Arhiva etichetelor: cărţi electronice

O carte pentru Liviu Dragnea. Altfel despre regionalizare

Ştiu că nu este frumos să-i trimiţi pe politicieni la lectură, dar asta este, nu mă pot abţine. Deci: mi-aş dori foarte mult ca Liviu Dragnea să citească „Putere şi teritoriu. Ţara Românească medievală (secolele XIV-XVI)” de Marian Coman, cercetător al Institutului de Istorie Nicola Iorga.

De ce îl pun pe Dragnea să citească istorie medievală? Păi, în primul rând pentru că reorganizarea administrativă dirijată de domnia sa este total incoerentă. Pur şi simplu nu pot să înţeleg cum va fi administrată România conform viziunii lui Dragnea – şi mă tem că nici Dragnea nu pricepe. Iar cartea de care vă spun demonstrează că Ţara Românească avea pe la 1300 o administraţie mult mai coerentă decât înghesuiala de idei din căpăţânile baronilor locali de azi. Şi aşa ajungem din nou la evul mediu: baronii locali de azi sunt mult mai hapsâni decât boierii primilor Basarabi. Vorba lui Eminescu „De-aşa vremi se-nvredniciră cronicarii şi rapsozii/ Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii şi irozii…

Revenind: Marian Coman pune câteva întrebări simple – câte judeţe existau în Ţara Românească? cum erau administrate aceste judeţe? care era rolul lor? Problema este că istoricii nu au oferit răspunsuri coerente la aceste întrebări, din mai multe motive. La sfârşitul secolului al XIX-lea şi în prima parte a secolului al XX-lea istoriografia românească încă se ocupa cu strângerea surselor medievale (alcătuirea unor corpusuri de documente voievodale, colecţii de scrisori medievale şi documente externe, editarea cronicilor interne şi externe, ce spuneau călătorii străini despre ţările române etc.). În perioada comunistă s-a încheiat parţial acest enorm efort de cercetare, însă interpretarea surselor s-a izbit de o problemă majoră: istoria era văzută de Partidul Comunist drept o resursă politică şi ca atare istoricii trebuiau să respecte directivele partidului. Unii au ştiut şi au reuşit să evite capcanele materialismului dialectic, alţii s-au subordonat directivelor, fiecare cum l-a ajutat mintea şi conştiinţa. În plus a existat o viziune „încremenită” – de exemplu, în cazul judeţelor (şi nu numai) erau puse laolată informaţii de la 1300 cu cele de la 1500 sau 1600, când în realitate au existat permanent evoluţii ale administraţiei. De la 1900 până acum judeţele româneşti s-au modificat ca formă şi atribuţii de vreo 3 ori – de ce ar fi rămas neschimbate de la 1300 la 1600?

Aici intervine Marian Coman şi propune o viziune asupra evoluţiei judeţelor în primele două secole ale Ţării Româneşti. Iar aici ajunge la câteva concluzii care răstoarnă multe teze ce păreau bătute în cuie. În primul rând voievozii nu îşi exercitau puterea cu adevărat decât în zonele din jurul primelor capitale ale Valahiei (Câmpulung – Curtea de Argeş – Târgovişte). Restul ţării le cam „scăpa printre degete” voievozilor, în două forme: boierii mehedinţi (un nume de clan mai degrabă, nu denumire geografică) ţineau „aproape” şi îl dominau pe voievod, în vreme ce boierii buzoieni preferau să-şi plătească birul şi să se ţină departe de stăpânire (cu excepţia nefericită a lui Vintilă vodă, boier buzoian ajuns domnitor şi căsăpit la Jiu, unde fusese invitat de credincioşii săi boieri olteni la o vânătoare de cerbi). O altă teză a lui Marian Coman care l-ar putea interesa pe Dragnea: judeţele nu erau percepute în primele secole ale Valahiei drept unităţi teritoriale distincte şi perfect trasate. Judeţele erau în realitate conglomerate de sate solidare la plata taxelor. Administraţia medievală a Ţării Româneşti (ca toate celelate administraţii medievale!) se concentra asupra relaţiilor dintre comunităţi cu privilegii diferite: voievodul, nobilii, târgoveţii, ţăranii, mănăstirile.

