nevoi sociale presante”. Statele Contractante au o anumită marjă de apreciere pentru a aprecia dacă o astfel de necesitate există, dar aceasta merge mână în mână cu o supraveghere europeană, îmbrățișând atât legislația și deciziile de aplicare, chiar și cele date de către o instanță independentă. Curtea este, prin urmare, competența de a da decizia finală dacă o „restricție” este compatibilă cu libertatea de exprimare așa cum protejată de articolul 10 (a se vedea, printre multe alte autorități, Perna împotriva Italiei [GC], nr 48898 /. 99, § 39, CEDO 2003-V, și de asociere Ekin împotriva Franței, nr 39288 /. 98, § 56, CEDO 2001-VIII).
      21. Sarcina Curții, în exercitarea funcției sale de supraveghere este de a nu lua locul instanțelor interne competente, ci mai degrabă să revizuiască în conformitate cu articolul 10, deciziile pe care le-au luat în conformitate cu puterea lor de apreciere (a se vedea Fressoz și Roire c. Franței [GC], nr 29183 /. 95, § 45, CEDO 1999-I).
      22. În special, Curtea trebuie să determine dacă motivele invocate de autoritățile naționale pentru a justifica ingerința au fost „relevante și suficiente”, și dacă măsura luată a fost „proporțională cu scopurile legitime urmărite” (a se vedea Chauvy și alții împotriva Franței, nr 64915/01., § 70, CEDO 2004-VI). Procedând astfel, Curtea trebuie să se convingă că autoritățile naționale, bazându-se pe o apreciere acceptabilă a faptelor relevante, aplicate standarde care au fost în conformitate cu principiile enunțate în articolul 10 (a se vedea, printre multe alte autorități, Zana v. Turcia, 25 noiembrie 1997, § 51, Culegere de hotărâri și decizii 1997-VII).
      23. Curtea reiterează de asemenea, că libertatea de exprimare, astfel cum garantate în paragraful 1 al articolului 10, constituie unul din fundamentele esențiale ale unei societăți democratice și una din condițiile de bază pentru progresul acesteia și pentru fiecare individ de auto-împlinire. Sub rezerva alineatului 2, este aplicabilă nu numai pentru „informațiile” sau „ideile” care sunt primite favorabil sau sunt privite ca inofensive sau ca o chestiune de indiferență, dar și celor care ofensează, șochează sau deranjează, astfel sunt cerințele pluralismului , toleranței și spiritului deschis, fără de care nu există „societate democratică” (a se vedea, printre multe alte autorități, Oberschlick c. Austriei (nr. 1), 23 mai 1991, § 57, seria A nr 204,. și Nilsen și Johnsen împotriva Norvegia. [GC], nr. 23118/93, § 43, CEDO 1999-VIII). Deși libertatea de exprimare poate fi supusă unor excepții, acestea „trebuie să fie interpretată în sens restrâns” și „necesitatea pentru orice restricții trebuie stabilită în mod convingător” (a se vedea, de exemplu, Observer și Guardian c. Regatului Unit, 26 noiembrie 1991, § 59 , Seria A, nr 216)..
      24. În plus, Curtea subliniază că nu există puține șanse în conformitate cu articolul 10 § 2 al Convenției de restricții privind discursul politic sau pe dezbatere a chestiunilor de interes public (a se vedea Feldek v. Slovacia, nr 29032 /. 95, § 74, CEDO 2001 -VIII, precum și Sürek v. Turcia (nr. 1) [GC], nr 26682/95, § 61, CEDO 1999-IV).. În speță, decizia reclamantei de a purta o stea roșie în public trebuie să fie considerate ca fiind modul lui de a exprima opiniile sale politice. De afișare a simbolurilor vestimentare intră în domeniul de aplicare al articolului 10.
      ii. Aplicarea acestor principii în prezenta cauză

