Blog in conservare. M-am mutat la KISHINIOV.

Sufletul de slugoi al tânărului politician român

chelner

Alexandru Coita fost secretar de stat la Ministerul Transporturilor în guvernul Ungureanu, fost reprezentant permanent la instituţiile UE al Camerei Deputaţilor de la Bucureşti. Om tânăr cu multe diplome la universităţi din Occident. Scrie în engleză analize de politică internaţională pentru Contributors.ro. Dar gândeşte ca un slugoi.

La propriul text comentează aşa:

[blockquote source]Faptul că Germania este hegemonul natural în Europa (şi eu sunt pe deplin de acord cu asta)…[/blockquote]

Germania-hegemonul-Europei

Aproape că nu mai contează restul. În istorie statele şi-au câştigat poziţia de hegemon de obicei cu arma-n mână sau prin presiuni economice şi politice. Nu este şi cazul Germaniei, Germania este hegemon natural. Cumva a primit calitatea asta de la Dumnezeu sau printr-o favorabilă rearanjare a electronilor pe orbită. Germania – hegemon natural în Europa. O expresie care chiar mă sperie. Dacă e vorba de „hegemon natural” înseamnă că nici nu mai putem scăpa, s-a terminat istoria.

Nu ştiu dacă Alexandru Coita este conştient de ce a scris. A reprezentat doi ani de zile Camera Deputaţilor pe lângă instituţiile Uniunii Europene. Nu vreau să-mi imaginez cum şi-a îndeplinit misia gândind în acest fel. Sper că nu a spus tâmpenia asta cu hegemonul natural pe la Bruxelles. Nu de alta, dar dacă a făcut-o puteţi fi siguri că toţi reprezentanţii celorlalte ţări l-au privit ca pe un vierme. Chiar şi germanii.

Şi îmi amintesc de interviul dat de Mihai Răzvan Ungureanu prin 2006 pentru presa austriacă. Era ministru de Externe al României pe atunci şi spunea că sistemul bancar românesc este dominat de bănci austriece, că sunt foarte multe investiţii de la Viena la noi – ce să mai discutăm, România a ajuns practic un land al Austriei.

Gata: stingem lumina, închidem ţara şi dăm drumul la câini.

Blog in conservare. M-am mutat la KISHINIOV.

13 păreri la “Sufletul de slugoi al tânărului politician român

  1. alin

    Da, ce sa mai zici? Avem nevoie de conducatori adevarati. Trebuie sa-i crestem.
    Ce diferenta de atitudine intre acest Coita si Aurel State. Cititi cartea „Drumul Crucii”, care tocmai a fost lansata. In lagar, chiar stresat si stangaci (avea doar vreo 25 de ani), il i-a la intrebari acuzatoare pe generalul Schimidt, seful de Stat Major al armatei ce apara Stalingradul. Il acuza ca Germania ne-a tratat ca pe o colonie. Generalul a parut usurat si odihnit de atitudinea franca a lui State.

  2. Marian

    Pe cel care a zis-o înaintea lui în gura mare l-am împuscat de ziua copilului în ’46.

    Apropo, asta e un nume inventat? 🙂

    PS: un copac care creste drept va ajunge mai sus decât un copac identic dar care creste strâmb si-si mai si schimba strâmbeala, când la dreapta, când la stânga, când creste în jos.

  3. Alexandru Coita

    Domnule Damian,

    Am citit cu surprindere diatriba dvs., care ar fi putut fi interesanta daca nu ar fi fost presarata cu cateva invective regretabile.

    Va invit sa cititi definitia hegemoniei in stiinta politica aici: http://www.princeton.edu/~achaney/tmve/wiki100k/docs/Hegemony.html

    Hegemon natural se refera la faptul ca Germania este, de la prima unificare, cel mai puternic stat european. Atributul ‘natural’ reflecta faptul ca, in opinia subsemnatului, factorii din care deriva predominanta Germaniei sunt de natura structurala. Nu e o judecata de valoare, este o opinie cu care evident puteti sau nu fi de acord.

    De ce nu va alaturati dezbaterii, foarte interesanta de altfel, din subsolul articolului la care faceti referire?

    V-as ruga in incheiere sa incercati sa temperati anumite formulari mai degraba insultatoare din text. Ne aflam totusi intr-un spatiu de dezbatere public.

    AC

  4. George Damian Autor articol

    @ Alexandru Coita – cf. linkului dvs. „Hegemony (…) is the political, economic, ideological or cultural power exerted by adominant group over other groups, regardless of the explicit consent of the latter.”
    Altfel spus: „Germany naturally exerts its power over other European countries, regardless of the explicit consent of the latter”. (And you fully agree with that.)
    Asta ca să nu vă reproşez faptul că îmi daţi o trimitere princenton.edu care în realitate este o sinteză a unui articol de Wikipedia. Asta este o adevărată insultă.

  5. dt

    Frica si Foamea sunt „dumnezeii”la care se inchina astfel de lichelute,clasa politica in totalitate din pacate.Iar emiterea de astfel de judecati de valoare constituie conditia accederii la pozitii importante.A nu se crede ca celor ce profita din afara le-ar fi indiferent,nu ei ii urmaresc si ii categorisesc si promoveaza doar pe cei ce se incadreaza in tipar.

