Arhiva etichetelor: galerie foto

Galerii de imagini istorice,fotografii de personalitati,imagini din istoria Romaniei,imagini cu Gheorghe Gheorghiu Dej,imagini cu Elena Lupescu,imagini cu regele Carol al II lea,imagini cu regele Mihai in tinerete,imagini din Bucurestiul de altadata,imagini cu tiganii din Romania,imagini cu tigani

23 august 1944, Basarabia şi British Pathe

british-pathe

Un filmuleţ difuzat la Londra în 1944 prezintă un caz clasic de propagandă. În acei ani lipsiţi de televiziune ştirile filmate erau difuzate în cinematografe, iar British Pathe a vârât în minţile englezilor propaganda sovietică. Filmuleţul de mai jos l-am găsit în arhiva British Pathe de pe youtube.com

De la bun început ni se spune limpede că râul Prut este graniţa dintre Rusia şi România. Apoi că imaginile au fost furnizate de Moscova – cel mai probabil şi textul citit de crainicul britanic tot în laboratoarele de la Moscova a fost scris. Dacă graniţa dintre Rusia şi România este pe râul Prut dispare orice fel de discuţie referitoare la Basarabia. Ieşirea României din alianţa cu Germania nazistă este redată în câteva vorbe, după care vedem imagini din oraşele Siret şi Botoşani – localităţi părăsite de civili. Iar mai apoi crainicul britanic ne mai spune că românii au început să se întoarcă la casele lor după ce au aflat că ruşii nu vor să le răpească pământurile. Doar că furăciunea fusese deja făcută!

Mesaje simple: graniţa dintre România şi Rusia pe râul Prut, armata sovietică este una puternică şi modernă, România a părăsit alianţa cu Germania, Uniunea Sovietică nu are intenţia să ocupe părţi din România. Şi publicul britanic s-a liniştit.

Imagini cu oameni şi locuri din Ţara Românească la 1860

Revin cu o nouă galerie de imagini din Ţara Românească realizate de francezul Auguste Lancelot la 1860, de data aceasta cu oameni şi locuri. Cel mai mult m-a impresionat imaginea bordeiului din Câmpia Dunării, care nu era totuşi o simplă gaură în pământ, arăta a gospodărie cât de cât.

Nu trebuie lăsate deoparte nici părerile lui Auguste Lancelot despre Bucureşti, mai ales despre hanul lui Manuc:

Oamenii cu nervii delicaţi, cu pielea subţire, vor face bine să nu intre în acest han, dar curioşii, doritorii de a cunoaşte trecutul vor avea ce să vadă. S-a păstrat neatinsa prima sa fizionomie, întunecată din nenorocire de necurăţenie.

Biserici şi mănăstiri din Ţara Românească în 1860. Galerie de imagini

Francezul Auguste Lancelot a călătorit prin Ţara Românească în anul 1860 şi ne-a lăsat mai multe gravuri cu diverse locuri, oameni şi clădiri care i-au trecut prin faţa ochilor. Am adunat aici câteva imagini cu biserici şi mănăstiri din Ţara Românească la 1860 redate de peniţa lui Auguste Lancelot.

Ţara Românească în 1840, oameni şi locuri. Galerie de imagini

La 1840 ţările române cu siguranţă le apăreau occidentalilor ca un spaţiu exotic. Puneţi-vă în fracul unui francez (sau german, britanic, spaniol) şi imaginaţi-vă printre ţărani români cu iţari, cuşme şi cojoace fabricate manual. Din multe texte ale călătorilor străini pe meleagurile noastre se simte că unii ne vedeau ca pe nişte „sălbatici” (unii ca pe nişte „barbari”, alţii ca pe nişte „sălbatici nobili”, în funcţie de nivelul de simpatie).

În sensul grecesc al cuvântului asta şi erau românii pentru occidentali: barbari, străini de spaţiul lor de civilizaţie. Dar asta nu înseamnă în mod necesar că eram inferiori – eram un alt spaţiu, eram altceva. Iar la nivel de costumaţie, cuşmele, ilicele, fotele şi cojoacele românilor puţin schimbate în sute de ani erau diferite de ceea ce începea la sudul Dunării în Imperiul Otoman. Exista un spaţiu de civilizaţie românească, barbară sau sălbatică – dar proprie. În mai puţin de 100 de ani această diferenţiere a dispărut.

