Arhiva etichetelor: Igor Dodon

Cum se răspândeşte o minciună comunistă. Tânăra Gardă şi istoria românilor din Republica Moldova

În presa de la Chişinău şi Bucureşti s-a strecurat ştirea că 73 % dintre cetăţenii Republicii Moldova nu sunt de acord cu introducerea cursului de istorie a românilor şi doresc să studieze istoria Moldovei.

Aşa o fi, dar ca de obicei trebuie să ne întrebăm cine a făcut acest sondaj de opinie, şi mai ales cum l-a făcut. Pe Privesc.eu am aflat că sondajul a fost făcut de „Garda Tânără”, organizaţia de tineret a Partidului Socialiştilor de la Chişinău (condus de fostul comunist Igor Dodon).

Aşa zisul sondaj a cuprins 1700 de persoane din raioanele Chişinău, Orhei, Călăraşi, Bălţi, Edineţ, Drochia, Comrat, Cahul şi Vulcăneşti. (Pentru cei care cunosc situaţia politică din Republica Moldova nu este greu să vadă că „sondajul” a fost făcut majoritar în fiefurile electorale ale comuniştilor). Am mari îndoieli că „sondajul” făcut de Garda Tânără respectă nişte minime standarde sociologice (gen reprezentativitate, grupuri de vârstă, nivel de studii etc.) Cel mai probabil membrii din „Garda Tânără” şi-au întrebat prietenii ce părere au de istoria românilor – normal că a ieşit că 73% doresc „istoria Moldovei”.

P.S. Garda Tânără – Molodaya Gvardia a fost o organizaţie de partizani a tineretului comunist din Uniunea Sovietică în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Îmi place atenţia pentru simboluri: oamenii lui Dodon se consideră nişte partizani care luptă împotriva ocupaţiei naziste.

 

Igor Dodon a plecat de la comunişti. Puţină teorie a conspiraţiei

Igor Dodon a părăsit gruparea parlamentară a PCRM împreună cu alţi doi deputaţi comunişti: Zinaida Greceanîi şi Veronica Abramciuc. Mişcarea lui Dodon răstoarnă balanţa Parlamentului de la Chişinău care pe 18 noiembrie trebuie să încerce să aleagă un preşedinte, după doi ani de interimat. Dodon devine „votul de aur” prin această mişcare. Alianţa pentru Integrare Europeană de la Chişinău avea până la această mutare doar 59 de voturi în Parlament (31 PLDM, 15 PD, 12 PL, 1 independent) – suficiente pentru impunerea unui guvern, dar are nevoie de 61 de voturi pentru a alege un preşedinte. Igor Dodon, Zinaida Greceanîi şi Veronica Abramciuc oferă trei voturi pentru alegerea preşedintelui.

Foto via Eugeniu Luchianiuc

Ce zice Dodon

Igor Dodon a avut câteva declaraţii cheie:

  • ”Ne-am retras din PCRM pentru a tăia nodul gordian. În partid există ambiţii nesănătoase şi PCRM a pierdut încrederea cetăţenilor. Noi nu vrem să mergem pe această cale”
  • ”Noi anunţăm că suntem gata sa oferim 3 voturi pentru a alege un preşedinte apolitic, care nu face parte din nicio alianţă. Suntem diferiţi ca doctrină, ideologie, viziuni, dar putem găsi o soluţie pentru criza politică”
  • ”Nu ma intereseaza soarta AIE. Politica nereuşită a AIE ne-a făcut să facem acest pas. Sunt de părere că AIE trebuie să dispară ca un vis urât”

 

Deci: Dodon vrea să voteze cu AIE, dar nu vrea să se amestece cu Alianţa, a plecat din PCRM pentru că acest partid se duce de râpă. Am scris pentru Timpul de azi că documentul lansat de Dodon cu privire la modernizarea comuniştilor este în realitate un atac la adresa lui Vladimir Voronin. Declaraţiile lui Dodon făcute cu ocazia ieşirii din PCRM indică faptul că „dezertorii” sunt dispuşi să negocieze. Până pe 18 noiembrie liderii AIE au la dispoziţie două săptămâni să se pună de acord cu „dezertorii”.

Cine va fi preşedintele Republicii Moldova?

