Arhiva etichetelor: Ernest Urdăreanu

max auschnitt

Scrisul de mână al lui Max Auschnitt. Şi puţină istorie economică a României

max auschnitt

Max Auschnitt în 1946

Aproape nimeni nu mai ştie cine a fost Max Auschnitt în România. Am scris pentru Ziua Veche un articol anul trecut în care prezentam războiul dintre Max Auschnitt şi Nicolae Malaxa din anul 1939, un război al mogulilor extrem de asemănător cu ce vedem în ziua de azi, doar că ceva mai discret. Între timp am mai făcut ceva cercetări prin arhive şi am aflat detalii suplimentare. Printre care şi o scrisoare olografă semnată de Max Auschnitt în închisoarea Văcăreşti în iunie 1940 prin care îi ceda lui Nicolae Malaxa toate acţiunile deţinute la Uzinele Domeniilor Reşiţa.

În realitate cedarea nu era total în favoarea lui Nicolae Malaxa, ci a regelui Carol al II lea. Preşedintele Consiliului de Administraţie de la U.D.R. era Ernest Urdăreanu, mareşalul Palatului şi omul cu care Carol al II lea juca table, poreclit de bucureşteni „Murdăreanu”. Aruncarea în închisoare a lui Auschnitt a fost pusă la cale de Malaxa şi Urdăreanu – greu de crezut că fără ştirea arghirofilului rege Carol al II lea. În vara anului 1938 Max Auschnitt se plimba alături de Carol al II lea pe yachtul regal Luceafărul, serile pierdea la poker în favoarea regelui. În vara anului 1939 Max Auschnitt s-a transformat brusc în „jidan puchinos” pentru Ernest Urdăreanu, iar în toamna aceluiaşi an a fost aruncat în închisoare. Evenimentul a stârnit ceva emoţie în societatea românească – iar la nivel de bârfă se ştia că a fost vorba de o afacere murdară (povestea apare în cel puţin două romane care tratează perioada interbelică, Cronica de familie a lui Petru Dumitriu şi Marea Şansă a Oliviei Manning).

Dincolo de descrierile literare, este cert că Max Auschnitt a fost aruncat în închisoare de unde a semnat o hârtie prin care ceda acţiunile sale în favoarea lui Nicolae Malaxa, favoritul regelui. M-a uimit la acest document siguranţa scrisului – Max Auschnitt îşi ceda resursa puterii şi nu îi tremura mâna (sigur, fratele lui Edgar se afla în siguranţă la Paris, cu destui bani puşi deoparte). Revista LIFE îl trata pe Max Auschnitt de „steel tycoon” – ori prin această scrisoare el îşi pierdea tocmai această poziţie. Conform zvonurilor din epocă, această scrisoare de cedare trebuia să îi asigure eliberarea lui Max Auschnitt şi un paşaport către Franţa. Însă cei care l-au strâns cu uşa nu s-au ţinut de cuvânt: Auschnitt a rămas în închisoare şi după ce şi-a cedat acţiunile. Băgat după gratii de filosemitul Carol al II lea, Max Auschnitt avea să fie eliberat de anti-semitul Ion Antonescu.

scrisul de mana al lui max auschnitt 1

Scrisoarea din penitenciarul Văcăreşti prin care Max Auschnitt îşi ceda acţiunile în favoarea lui Nicolae Malaxa. Click pentru imagine mărită.

scrisul de mana al lui max auschnitt

Pagina 2 a scrisorii prin care Max Auschnitt îşi ceda acţiunile în favoarea lui Nicolae Malaxa. Click pentru imagine mărită.

Galerie foto: A fost Elena Lupescu o femeie frumoasă?

Pasiunea regelui Carol al II lea pentru Elena Lupescu a dat multe bătăi de cap istoricilor. Carol al II lea era în stare să sacrifice orice pentru amanta sa. Ataşamentul său faţă de ea a fost explicat prin cauze fizice: bine dotat de la natură, regele cu greu îşi putea găsi o parteneră care să-l rabde. Când a dat de Elena Lupescu (despre care se zice că ar fi fost mai înainte să-l cunoască pe rege, dacă nu prostituată de bordel, cel puţin damă de consumaţie pentru ofiţeri) Carol al II lea nu şi-a mai dorit altă femeie. Cert este că Elena Lupescu ştia să-l manipuleze pe rege.

Când a fugit din România în 1940, Carol al II lea a luat-o cu el pe Elena Lupescu şi nu s-a mai despărţit de ea până la moarte. Au fost însoţiţi în exilul lor de fostul mareşal al Palatului, Ernest Urdăreanu (poreclit de contemporani Murdăreanu pentru rolul său în marea corupţie). Generalul Gavrilă Marinescu, un intim al camarilei regale, îi spunea lui Constantin Argetoianu că regele, Elena Lupescu şi Ernest Urdăreanu „făceau figuri în trei” şi că nu doar regele era infidel şi se culca cu diverse prostituate, dar şi Elena Lupescu îşi înşela regalul amant ori de câte ori avea ocazia.

A fost Elena Lupescu o femeie frumoasă? Greu de spus. Din imaginile pe care le-am găsit nu aş zice aşa ceva despre ea. Probabil că standardele s-au schimbat din 1940 până acum, însă cu siguranţă Elena Lupescu are ceva al ei, care transpare dincolo de clişeele de acum jumătate de secol. Prin 1938 serviciile secrete româneşti au intrat în alertă maximă: la Paris ar fi existat nişte fotografii cu Elena Lupescu nud. Exista pericolul ca aceste imagini să apară în presă, aşa că agenţii de la Bucureşti au împânzit redacţiile şi au plătit din greu pentru a pune mâna pe fotografii. Se pare că au reuşit şi amanta regală a evitat să apară în presă în fundul gol. Voi încerca să dau de urma acestor imagini, cine ştie, poate mai pot fi găsite…

Lecturi recomandate

„Carol al II lea şi camarila regală” de Petre Ţurlea este cartea care spune în detaliu povestea relaţiei dintre Carol al II lea şi Elena Lupescu. Spionajul român i-a urmărit pe cei doi pas cu pas în exilul din Franţa, iar documentele au păstrat o mulţime de amănunte picante. Cartea o puteţi găsi 35,67 de lei la librăria online Elefant.ro (link afiliat).

Dacă vă interesează aventura vieţii lui Carol al II lea alături de Elena Lupescu vă recomand cartea istoricului englez Paul D. Quinlan, „Regele playboy – Carol al II lea al României”. O puteţi cumpăra cu o reducere de 25% de la librăria online Elefant.ro (link afiliat)