      25. Curtea a subliniat abordarea aplicarea principiilor de mai sus în contextul afișare a stea cu cinci colțuri roșu în cazul Vajnai Ungariei c. (nr. 33629/06, § § 48-58, iulie 2008) . Acesta a considerat că, pentru o restricție privind afișarea simbolului care să fie justificată, aceasta era obligată că a existat un pericol real și actual al oricărei mișcări politice sau partid restaurarea dictaturii comuniste. Cu toate acestea, Guvernul nu a demonstrat existența unor astfel de amenințări, înainte de intrarea în vigoare a interdicției în cauză. Curtea a perceput un risc că o interdicție pătură pe utilizarea acestui simbol ar putea restrânge, de asemenea, utilizarea sa în contexte în care nici o restricție ar fi justificată. Prin urmare, a considerat că interdicția în cauză a fost prea largă, având în vedere sensurile multiple ale steaua rosie: aceasta ar putea include activități și idei care în mod clar au apartinut celor protejate de articolul 10, și nu a existat nici o modalitate satisfăcătoare de a separa sensuri diferite ale incriminat simbol. Într-adevăr, legislația relevantă maghiar nu a încercat să facă acest lucru. Mai mult decât atât, chiar dacă astfel de distincții ar fi existat, ar fi putut apărea incertitudini care implică un efect descurajator asupra libertății de exprimare și de auto-cenzura. În plus, Curtea a subliniat că, chiar și propagarea potențialului de ideologia comunistă nu a putut fi singurul motiv pentru a limita afișarea de steaua rosie prin intermediul unei sancțiuni penale. Cu toate acestea, în orice caz, un simbol care ar putea avea mai multe sensuri, în contextul cazului de Vajnai, în cazul în care acesta a fost afișat de către un lider al unui partid politic înregistrat cu nici o ambiție cunoscute totalitare, nu a putut fi asimilat cu propaganda periculos.
      26. Curtea este convinsă că prezenta cerere nu diferă în mod substanțial de la caz Vajnai și că acele considerații care stau la baza acestei hotărâri sunt la fel de valabile, în contextul actual. La fel ca dl Vajnai, reclamanta a purtat simbolul în cauză în calitate de membru al unui partid politic înregistrat și la o demonstrație legală. Că, prin urmare, o parte afișaj format din expresia lui politică și, ca atare, sa bucurat de protecția articolului 10. Într-adevăr, singurul element care poate distinge prezenta cerere de la caz Vajnai este prezentarea Guvernului că comportamentul reclamantului reprezentat un pericol pentru societate, deoarece ea simboliza identificarea lui cu ideile totalitare (a se vedea punctul 15 de mai sus). Cu toate acestea, Curtea consideră că nu este chemată să examineze pretinsa justificare pentru ingerința în cauză din acest punct de vedere, deoarece Guvernul a admis (a se vedea punctul 16 de mai sus) că sancțiunea a fost aplicată doar pe seama afișare în sine, fără a orice control judiciar de periculozitate sale au avut loc. Pentru Curte, reclamanta a fost astfel supus Aceeași restricție nediscriminatorie ca domnul Vajnai.
      27. Curtea a stabilit deja că, pentru ingerință să fie justificată, Guvernul trebuie să demonstreze că poartă steaua roșu înseamnă exclusiv de identificare cu ideile totalitare, în special având în vedere faptul că reclamanta a făcut acest lucru într-un mod legal organizat, demonstrație pașnică. Cu toate acestea, poziția Curții de Apel (a se vedea punctul 8 de mai sus), neagă în mod expres necesitatea de o examinare a contextului în care apare expresia contestată. Prin urmare, nici o distincție semnificativă poate fi făcută între acele forme de exprimare șocante, care sunt protejate de articolul 10, și cele în mod nejustificat ofensive care pierde dreptul lor de a toleranței într-o societate democratică. Curtea notează, în special, faptul că Curtea de Apel nu a analizat, chiar dacă expresia ar fi dus la intimidare (vezi mai sus menționată Vajnai hotărâre, § 53). În absența unui control al proporționalității interferența, astfel cum exclusă de interpretare a Curții de Apel, Curtea nu poate constata că Guvernul a demonstrat că restricția corespuns unei „nevoi sociale presante”.
      28. Considerațiile de mai sus sunt suficiente pentru a permite Curții să concluzioneze că a existat o violare a articolului 10 al Convenției.
      Al II-lea. APLICAREA ARTICOLULUI 41 DIN CONVENȚIE

      29. Articolul 41 din Convenție prevede:
      „Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei Părți Contractante nu permite repararea parțială să fie făcute, Curtea trebuie, dacă este cazul, o satisfacție partea vătămată. ”

      A. distrugere

      30. Reclamantul a pretins 10,000 euro (EUR) cu titlu de prejudiciu moral.
      31. Guvernul a contestat această afirmație.
      32. Curtea consideră că reclamantul trebuia să fi suferit unele daune morale și îi acordă, pe bază de capitaluri proprii, EUR 4,000.
      B. Costuri și cheltuieli

      33. De asemenea, reclamantul a pretins EUR 2,400 pentru costuri și cheltuieli suportate în fața Curții. Această sumă corespunde, ca pe un timp de coli prezentat, la taxele legale facturabile prin avocatul său, la un tarif orar de 200 de euro, plus TVA 25% în ceea ce privește un total de 10 ore de muncă legale.
      34. Guvernul a contestat această afirmație.
      35. Potrivit jurisprudenței Curții lege, un reclamant are dreptul la rambursarea costurilor și cheltuielilor numai în măsura în care sa demonstrat că acestea au fost real și necesar suportate și sunt rezonabile ca cuantum. În speță, ținând seama de documentele aflate în posesia sa și de criteriile de mai sus, Curtea consideră că este rezonabil să acorde suma completă a susținut.
      C. Penalități