  6. Marian

    Sa nu exageram.
    Singura lui vina este ca s-a exprimat public, dintr-o pozitie care l-ar fi îndemnat mai bine la precautie. Dar fiind vorba de o limba de mica circulatie, probabil ca nu conteaza.
    Toata lumea stie asta. Germania, spre deosebire de alti „grei”, n-a fost lovita de criza. Ba chiar a reusit, într-o perioada în care alte economii s-a dus la fund, sa creasca ba chiar sa-si plateasca integral datoria de razboi (ma rog, al primului, dar nu mai e mult nici pentru al doilea). Si asta în conditiile în care economia ei a fost puternic frânata de cheltuielei directe si indirecte pricinuite de reunificare. Daca o Germanie, care scapa neatinsa de criza chiar împovarata de datorii extra, si care este una din contributoarele majore ale EU, nu poate fi considerata „hegemon”, atunci cine? Franta, Anglia, Olanda? Care s-au dus la fund cu criza, în ciuda faptului ca au primit bani, atât ca reparatii de razboi, cât si indirecte, prin EU? Looserii de Italia si Spania, care s-au dezvoltat pe banii nemtilor (EU), pâna la o atitudine frizând nesimtirea?
    O astfel de tara este un hegemon natural. Poate nu cultural, dar sigur economic. Si cum economia dicteaza politicului, este si politic.

  7. Consti

    @ Marian

    „(…) Mitul întreţinut de politicienii şi jurnaliştii pro-Merkel e cel al prosperităţii prin austeritate. Germania Angelei Merkel explică din nou Europei cum că “Arbeit macht Frei”, cum munca, şi nu adevărul, te face liber. Conform propagandei pro-GEUrmane, ţările sărace ale Eurozonei trebuie doar să urmeze calea austerităţii germane pentru a ajunge la prosperitatea germană. Cheia succesului ar sta, chipurile, în sacrificarea statului social, a asistenţei sociale, a ajutoarelor pentru mame şi copii. Iată, de exemplu, analistul politic Alexandru Coiţă explodează entuziast într-un articol intitulat “Merkel uber alles”: “După 8 ani cu Angela Merkel în frunte starea naţiunii germane este una fundamental schimbată în bine. Berlinul a dovedit că politicile de austeritate mult hulite de stânga europeană pot conduce un stat pe drumul către creştere economică durabilă […] Trebuie menţionat la capitolul atuuri structurale şi procesul de modernizare şi flexibilizare a pieţei muncii, realizat prin intermediul celor patru valuri de reforme Hartz iniţiate de fostul cancelar Schroeder: un rar exemplu de viziune şi responsabilitate din partea zonei de centru-stânga”. (…)”

    http://www.cotidianul.ro/europa-lor-si-somajul-nostru-223126/

  8. Marian

    Si unde e problema?
    Austeritatea?
    Sistemul social e abuzat de lenesi. Nu vreau sa dau (iarasi) Grecia ca examplu, voi lua Franta. Taranii francezi primesc subventii (mascate sau nu) de la stat si de la EU si tot nu reusesc sa ajunga la eficienta fermierului german, care nu primeste nimic de la stat, si-si mai si plateste darile, nu asteapta amnistie fiscala.
    Anglia si-a distrus industria si si-a facut un imperiu de carton pe investitii imobiliare (bani din bani). Când nste smecheri mai mari decât Albionul au tras frâna de mâna sa colecteze malaiul, toti fraierii au pierdut.
    Risipa în conditii de saracie e o stupiditate imensa, dar serveste la conturarea mai buna a celui care risipeste: vedeti ba calicilor ca eu am cu ce si voi nu. Si uite asa, tarile care procedeaza asa ajung ce Franta pre-revolutionara, ca Grecia de azi, ca mai stiu eu ce alti milogi.

    PS: dupa caderea militara a Frantei, în 1940, zeci de mii de muncitori francezi se înrolau voluntar sa plece în Germania la lucru, lucru ascuns de propaganda post-ww2.

    Poate ca nu totdeauna Arbeit macht frei, dar mai întotdeauna satt (satul).
    Si ar mai trebui dat un citat, preluat tot de „acolo” – Jedem das seine 🙂 .

    PS. reformele lui Merkel sunt foarte putine. Acestea au fost introduse de Schröder, lucru care a precipitat caderea lui politica.

  9. Cristina P.

    Pentru asta m-a cucerit muzica lui Florin Chilian ca forma de protest social in fata unei clase politice ce imi provoaca scarba – o singura exceptie: dl Viorel Urban – am tot respectul pentru dansul! In rest… „Stau ai nostri-n parlament/Cum stau purecii pa cainele turbat/Cum sta gaura-n ciment/ Cum sta musca pe cacat”. E drept nu e pentru oricine domeniul politic, sunt perfect de acord, dar la noi parca Doamne prea multe lepre s-au adunat…si cocotat.. fa!

  10. Marian

    Ti-a scapat probabil faptul ca Franta primeste de 5x mai mult, în medie, iar când Franta e amenintat de EU sa reduca subventiile francezii fac greva, si atunci solutia e sa-i sponsorizeze indirect.

Comentariile nu sunt permise.