Zinaida Greceanîi este cel mai probabil candidat în această configuraţie. Nu degeaba am scris că cei trei au părăsit „grupul parlamentar al PCRM”. Igor Dodon a fost membru al PCRM (îşi va înainta oficial o demisie din acest partid? va fi exclus?) despre Veronica Abramciuc nu ştiu, însă Zinaida Greceanîi NU ESTE ŞI NU A FOST MEMBRĂ A PCRM. Acesta ar urma să fie un atu în favoarea ei la discuţiile cu liderii AIE.  Deocamdată liberalul Mihai Ghimpu a spus clar că nu are de gând să o voteze pe Greceanîi. Din partea PD este greu de imaginat că Marian Lupu va renunţa la înţelegerea conform căreia ar trebui să fie ales preşedinte al Republicii. Lucrurile nu sunt bătute în cuie, dar Greceanîi pare să aibă o şansă.

Şi dacă…

Şi dacă în spatele actualei mutări se găseşte tot Vladimir Voronin? Doar el a fost cel care lansat ideea „Greceanîi preşedinte”. Şi dacă tot bâlciul cu „dezertarea lui Dodon” nu este altceva decât un scenariu? Vladimir Filat a demantelat Alianţa pentru Integrare Europeană, Vladimir Voronin a sacrificat trei pioni (hai să zicem o regină, un nebun şi un pion). În cazul în care iese cacealmaua Filat rămâne prim-ministru, iar comuniştii se aleg cu o garanţie serioasă că nu îi va fugări nimeni prin justiţie, dosarul „7 aprilie 2009” rămâne închis etc. În acest caz liberalii şi democraţii rămân pe dinafară – Filat poate rămâne premier cu ceva voturi comuniste. (Voronin joacă acum comedia neştiutorului luat prin surprindere, Filat zice că era de aşteptat gestul lui Dodon)

Nu trebuie desconsiderat „argumentul patriotic”. Igor Dodon o trage tare pe „coarda moldovenistă” (deşi în CV-ul de pe blogul personal trece limbi străine cunoscut, totuşi nu are curaj să treacă nici „româna” nici „moldoveneasca” la limbă maternă). La „argumentul patriotic – avem nevoie de un preşedinte” Dodon se întâlneşte cu Filat (şi Voronin!). Liberalul Mihai Ghimpu şi democratul Marian Lupu sunt din ce în ce mai izolaţi. Rămâne să vedem dacă va transpira în presă ceva despre negocierile cu Dodon (şi mai ales dacă Greceanîi va deveni candidată la preşedinţie!)

 

Urmează turul II pentru primăria Chişinăului

La strigarea de azi dimineaţă, după numărarea a 96% din voturi Igor Dodon avea 48,67% şi Dorin Chirtoacă 46,10%. Vezi Timpul, Publika şi Unimedia. Asta înseamnă că va urma turul al II lea al alegerilor. Răsturnările de situaţie (Chirtoacă câştigător în seara alegerilor pe baza unui exit-poll care va zăpăci ştiinţa sociologică, dimineaţa câştigător Dodon pe baza unei manipulări de presă, până la urmă nimeni câştigător pe baza numărătorii finale a voturilor) – toate acestea vor zăpăci şi mai mult următoarele zile.

Propagarea „informaţiei” că Dodon a câştigat alegerile a fost sprijinită conştient sau inconştient de toată lumea, de la mass-media respectabile la blogeri. Am scris aici câte ceva despre acest subiect. Va trebui să vedem reacţiile candidaţilor la această nouă răsturnare de situaţie. Ieri seară Dodon acuza falsificarea alegerilor şi ameninţa cu proteste de stradă. Chirtoacă făcea apel la calm. Spiritele sunt destul de încinse. Se prea poate ca comuniştii să ceară o renumărare a voturilor. Merită urmărit ce se întâmplă la Chişinău.