      36. Curtea consideră că este corespunzător ca dobânda de întârziere să fie bazată pe rata minimă de împrumut a Băncii Centrale Europene, la care se vor adăuga trei puncte procentuale.
      PENTRU ACESTE MOTIVE, CURTEA, ÎN UNANIMITATE

      1. Declară cererea admisibilă;
       
      2. Hotărăște că a existat o violare a articolului 10 al Convenției;
       
      3. Susține
      (A) că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data la care hotărârea devine definitivă, în conformitate cu articolul 44 § 2 din Convenție, următoarele sume, care urmează să fie convertite în forinți maghiari, la rata aplicabilă la data de decontare:
      (I) EUR 4,000 (patru mii euro), plus orice taxă care poate fi percepută, în ceea ce privește prejudiciul moral;
      (Ii) EUR 2,400 (două mii patru sute euro), plus orice taxă care poate fi percepută la reclamantă, cu titlu de costuri și cheltuieli;
      (B) că din momentul expirării termenului mai sus menționat de trei luni, până la o dobândă simplă va fi plătită la sumele de mai sus la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene pe parcursul perioadei de întârziere, plus trei puncte procentuale;
      4. Respinge restul pretențiilor reclamantului de satisfacție echitabilă.
      Redactată în limba engleză și notificată în scris la data de 3 noiembrie 2011, în conformitate cu articolul 77 § § 2 și 3 din Regulamentul Curții.
                    Stanley Naismith Françoise Tulkens
                    Grefier Președinte

  2. Nume

    Nu se apara simbolurile comuniste ci libertatea de a apara cu orice simboluri vrei tu. E aceeasi logica cu discutia despre filmele critice la adresa islamului.

    Occidentul nu apara in mod deosebit pe defaimatorii lui mohamed ci libertatea de expresie, in general.

    Exista insa un dublu standard cu privire la afisarea simbolurilor naziste. Pai ori le interzici pe amandoua, ori pe niciunul, ca ambele ideologii au fost criminale.

  3. Giulia

    am un tricou negru cu ciocanul si securea, se uita lumea ciudat la mine pe strada cand il port 😀

    1. geo

      inseamna ca nu stii ce grozavii a infaptuit ideologia pe care o reprezinta? sau pur si simplu din fronda?

    2. Giulia

      stiu despre grozaviile lor, dar tricoul l-am primit cadou, si in plus, privirile unora unde de nepretuit :D.

  4. Tudor Raneti

    Hai sa va arat cum v-ati irosit viata ascultand de minciunile fascistilor (talhari, golani, bigoti, burghezi, elitisti, boieri, regi, conducatori de toate spetele s.a.m.d.), care v-au spalat pe creier sa luptati impotriva propriilor voastre drepturi, reprezentate de comunism. Comunismul este aplicarea integrala si fara compromis a Convetiei Drepturilor Fundamentale ale Omului. Bineinteles ca aceia care o duc bine in actualul sistem, se vor speria si de ideea de schimbare, si ma vor ura, dar doar daca sunt suficient de indoctrinati sau corupti si malefici sa ignore ratiunea si adevarul. Ideologia mea nu este una egoista insa, este una altruista, egalitariana, echitabila, exact ca cea a comunismului, inversa fascismului care s-a ascuns sub masca comunismului tot asa cum se ascunde acum sub masca democratiei, practicata sub forma de ochlocratie, termenul grecilor antici pentru o societate corupta condusa de gasti mafiote, ce provine de la caderea Atenei, prima democratie. Actuala organizare mafiota isi are capul la Bruxelles.

    Ideologia reala si practica a comunismului este aceea de justitie pentru toti, insa, „Inovatorul va avea ca inamici pe toti care o duceau bine sub vechea oranduire” Nicolo Machiavelli. Diferenta dintre comunism si fascism este ca diferenta dintre altruism si egoism.

    Exemplu. Regimul Ceausescu si Stalin n-au fost comuniste, fiindca comunismul n-are conducator, n-are cultul personalitatii, n-are imbuibare pentru clasa conducatoare si foame pentru clasa muncitoare, de fapt nu exista diferente intre clase, adica nu exista ierarhie sociala, nu exista securitate indreptata impotriva poporului (suveran, ca si azi, dar doar in litere). Acelea au fost regimuri fasciste. Comunismul nu are conducatori, este socialism revolutionar, ghidat de metoda stiintifica.