Mai jos puteţi vedea cele 12 litografii ale pictorului francez Michel Bouquet care a călătorit în Ţara Românească în 1840, litografii cuprinse în l’Album valaque. Vues et costumes pittoresques de la Valachie: oraşul Câmpulung, costume din Valahia, piciorul podului lui Traian, hanul lui Manuc, din nou costume din Valahia, bordeie din Bărăgan, oraşul şi mănăstirea Curtea de Argeş, iar costume din Valahia, oraşul Bucureşti, curtea mănăstirii din Câmpulung, ruinele curţii domneşti de la Târgovişte. (via Biblioteca Naţională)

Bucureştiul din 1869 în acuarelele lui Preziosi

În 1863 la Londra era inaugurată prima linie de metrou din lume. Câţiva ani mai târziu, în 1869, pictorul Amedeo Preziosi surprindea în acuarelele sale un Bucureşti rural.

 

Galerie foto: uniformele armatei române de la 1830 la 1930

Am selectat aici mai multe imagini care ilustrează evoluţia uniformelor purtate de militarii români de la începutul secolului al XIX-lea până la jumătatea perioadei interbelice. De la panaşele şi coifurile lăncierilor până la uniforma funcţională a infanteristului român din Primul Război Mondial şi trecerea la culoarea kaki specifică uniformei româneşti din Al Doilea Război Mondial. (sursa: albumul „Uniformele armatei române 1830-1930″ apărut în 1930)

Armata română şi frontul de est văzute din perspectivă rusă

Situl rus waralbum.ru prezintă o colecţie impresionantă de imagini din Al Doilea Război Mondial, majoritatea lor reprezentând punctul de vedere sovietic asupra conflictului. Din această colecţie fac parte şi foarte multe imagini cu soldaţi români, cele mai multe provenind din surse sovietice. Le-am ordonat cronologic mai jos, cele mai impresionante pentru mine au fost cele din anul 1940, de la momentul anexării Basarabiei la Uniunea Sovietică.

Bineînţeles, sovieticii nu-l puteau lăsa deoparte pe regele Mihai, atât alături de mareşalul Ion Antonescu, cât şi alături de un mareşal sovietic cu ordinul Pobeda în piept.

Galerie foto: Odesa sub ocupaţia română în 1943

M-am gândit să completez cu mai multe imagini amintirile unui rus care a trăit în Odesa din timpul ocupaţiei române, amintiri publicate de ziarul Timpul de la Chişinău. Iată aici un fragment din memoriile lui Evgheni Tverskoi:

Treptat, viaţa în Odesa s-a normalizat. Staliniştii au lăsat însă multe distrugeri. Întreprinderile din Odesa au fost aruncate în aer. Depozitele cu produse alimentare, la fel, au fost nimicite, iar intrarea în port a fost blocată de vase scufundate.

Românii au reconstruit, în primul rând, bisericile. Ulterior, au demarat lucrările de refacere a fondului locativ-comunal. Muncitorii şi ţăranii s-au implicat activ. Pentru opt ore de muncă ei primeau 4-7 mărci. Administraţia orăşenească i-a asigurat cu raţii, care depăşea până şi normele din Germania. Precizez că un singur muncitor primea în fiecare lună – 0,5 kg de unt, un litru de ulei de floarea-soarelui, 2 kg de zahăr, 5-6 kg de cereale, făină şi macaroane, 2 kg de carne, o jumătate de litru de vodcă, 300 de ţigări şi un kilogram de pâine pe zi.

(…)

Oamenii erau asiguraţi nu doar cu o bucată de pâine. Au apărut şi locuri de distracţie. Românii au renovat Opera orăşenească din Odesa. Binecunoscutul tenor Seliavin a fost numit directorul acesteia (în timpul regimului stalinist el primea o pensie mizeră). Românii şi germanii veneau la Odesa ca să ascultele operele „Boris Godunov”, „Evgheni Oneghin” sau baletele „Lacul lebedelor”, „Frumoasa adormită” etc. De asemenea, a fost reconstruit Conservatorul din Odesa condus de celebra interpretă Lidia Lipkovskaia.

