Arhiva etichetelor: ACTA

Minciuna cu ACTA merge mai departe

Gândul anunţă că 100.000 de români vor să iasă în stradă împotriva acordului ACTA. Cei 100.000 de români şi-au anunţat intenţia pe internet. Rămâne de văzut câţi vor ieşi în realitate. În Bucureşti s-au anunţat 35.000, în Cluj 25.000. De data aceasta poate vor fi mai multe siteuri de cultură de băgat la dubă.

Am scris de mai multe ori că propaganda anti-ACTA se bazează pe minciuni. Au scris şi alţii, nu sunt singurul „nebun pro ACTA”. De fapt nu sunt pro-ACTA, îmi este indiferentă.

Dar vreau să spun altceva: indiferent câţi bucureşteni vor ieşi mâine în Piaţa Universităţii, vor începe cu anti-ACTA şi vor termina cu „Jos Băsescu!”

Asta e una. A doua: Adrian Pătruşcă ştie să scrie o cronică TV. Aici.

Protestul anti-ACTA bazat pe minciuni

Chemarea la proteste împotriva ACTA din România este plină de minciuni de la un cap la celălalt. Minciunile de genul acesta mă scot din sărite, mai ales când sunt folosite pentru a genera mişcări de stradă. Cei care cheamă lumea la protest împotriva ACTA au pus pe Facebook o motivaţie care merită demontată rând cu rând. Probabil manipulatorii se bazează pe faptul că nimeni nu a citit proiectul ACTA, care poate fi accesat aici. Dar să vedem minciunile manipulatorilor anti-ACTA din textul de pe Facebook:

Minciuna 1. Articolele ACTA au fost stabilite în secret, acordul a fost negociat în secret, nu a existat o dezbatere publică.

Acordul ACTA a fost facut public în UE încă din noiembrie 2010. Traducerea în limba română a acordului ACTA este la dispoziţia oricui aici, din august 2011. Comisia Europeană a organizat patru dezbateri publice asupra textului ACTA (cu participarea ONG-urilor, presei, publicului etc) 23 iunie 2008, 21 aprilie 2009, 22 martie 2010, 25 ianuarie 2011. Comisarul european de Gucht (responsabil cu negocierea ACTA) a participat la trei dezbateri plenare ale Parlamentului European asupra ACTA, a răspuns la două rezoluţii şi o declaraţie a PE. Toate documentele acestor dezbateri pot fi găsite pe pagina Parlamentului European. Dacă vreţi să vedeţi lista întrebărilor adresate de parlamentarii europeni asupra ACTA şi răspunsurile primite de la Comisia Europeană o puteţi face aici.

Minciuna 2. Se crează o justiţie paralelă: providerii de internet vor furniza companiilor deţinătoare de drepturi de autor datele celor care fură de pe Internet, providerii îi vor putea pedepsi pe utilizatorii care încalcă legea.

Articolul 11 al ACTA prevede clar că furnizarea de informaţii asupra încălcărilor drepturilor de proprietate întelectuală se va face în cadrul procedurilor judiciare din ţările semnatare. Nici vorbă de justiţie paralelă.

Minciuna 3. Activiştii anti-ACTA spun că nu e corect ca păgubiţii să ceară piraţilor să plătească toate exemplarele piratate. Adică dacă am furat patru maşini să fiu judecat doar pentru două? (Chestiunea daunelor este tratată în articolul 9 al ACTA)

Minciuna 4. Chipurile “se induce ideea că şi intermediarii sunt vinovaţi de încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală”. Adică siteurile care găzduiesc doar linkuri către pagini unde există marfa piratată. Mie unuia mi se par la fel de vinovaţi ca şi piraţii. La orice infracţiune se pedepseşte complicitatea, nu-i aşa?

Şi am obosit. Întreaga “chemare la luptă” este o minciună. Dar este mai simplu să crezi minciunile debitate de nişte anonimi decât să citeşti proiectul acordului ACTA (aici) şi dezbaterile din Parlamentul European (aici).

 

Ipocrita propagandă împotriva ACTA

Îndrăgitul Eftimie remarcă pe blogul său că există o mare ipocrizie în campania împotriva ACTA. De exemplu au început să zbiere împotriva ACTA şi creatorii serialului Robotzi, aceiaşi care se plângeau că internauţii le fură munca (şi, implicit, le micşorează câştigurile).

