Arhiva etichetelor: Avram Iancu

Avram Iancu nu a murit nebun

Toată lumea ştie că Avram Iancu a murit nebun. Aşa scrie pe Wikipedia, aşa trebuie să fie. Dosarul “nebuniei” lui Avram Iancu aşteaptă încă să fie desluşit. Eu vă propun să citiţi o scrisoare a lui Avram Iancu către prietenul său Ilie Măcelariu, scrisoare din anul 1867, scrisă cu 5 ani înainte de moartea “Crăişorului Munţilor”. Apoi să îmi spuneţi dacă asta este scrisoarea unui nebun.

“Frate Ilie,

Am primit scrisorile tale din 5 şi din 25 februarie şi dacă încă nu ţi-am răspuns nu crede că s-a întâmplat din altă cauză decât numai din simplul motiv că mi-am propus să nu mai corespondez cu nimeni. Sute de scrisori de la prieteni şi colegi de şcoală le-am pus la o parte, fără a fi răspuns acelora, care desigur numai cu bună intenţie au vrut să ştie dacă mai trăiesc sau nu, ceea ce desigur din partea mea este o indiscreţie, dar nu sunt eu de vină dacă din păcate am trăit experienţa tristă că în timpurile de acum omul nu mai ştie cui să se încreadă. Cum mă întrebi tu ce mai sper şi ce cred? Îţi răspund că timpul speranţelor mele a trecut şi că credinţa mea este aceea a şarpelui, care i s-a dat de la natură de a-şi apăra capul, dar nu crede că aceasta o spun fiindcă aş vrea să-mi apăr viaţa nenorocită; nu, pentru aceasta viaţa mi-am riscat-o de mai multe ori în 1848 şi 1849 pentru naţiunea mea iubită şi credinţa pentru împărat, ci înţeleg prin aceasta naţiunea mea iubită care geme sub atâtea greutăţi şi pentru care m-ar durea inima dacă prin dezvăluirea credinţei mele adevărate aş duce-o într-un pericol şi mai mare. Cu altă ocazie, mai multe, rămâi sănătos şi nu uita pe aceea mamă al cărei piept l-ai supt şi pe sincerul tău prieten,

Iancu, m.p., advocat şi prefect, Vidra de Jos, 15 mai 1867″

Azi se împlinesc 140 de ani de la moartea lui Avram Iancu. Să-i fie ţărâna uşoară!

Avram Iancu

Această fotografie din ultimii ani de viaţă ai lui Avram Iancu nu mi se pare una a unui om nebun. Este imaginea unui om dezamăgit de toţi şi toate, un om cu idealurile spulberate, aşa cum poate fi văzut între rândurile scrisorii de mai sus.

Mai uşor cu demitizarea istoriei românilor. Cazul Avram Iancu

Săptămânile trecute mă uitam mirat la titlul revistei Historia din chioşcuri: „Avram Iancu, erou sau criminal?”. Apoi am citit articolul care se străduiau să justifice titlul de pe copertă. După ce l-a demitizat pe Vlad Ţepeş, Marius Diaconescu l-a luat la demitizare şi pe Avram Iancu (aici). Îi termină pe rând. Însă de data aceasta a primit un răspuns interesant, care aduce corecţiile necesare. Aici. Nu e chiar aşa cum zice Marius Diaconescu.

Ce mă miră este perpetuarea mitului că Avram Iancu a murit nebun, sărac şi alcoolic. Cu siguranţă nebun şi sărac nu a murit, sunt o mulţime de dovezi documentare în acest sens. Cât şi dacă i-a plăcut să bea, este altă poveste. Teza nebuniei şi sărăciei a fost lansată de presa de la Budapesta pentru a-i distruge imaginea, iar această teză umblă voioasă în continuare prin minţile românilor. Am pus aici un articol care arată că Avram Iancu nu a murit nebun şi sărac.

Personajele noastre istorice nu umblau încheiate la toţi nasturii, erau oameni cu plusuri şi minusuri. Dar nici să ne punem cu ciocanul pe ei şi să preluăm tezele altora despre istoria noastră. Demitizăm la noi, dar hai să demitizăm şi pe la alţii!

P.S. Pe Csibi Barna, care a spânzurat efigia lui Avram Iancu, mai că îl pot înţelege. Omul are nişte convingeri, mai extreme, şi le manifestă cum crede el de cuviinţă. Dar ca un român să-l facă criminal pe Avram Iancu îmi vine foarte greu să înţeleg…

O tâmpenie marca Blejnar: detaşările lui Csibi Barna

Şeful Plutonului Secuiesc al Gărzii Maghiare, Csibi Barna, a fost detaşat la Bucureşti prin dispoziţia şefului ANAF Sorin Blejnar. Încă o tâmpenie marca Blejnar. Csibi Barna (funcţionar public la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Harghita) a spânzurat o păpuşă cu chipul lui Avram Iancu (acuzat de crime împotriva maghiarimii) şi Sorin Blejnar s-a repezit atunci să-l detaşeze la Alba Iulia. Am apreciat umorul lui Blejnar de atunci, dar ar fi fost mai bine ca detaşarea la Alba Iulia să fie şi ea o glumă. Însă ea chiar s-a întâmplat. Iar Csibi Barna a răspuns elegant: şi-a luat concediu doar ca să nu se ducă la Alba Iulia (unde mă îndoiesc că ar fi fost aşteptat cu flori).