Manipulare de la Chişinău pentru jurnaliştii de la Bucureşti

De dimineaţă majoritatea portalurilor de ştiri de la Bucureşti s-au înghesuit să anunţe că Dorin Chirtoacă a pierdut alegerile pentru Primăria Chişinăului. Ştirea a venit ca un şoc după ce ieri seară exit poll-ul îl dădea câştigător pe Dorin Chirtoacă cu 52%. Informaţia înfrângerii lui Chirtoacă a plecat de la PublikaTV care anunţa pe site că „după numărarea a 99% din voturile de la Chişinău” Igor Dodon are 52%. Jurnaliştii din România habar nu au că primarul Chişinăului este ales de oraşul Chişinău, plus suburbii, plus sate. Iar voturile din „oraşul Chişinău” reprezintă cam 34% din total.

Aşa că Dodon nu a câştigat nimic până nu se termină numărătoarea tuturor voturilor. Chirtoacă a declarat între timp că cel mai probabil se va merge în turul al II lea. Vezi aici. Încă un minus la capitolul profesionalism pentru jurnaliştii de la Bucureşti care răspândesc ştiri pe nemestecatelea.

Deocamdată se numără.

Numărătoarea continuă după cum spuneam. La ora zece seara Dodon a scăzut sub 50% ceea ce ar trimite alegerile în turul al doilea. 92% din voturi au fost numărate. Aşa anunţă Timpul.

Cum este mutilată istoria la Chişinău. Acum

Istoricul Ion Varta publică în ziarul Timpul un amplu articol în care dezvăluie modalitatea în care politicianul comunist Victor Stepaniuc şi-a păstrat titlul de doctor în istorie. Pe scurt: în anul 2006 comunistul Victor Stepaniuc a vrut să-şi susţină teza de doctorat în istorie cu titlul „Statalitatea poporului moldovenesc” – o lucrare în mare parte plagiată după volumul anterior al moldovenistului Vasile Stati, „Istoria Moldovei”. În 2006 am cumpărat şi eu cartea lui Stepaniuc de la Chişinău şi citind-o am fost uimit să constat că era aproape identică cu cea a lui Stati. Nu doar eu am observat acest lucru, ci şi Ion Varta care a publicat în FLUX un amplu material în care a demonstrat plagiatul.

Susţinerea tezei de doctorat a lui Stepaniuc a fost amânată până la sfârşitul anului 2007, când acesta a fost cadorisit cu titlul de doctor. Plagiatul fiind mult prea evident, până la urmă a fost constituită o comisie care să analizeze dacă este sau nu cazul să-i fie retras titlul de doctor în istorie lui Victor Stepaniuc. Şi comisia şi-a prezentat concluziile în luna aprilie 2011. Iar pe 7 aprilie 2011 Consiliului Naţional pentru Atestare şi Autorizare de la Chişinău a dat un VOT SECRET asupra tezei lui Victor Stepaniuc: şapte voturi – pentru retragerea titlului de doctor în istorie al lui Victor  Stepaniuc; şase – împotriva acestei decizii şi trei abţineri. Era nevoie de nouă voturi pentru ca să îi fie retras titlul de doctor lui Victor Stepaniuc. Nu a fost să fie.

Mulţi ar spune: şi ce dacă Stepaniuc a rămas cu titlul de doctor în istorie? Nu e chiar aşa simplu. Titlul de doctor în istorie conferă autoritate ştiinţifică. Dacă Victor Stepaniuc ar vrea titlul doar de dragul titlului chiar nu ar fi nici o problemă. Însă de azi înainte autoritatea ştiinţifică – în realitate nulă – a lui Victor Stepaniuc va putea fi invocată pe toate canalele moldovenizatoare. Vezi noua creaţie din care se inspiră comunistul Igor Dodon (dar care nu este a lui Dodon), pagina electronică www.moldovenii.md Acolo sunt răsucite şi repetate la infinit ideile din cărţile lui Vasile Stati şi Victor Stepaniuc. Copy-paste şi gata propaganda. Mai apar unele idei revoluţionare, gen „dacă nu ştii ruseşte, nu eşti moldovean” – după cum remarca aici Constantin Tănase.