Marian Coman mai propune o serie de alte rezolvări pentru probleme controversate ale evului mediu românesc: darea calului (care i-a înnebunit pe mulţi la seminarii, mai ales prin anii ’70, o polemică veche şi extrem de interesantă), originea numelui Basarabiei, localizarea Podunaviei lui Mircea cel Bătrân, trasarea graniţei dintre Ţara Românească şi Ardeal la 1520. (Multe din propunerile lui Marian Coman sunt de-a dreptul eretice, însă demonstraţiile sunt elegante şi bazate pe o bază documentară ireproşabilă).

Dacă trece pe aici vreun consilier de-al domnului Dragnea: cartea poate fi cumpărată în format electronic de aici şi în format tipărit de aici.

Lansare de carte despre aromâni la Palatul Şuţu

Dacă nu aveţi ce face pe 28 septembrie, vineri dimineaţă la ora 10 puteţi veni la Palatul Şuţu unde va fi lansată cartea  “Aromâni Meglenoromâni Istroromâni – Aspecte identitare şi culturale”, volum coordonat de prof. univ. dr. Adina Berciu Drăghicescu, eveniment oragnizat de Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni.

Cercetările cuprinse în acest volum sunt de dată recentă, din anii 2010-2011, iar concluzia autorilor este destul de îngrijorătoare: există perspectiva dispariţiei iminente a patrimoniului imaterial şi cultural al aromânilor, meglenoromânilor şi istroromânilor aflaţi în locurile lor de baştină, dar şi în România.

Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni a mai lansat anul acesta două cărţi: „Istoria Basarabiei. Note de curs” de Ştefan Purici şi “Comunitatea românească din estul Serbiei. Studiu geografic”  de Ionelia Toarcă.  Puteţi descărca gratis „Istoria Basarabiei. Note de curs” şi  “Comunitatea românească din estul Serbiei. Studiu geografic” prin bunăvoinţa Institutului Eudoxiu Hurmuzachi.

Sper că şi volumul despre aromâni va fi disponibil în format electronic.

Câteva gânduri despre filmul „Dacii – adevăruri tulburătoare”

… înainte de a-l vedea. Deocamdată nu m-am hotărât dacă să îl văd sau nu. Însă câţiva prieteni m-au întrebat ce părere am despre acest film „şocant”. Aşa că am scris câteva rânduri pe blog.

Fără să văd filmul nu prea am cum să îmi exprim părerea. Însă am fost cumva mirat de publicitatea care i s-a făcut acestui film – eu sunt cumva reţinut faţă de ipotezele şocante. În plus m-am obişnuit de multă vreme să citesc izvoare istorice. Astfel că înainte de vizionarea filmului „Dacii – adevăruri tulburătoare” (eventual după) recomand călduros lectura a trei cărţi.

În primul rând este vorba de primele două volume ale colecţiei „Izvoare privind istoria României” editate de Academia Română în anul 1964 (le puteţi descărca aici şi aici, cărţile au fost digizate în cadrul unui proiect al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti). În aceste volume un colectiv de specialişti au adunat toate textele antice despre daci şi le-au tradus în limba română. Astfel oricine poate avea acces la cele scrise despre daci şi geţi de către chiar contemporanii loc. Interpretarea izvoarelor antice nu este o chestiune simplă, astfel că vă recomand a treia carte „Practica nemurii. O lectură critică a izvoarelor greceşti referitoare la geţi” de Zoe Petre care poate fi descărcată gratuit de aici, de pe pagina Editurii Polirom. Ar mai merita citite şi studiile lui Mircea Eliade despre daci şi lucrările arheologilor care au făcut săpături. După aceste lecturi sunt sigur că oricine ar privi cu alţi ochi filmul „Dacii – adevăruri tulburătoare”.

După ce văd filmul revin cu ceva păreri mai aplicate pe subiect.

Ebook gratis: Istoria Basarabiei de Ştefan Purici

Dacă vreţi să aflaţi ce s-a întâmplat în Basarabia de la 1812 până în 1920 vă recomand lucrarea profesorului Ştefan Purici de la Universitatea din Suceava „Istoria Basarabia. Note de curs”. A apărut cu sprijinul Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni şi o puteţi descărca de aici în format electronic.

 

Carte gratis online despre romanii din Serbia

Va spuneam ca va fi lansata o carte despre Romanii din Serbia. Cea mai recenta aparitie despre romanii din Serbia se numeste „Comunitatea romaneasca din estul Serbiei. Studiu geografic” si poate fi descarcata gratuit aici.

Voi scrie mai tarziu ce cred despre aceasta carte. Pana atunci va incurajez sa o cititi, sa avem o tema comuna de discutie.