    Puteti afla si singuri, daca invatati ce e comunismul, adica singura speranta de eliberare a proletariatului, miscarea de emancipare a proletariatului de sub sclavia impusa de burghezie si clasa elitista, si fascismul, care este opusul comunismului, un guvern puternic ierarhizat, in care se practica dezinformarea maselor, prin minciuna, prin indobitocire prin sistemul de invatamant obligatoriu de stat, prin saracie, prin iratiune ce creaza psihoza apatiei, exact ceea ce vi s-a aplicat si voua, si aproape m-a distrus si pe mine, daca n-aveam norocul sa fiu abandonat in loc sa fiu institutionalizat in sistem, ceea ce a condus la revolta mea si autoeducare mea

    Mafiotii v-au educat sa luptati impotriva propriilor drepturi, a comunismului. Comunismul inglobeaza drepturile noastre, ale muncitorilor, ale proletarilor. Nu comunismul a ucis si a comis crime impotriva umanitatii, ci fascistii deghizati in comunisti, in fapt, aceeasi care au condus si pana in prezent. Iliescu, Basescu, magistratii din tribunale si parchete, politistii, militarii. Majoritatea sunt tradatori, si restul sunt colaborationisti fascisti

    Tutea a fost incarcerat fiinca a fost mai prost ca restul legionarilor, care s-au deghizat in comunisti, si au condus sub aceasta falsa masca Romania, timp de 45 de ani. Bruxelles este trendul contemporan al mafiotilor, care rasucesc aceasta minciuna acum, condamnand crimele comunistilor, care de fapt sunt crimele lor, ale mafiotilor fascisti. De ce sunt mafioti? Pai ce este mafia? 1. crima organizata + 2. nepotism si oligarhie

    Dovada? Basescu. Basescu a condamnat comunismul pentru a face politica mafiotilor belgieni care conduc Uniunea Europeana, o intreprindere de exploatat noul sclavagism, sau proletariatul, din tarile care se prostitueaza pe alune, ca Romania.
    Basescu este urmasul lui Iliescu, ambii mafioti FSNisti care au distrus industria din Romania de la revolutia din 1989, pentru a ne face piata de desfacere, forta de munca ieftina si resurse moca pentru mafiotii vestici. Uniunea Europeana insasi a impus Romaniei sa reduca productia industriala, pana cand ramasitele industriei romanesti au fost cumparate de straini! Ceausescu a fost un mafiot pe cont propriu care a exploatat Romania in interes propriu, dar cu suportul vestului, pentru care a facut un joc dublu, motiv pentru care a fost ucis prin mascarada justitiara de la Targoviste, cu un dosar de doua pagini, fara dovezi, fara recurs, executat de un capitan nu de un pluton de executie, in graba, ca sa nu-i stopeze cineva, in stilul de lupta a gherilei, sau mai exact a comando-ului Contra al CIA, care a tras in populatia romana in timpul protestelor de strada din ’89 si ce-au urmat

    Chiar credeti ca a fost competitie intre Prostanacu Geoana, cu averi in SUA (cum naiba!?), si Basescu, caruia i-au venit voturile din DIaspora (cum dracu’!?). E batator la ochi, pentru cine are ochii mintii sa vada…

    Care este interesul vostru sa va revoltati, sa organizati rezistenta si sa luptati impotriva mafiotilor? E simplu. Nu aveti de pierdut decat lanturile sclaviei, si de castigat, lumea intreaga

    Mai este un motiv, dar mai greu de explicat unora spalati pe creier. Realitatea ca toti murim oameni, si ne nastem din nou oameni, insa suntem 99.5% identici genetic la nastere, ceea ce ne indica faptul ca luptand pentru justitie si pentru dreptul altuia, luptam pentru dreptul nostru, fiindca dreptul este unitar, al tuturora, sau al nimanui.
    Plutarh: „Oamenii trezi traiesc intr-o lume comuna, iar cei care dorm traiesc fiecare in lumea sa”. As adauga ca cei care dorm suporta oricum consecintele cauzate de interesul oamenilor malefici… adica-si fura caciula unul altuia, pe cand cei trezi inteleg automat ca toti oamenii beneficiaza din comuniunea socialista.

    Exemple de comunism functional, repartizat pe celule sociale: familia (functionala), kibutz-ul evreiesc… tu insuti, ca individ comunist (comunismul nu militeaza impotriva individualitatii, fascismul face asta – priviti documentare cu discursurile lui Hitler si o sa intelegeti). Hitler era un adversar furibund al comunismului, la fel si Stalin, care chiar a trimis asasini se zice, sa-l omoare pe Trotski, si probabil l-a otravit pe Lenin.

Comentariile nu sunt permise.