Acum Sorin Blejnar continuă: l-a detaşat din nou pe Csibi Barna, de data asta la Bucureşti pe motiv că împricinatul este cercetat de Parchetul ICCJ şi că ar trebui să se afle aproape de numita instituţie pentru a se putea prezenta la audieri. O prostie mai rotundă nici că se putea! Eu înţeleg că Sorin Blejnar are probleme de imagine. Nimeni nu-l mai iubeşte în România, şi foarte puţin îl iubesc ziariştii după ce a început să îi caute de TVA-ul neplătit pentru drepturile de autor (deşi şi aici există nişte găuri legislative în care tot Blejnar s-ar putea să-şi rupă picioarele). Asta este situaţia, dacă eşti şeful ANAF şi te apuci să colectezi banii nimeni nu te iubeşte. Dar nu înţeleg de ce trebuie să se implice şeful ANAF în cazul Csibi Barna. Dacă ar fi să fie detaşaţi la Bucureşti toţi funcţionarii cercetaţi de prin ţară ar fi un adevărat haos.

Plus că toate acţiunile lui Blejnar îi dau apă la moară lui Csibi Barna. Cred că şeful Plutonului Secuiesc din Garda Maghiară îi mulţumeşte lui Dumnezeu pentru tot ce i se întâmplă. A devenit vedetă naţională – ba chiar internaţională, pentru că peripeţiile lui sunt urmărite cu atenţie şi de la Budapesta. Va avea şi avocaţi şi bani pentru a se apăra şi câştiga în Justiţie faţă de toate vexaţiunile tâmpite la care îl supune Sorin Blejnar. Dacă nu va câştiga în România, cu siguranţă va câştiga la CEDO. Despăgubirile le vom plăti tot noi, Blejnar va fi dispărut de multă vreme atunci şi nimeni nu-l va pune să plătească oalele sparte. Lui Csibi Barna i se întăreşte din ce în ce mai mult statutul de lider. Bravo Blejnar!

Gesturile lui Csibi Barna sunt calculate perfect, la limita legii. Ştie exact ce şi cât riscă, până unde poate merge cu manifestările sale anti-româneşti, îşi cunoaşte drepturile şi cunoaşte legislaţia. Autorităţile au reacţii disproporţionate sau lipsite de bază juridică (cum ar fi detaşările succesive pe linie de serviciu pentru fapte produse în afara orelor de program). Sorin Blejnar a intrat în duel cu Csibi Barna în ideea de a-şi reface imaginea şifonată în mass-media pe coarda naţionalistă. Doar că ANAF nu are prea multe în comun cu naţionalismul, ANAF trebuie să colecteze taxe şi impozite. Am mai spus-o, Csibi Barna va câştiga duelul cu Sorin Blejnar – pentru simplul motiv că mutările sale sunt calculate în avans şi au bază juridică. Acţiunile lui Sorin Blejnar sunt haotice, decizii luate pe moment foarte puţin motivate juridic.

Din toată această ciorbă Csibi Barna îmi devine din ce în ce mai simpatic. Nu pentru faptele lui, ci pentru modul în care le duce la îndeplinire. Dacă chiar vroiau să-l ia cu ceva pe Csibi Barna trebuiau să-l agaţe cu organizaţia lui paramilitară (interzisă în Ungaria). Doar că şi aici Csibi Barna a avut o mutare în avans: Adevărul scria că Plutonul Secuiesc nu este înregistrat la tribunal ci este o asociaţie ad-hoc. Csibi Barna chiar are imaginaţie.

P.S. Am scris aici ce trebuia făcut după ce Csibi Barna a spânzurat un manechin cu chipul lui Avram Iancu. În fiecare oraş din România trebuiau să se adune doi băieţi: unul să spânzure un manechin cu chipul lui Lajos Kossuth, celălalt să filmeze. Apoi trebuia inundat youtube cu aceste filmuleţe. Din păcate nu s-au găsit câte doi băieţi în fiecare oraş din Transilvania, dacă nu din toată România.

Avram Iancu spâzurat la Miercurea Ciuc. Ce este de făcut?

Toată lumea este indignată că Csibi Barna a spânzurat în Miercurea Ciuc un manechin cu chipul lui Avram Iancu. Se face apel la poliţie, se cer diverse.

Haideţi să ne imaginăm că în fiecare oraş din Transilvania se va găsi câte un băiat cu iniţiativă care să facă un manechin cu câte un chip de personalitate maghiară pe care să îl spânzure în centrul oraşului, să se filmeze şi să pună pe youtube. Care ar fi urmările?

Ho-ho-ho!!! Păi ar sări CNCD, AMP, MUMU, MEMEME, MUDMR,PCPP şi alte foarte multe acronime locale să explice rădăcinile adânci ale extremismului românesc. După care ar veni foarte multe acronime occidentale care ne vor demonstra că românii sunt ucigaşi din naştere, începând de la maidanezii comunitari până la manechinele cu chipuri de maghiari.

Aşa că mai bine că nu se găseşte nici un băiat destoinic, în nici un oraş din Transilvania care să suie în ştreang personalităţi maghiare.

P.S. Cumva m-a uimit dexteritatea şi îndemânarea lui Csibi Barna. Se vede că omul se antrenează pentru spânzurat oameni. Mă întreb dacă îşi va pune în practică aceste calităţi pe oameni reali, nu doar pe manechine…