Lansare de carte despre românii din Serbia

Institutul pentru Românii de Pretutindeni „Eudoxiu Hurmuzachi” lansează volumul “Comunitatea românească din estul Serbiei. Studiu geografic” (autor Ionelia Toarcă). Evenimentul va avea loc la Sala Stoicescu din Palatul Facultăţii de Drept, Universitatea din Bucureşti (Bdul M. Kogălniceanu nr. 36-46), miercuri, 7 martie 2012, începând cu ora 14:30.Apariţia volumului marchează debutul Colecției IEH, o colecţie de studii de cercetare ce îşi propune să readucă în actualitate problematica comunităţilor româneşti din afara graniţelor ţării.

Studiul “Comunitatea Românească din estul Serbiei” prezintă sub aspect istoric, demografic, cultural şi cu precădere etnografic teritoriul cuprins între râurile Timoc,Moravaşi fluviul Dunărea. Lucrarea se evidenţiază prin clarificarea aspectelor de geografie umană din arealul moravo – timocean şi prin furnizarea de elemente de noutate despre comunitatea românilor în estul Serbiei.

Evenimentul va fi moderat de domnul Dorin Matei, preşedintele Fundaţiei Culturale  Magazin Istoric.

 

O carte excelentă: Politica de moldovenizare în R.A.S.S. Moldovenească

Deşi a apărut cu destul de multă vreme în urmă (în 2004), cartea scrisă de Argentina Gribincea, Mihai Gribincea şi Ion Şişcanu rămâne un volum de referinţă în chestiunea limbii moldoveneşti. În cele peste 300 de pagini reuneşte documente care probează modul artificial în care s-au străduit sovieticii să creeze o nouă limbă la est de Nistru şi cum această invenţie a fost transferată după anul 1944 în teritoriul dintre Prut şi Nistru. Introducerea acestui volum de documente este cât se poate de lămuritoare asupra evenimentelor din anii ’30 ai secolului trecut. Cartea poate fi descărcată gratuit în format electronic pe blogul Argentinei Gribincea, legătura directă aici:

Coperta Politica de moldovenizare

 

Lista de publicaţii a Argentinei Gribincea (multe pe internet!) despre artificialitatea limbii moldoveneşti.

Ghicitoare ţigănci, litografie din volumul Cosmografia Universală a lui Sebastian Munster, apărut în anul 1552 la Basel

Prima carte despre ţigani

Ghicitoare ţigănci, litografie din volumul Cosmografia Universală a lui Sebastian Munster, apărut în anul 1552 la Basel

Ghicitoare ţigănci, litografie din volumul Cosmografia Universală a lui Sebastian Munster, apărut în anul 1552 la Basel

În 1783 apărea la Gottingen prima carte despre ţiganii din Europa: „Die Zigeuner, ein historischer Versuch ueber die Lebensart und Verfassung, Sitten und Schicksahle dieses Volks in Europa, nebst ihrem Ursprunge” semnată de Heinrich Moritz Gottlieb Grellmann („Ţiganii, un eseu istoric despre modul de viaţă, moravurile şi soarta lor în Europa, ca şi despre originea lor”). De prin secolele XIV-XV apăruseră mai multe referiri la ţigani în mai multe volume (care propuneau tot felul de origini fanteziste pentru ţigani bazându-se pe tot felul de legende) – însă Grellmann este cel care a identificat şi demonstrat pe cale lingvistică originea indiană a ţiganilor.

Continuarea

Cum trec ziariştii din print în online

Pe vremuri, un ziar nu putea fi condus fără să cunoşti cuvinte de genul zincografie, zeţar, şpalt, BT, coloncifru etc. În ziua de azi foarte mulţi încearcă să facă presă online fără să ştie ce înseamnă cuvinte sau acronime de genul http, www, trackback, ping, viral, web 2.0, meta keywords, meta description, indexare, baza de date dinamică etc. Oamenii nu cunosc semnificaţia acestor cuvinte şi nu ştiu cum să creeze un ansamblu coerent din toate acestea care să le asigure succesul în online. Domeniul .ro geme de pagini de ştiri – şi totuşi românii sunt mai manipulaţi şi mai dezinformaţi ca niciodată. Domenii ca www.zoso.ro sau www.piticu.ro au mult mai multă influenţă decât majoritatea paginilor de ştiri.

Continuarea