Chemările la luptă împotriva ACTA au început să se înmulţească. E vorba de o campanie fără obiectiv real, dar care dă senzaţia de participare. ACTA există şi va exista, fie că are forma juridică actuală, fie că nu o are. Providerii de internet îţi pot „spiona” activitatea încă de la apariţia internetului. Dacă nu mă credeţi pe cuvânt vă recomand cartea lui Clifford Stoll „Cuckoo’s Egg” (nu este gratis pe net din ce ştiu, eu dar aici puteţi citi o versiune pe scurt a poveştii primului hacker atestat din 1986)

Deci: providerii de internet îţi pot urmări activitatea. Problema este să o facă doar cu mandat judecătoresc. Legislaţia românească actuală oferă această garanţie, la fel şi proiectul ACTA. Celor care nu le place actuala variantă a legislaţiei privind internetul le recomand călduros Rusia şi China, ţări unde pirateria este absolut OK şi nimeni nu urmăreşte activitatea pe net, mai ales în ceea ce priveşte libertatea de exprimare.

Vă mai recomand pentru lectură în chestiunea ACTA ce au mai scris Răzvan Cucui (aici şi aici) şi Andrei Manţog, aici.

 

 

Minciunile despre acordul ACTA

Presa romaneasca raspandeste o gramada de minciuni referitoare la acordul ACTA. Majoritatea afirmatiilor circulate pe internet despre acest document sunt preluate cuvant cu cuvant din luarile de pozitie ale unor asociatii obscure. Politicienii se lipesc si ei in fuga de acest curent care prinde aripi pe internet, doar-doar vor mai gabji niste voturi. Aproape nimeni nu a verificat ce inseamna ACTA, in schimb sunt propagate tot felul de minciuni, cum ar fi cele din lista de mai jos:

Minciuna 1: Acordul ACTA a fost negociat in secret

De fapt acordul ACTA a fost facut public la nivelul Uniunii Europene inca din noiembrie 2010. Traducerea in limba romana a acordului ACTA este la dispozitia oricui aici, inca din august 2011.

Evaluarea ACTA facuta de Parlamentul European este publica din iunie 2011.

Si ma opresc aici. Cine era interesat de subiect si vroia sa il dezbata public putea sa o faca in urma cu 7-8 luni de zile.

Minciuna 2: Guvernul Romaniei a semnat in secret acordul ACTA

Aici exista o unda de adevar, mai ales in urma declaratiei premierului Boc ca habar nu are ce e cu ACTA. De fapt implicarea guvernului Romaniei in negocierea acordului ACTA a fost minima din simplul motiv ca acordul ACTA a fost negociat de Comisia Europeana in urma mandatului dat de Consiliul European (politicile UE sunt mai complicate, dar nu este nimic ilegal sau secret in modul in care a fost negociat acordul ACTA).

Minciuna 3: Politicienii romani n-au stiut ca se negociaza acordul ACTA

Parlamentul European a informat Parlamentele nationale ale tarilor membre UE inca din luna iulie 2011 despre acordul ACTA. Ba mai mult, a fost solicitata si o opinie a parlamentelor nationale asupra acestui acord, tot din iulie 2011. Au raspuns pozitiv pana acum Germania, Slovenia, Suedia, Polonia si Marea Britanie (puteti vedea aici). Parlamentul Romaniei a primit si el instiintarea din iulie 2011, pana acum nu a facut nimic in legatura cu ACTA.

Nu este vina nimanui ca parlamentarii romani au avut in 2011 alte prioritati in afara de acordul ACTA. Iar faptul ca se trezesc acum sa aiba tot felul de pareri este o ipocrizie.

Minciuna 4: ACTA va permite spionarea utilizatorilor de internet fara mandat judecatoresc

Aceasta minciuna se bazeaza pe presupunerea ca aproape nimeni nu citeste originalul ACTA. La articolul 11 se spune clar ca furnizarea datelor infractorilor de pe internet se face “in cadrul procedurilor judiciare” de catre “autoritatile judiciare”.

In Romania cel putin nu este nimic nou. Primul caz de roman amendat pentru ca a incarcat filme prin DC++ dateaza din anul 2009. De atunci incoace au fost alte zeci de cazuri de amenzi pentru incalcarea drepturilor de autor pe internet. Toate aceste cazuri presupun un mandat judecatoresc care ii obliga pe furnizorii de servicii de internet sa puna la dispozitia autoritatilor informatii legate de activitatea urmaritilor. Nimeni nu se poate ascunde pe internet, ca nu e padure.

Minciuna 5: ACTA va limita libertatea de exprimare pe internet

Aici va las sa cititi singuri textul acordului (vezi linkul de mai jos) si sa imi aratati unde si cum se prevede in acest acord limitarea libertatii de exprimare.

TEXTUL COMPLET AL ACTA ÎN LIMBA ROMÂNĂ PUBLICAT PE 23 AUGUST 2011