Şi acum imaginile, provenite din arhiva fotografului german Willy Pragher.

Sport şi sănătate pentru nemţoaice în epoca nazistă. Galerie foto

Bund Deutscher Mädel – Liga Fetelor Germane a fost organizaţia care s-a ocupat de educaţia nazistă a fetelor din Germania. Tabere, instrucţie, marşuri, gimnastică, îndoctrinare. Am adunat aici câteva imagini de la activităţile BDM din anii ’30 – ’40.

Fetele din Bucureşti la ştrand, în 1941. Galerie foto

Câteva imagini cu ştrandurile bucureştene Floreasca şi Bragadiru în vara anului 1941, din colecţia fotografului german Willy Prager.

Imagini germane din România în Primul Război Mondial

Primul Război Mondial s-a sfârşit bine pentru România, dar a început foarte prost. Aveţi mai jos o serie de imagini care arată cum au văzut germanii participarea României la Primul Război Mondial, o colecţie care ilustrează dezastrele prin care au trebuit să treacă românii, inclusiv câteva cadre din Bucureştiul aflat sub ocupaţie germană, ocuparea Dobrogei de bulgari, traversarea Dunării de către trupele generalului AUgust von Mackensen etc. Mai multe detalii despre nefericiţii ani 1916-1917 aici.

Imaginile provin din colecţiile Bundesarchiv.

Galerie foto: Regina Maria la încoronare

Vizita actualei familii regale la Alba Iulia a fost transformată într-un mare eveniment mediatic. Există o tendinţă de promovare a familiei regale şi se vântură ideea reinstaurării monarhiei în România. Cine îşi închipuie că actualele găşti care guvernează se vor da de bună voie pe mâna unui monarh imprevizibil este un naiv incurabil.

Dar să revenim: pe 15 octombrie 1922 Ferdinand şi Maria erau încoronaţi la Alba Iulia ca rege şi regină ai României Mari. Care Românie Mare a fost ambiţia reginei Maria, Ferdinand a oscilat permanent, însă soţia sa a crezut până în ultima clipă în victoria Aliaţilor conform dictonului „Marea Britanie învinge întotdeauna!”. Imaginile de mai jos provin din jurnalele reginei Maria de la Arhivele Naţionale ale României, au fost realizate de fotograful Lucian Curelariu.

 

Galerie foto: Ana Pauker la apogeul puterii sale

După un trecut printre comuniştii ilegalişti din România, ridicată în grad printre kominterniştii de la Moscova, întoarsă pe tancurile sovietice la Bucureşti, Ana Pauker şi-a atins apogeul puterii la sfârşitul anilor ’40 şi începutul anilor ’50. Detaliile luptelor dintre comuniştii de la Bucureşti sunt încă destul de obscure, cert este că Ana Pauker „a ţinut aproape” de principalul ei adversar, Gheorghe Gheorghiu Dej (după cum se poate vedea şi în imaginile de mai jos). După 1989 se încearcă o refacere a imaginii Anei Pauker care este prezentată drept victima căpcăunului primitiv Gheorghe Gheorgiu Dej (scos aproape singurul vinovat de crimele din primii ani de după instalarea comunismului în România).

Galerie foto: Nicolae Ceauşescu în imagini, de la tinereţe până la bătrâneţe

De la activistul UTC-ist încruntat la închisoare până la ultimul toast cu Gorbaciov – am încercat să fac o cronologie a vieţii lui Nicolae Ceauşescu în imagini. Deocamdată nu putem avea o monografie obiectivă a vieţii lui, dar mai aşteptăm. Până atunci ne putem uita la istoria vieţii lui Nicolae Ceauşescu în imagini.

Cum se asfalta Bucureştiul în anul 1939

Bănuiesc că şi în 1939 existau prin România nişte regi ai asfaltului. Cei din imaginile de mai jos sunt muncitori simpli care astfaltau o stradă din Bucureşti în toamna anului 1939 şi au fost fotografiaţi de germanul Willy Pragher (sursă imagini).