Dar cel mai grav lucru este că toate ideile lui Vasile Stati, Victor Stepaniuc şi ciracilor lor moldovenizatori sunt copiate integral din lucrarea lui Artiom Lazarev din anul 1974 „Statalitatea sovietică moldovenească şi problema basarabeană”. Artiom Lazarev nu era istoric, ci politruc. Născut la Tiraspol  în 1914, aproape întreaga sa viaţă Artiom Lazarev a ocupat poziţii de conducere în aparatul ideologic şi de propagandă. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost instructor pentru prizonierii români din URSS care au fost înrolaţi în divizia comunistă Tudor Vladimirescu. Între anii 1947 – 1963 Artiom Lazarev a fost pe rând ministru al educaţiei şi apoi al culturii la Chişinău. După 1963 a căzut din funcţiile înalte şi a aterizat cercetător la secţia de istorie sovietică a Institutului de Istorie de pe lângă Academia de Ştiinţe de la Chişinău.

Până în acest punct Artiom Lazarev a avut o carieră interesantă: a supravieţuit epurărilor staliniste, Războiului Mondial, a atins un vârf al carierei în timpul lui Stalin şi Hruşciov. Însă în perioada de sfârşit a epocii Hruşciov a căzut. Deceniul 1960 avea să fie obscur pentru Artiom Lazarev – dar avea să revină în anii ’70. În această perioadă a ajuns rector al Universităţii din Chişinău, membru al Academiei de Ştiinţe şi a dat opera cea mai durabilă a vieţii sale: o sinteză a argumentelor „moldoveniste” promovate începând din anii ’20 de sovietici în încercarea de a sparge unitatea etnică a românilor. Lucrarea „Statalitatea sovietică moldovenească şi problema basarabeană” din anul 1974 – apărută în contextul „reactivării” chestiunii basarabene de către istoricii de la Bucureşti. Punerea în cadre sovietice a învăţământului şi culturii de la Chişinău nu reprezintă cea mai importantă operă a lui Artiom Lazarev – ci promovarea teoriei moldoveniste. Artiom Lazarev a murit în anul 1999.

Vasile Stati şi Victor Stepaniuc sunt copii de suflet ai lui Artiom Lazarev. Operele lor plagiază masiv cartea lui. www.moldovenii.md şi Igor Dodon îşi trag seva de la Artiom Lazarev. Teoriile sovietice au încă mulţi continuatori la Chişinău. Influenţa lui Artiom Lazarev şi a operei sale toxice sunt departe de a se fi epuizat.

Blogmeet la Chişinău cu pistolul. Igor Dodon şi Glockul

Candidatul comunist la primăria Chişinăului este un băiat hotărât. Igor Dodon a pus mâna pe pistol şi i-a chemat pe blogeri la un blogmeet. Deocamdată nu i-a executat, doar le-a arătat la un poligon de tir cât de bine ştie să mânuiască un Glock (îl puteţi vedea aici, pe Unimedia). Aşa, ca blogerii să ştie cu cine au de-a face şi să se gândească de două ori înainte să scrie. Apoi le-a servit o masă bogată – ceva de genul: cine e cuminte scapă de glonţ şi mănâncă bine.

Gluma e glumă, dar campania lui Igor Dodon pentru primăria Chişinăului se concentrează pe câteva linii de forţă. Dincolo de blogmeetul cu pistolul, l-am văzut pe Dodon vorbind la Publika TV despre creşterea criminalităţii în Republica Moldova şi de hotărârea lui de a o eradica (asta pe fondul apariţiei unui criminal în serie în Republica Moldova!). Dacă criminalul în serie nu este prins foarte repede este posibil ca acest lucru să îi aducă un scor electoral excepţional lui Dodon pe fondul unei emoţii publice afectate de teamă. Fotografiile lui Dodon cu pistolul în mână sunt de natură să se imprime în mentalul colectiv imaginea unui bărbat puternic şi hotărât. Apoi vine şi modul în care Dodon vorbeşte: la conferinţa de presă de vineri Dodon a răspuns scurt şi hotărât. A răspuns în rusă la întrebările puse în rusă, iar la o întrebare în română a repezit jurnalista îndrăzneaţă, apostrofând-o că a întârziat la conferinţă şi să îşi întrebe colegii că el nu repetă, după care a făcut stânga împrejur şi a dispărut. V-am mai spus, un bărbat hotărât!

La toate acestea se adaugă şi povestea moldovenismului „pro-european” activată de Igor Dodon. Dar despre aceasta puţin mai târziu.