Arhiva etichetelor: ocupati Universitatea

Ocuparea Universităţii: înapoi la Caragiale!

Şi a început revoluţia la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj şi la Universitatea din Bucureşti… Revoluţie-revoluţie: cu acordul conducerii, care va să zică. Adică nişte oameni au intrat în nişte săli de curs şi au zis: noi nu mai plecăm de aici, rămânem să dezbatem probleme arzătoare la ordinea zilei. „Ocupăm Universitatea!” au strigat zeci, chiar sute de voci tinere. Şi decanii universităţilor au zis: bine, ocupaţi şi dezbateţi.

Scenariul optim era diferit: trebuia chemată poliţia, jandarmii trebuiau să ia la măciuci revoluţionarii, transmisii în direct cu capete sparte, eroi ai revoluţiei, marşuri pe străzi. Victoria a venit pe neaşteptate. „N-auzi soro că nu e voie de la poliţie să faci revoluţie?” Foarte mulţi profesori s-au alăturat revoluţiei. Curând vor fraterniza şi jandarmii (mulţi dintre ei cu studii la facultăţi private, care va să zică şi ei studenţi).

Din partea unor studenţi în ştiinţe umaniste m-aş fi aşteptat la mai multe cunoştinţe despre funcţionarea democraţiei participative. Oamenii votează ce să transmită presei şi îi urechează pe jurnalişti că nu transmit ceea ce ar trebui să transmită. S-a votat pentru orice şi aşa o să se voteze în continuare.

Detalii la Mihai Goţiu (nu înţeleg dacă el ocupă sau transmite), Vlad Ursulean (idem), există şi o pagină cu „reţetar de ocupare de universitate”, site asumat curajos de nimeni. Cât de curând intră pe fir şi Critic Atac.
Coriolan Drăgănescu!

P.S. Rămâne valabilă întrebarea de aici: câţi dintre ocupanţi sunt cu adevărat studenţi?

Acţiunea „Ocupaţi Universitatea”. O măgărie neo-bolşevică

Povestea asta cu „Ocupaţi Universitatea” este o minciună şi o măgărie din punctul meu de vedere. O gaşcă de şmecheri promotori ai unui marxism dezlânat şi asumat parţial încearcă să se impună în societate. Este foarte mare tentaţia alegerilor din 2012 şi pulverizarea partidelor politice clasice.  Oamenii se pregătesc de alegeri. Evenimente de genul „Ocupaţi Universitatea” creează un grup forte, solidaritate, atrage aderenţi noi, pătrunde în spaţiul public, intră în mass-media. Dar să vedem minciunile acestui început de drum.

Legendarea acţiunii „Ocupaţi Universitatea”

Relatările de presă despre evenimentul din 25 noiembrie şi ceea ce a urmat sunt extrem de neclare. Se încearcă promovarea tezelor „noi am făcut o dezbatere publică, bodyguarzii au venit şi ne-au luat la bastoane”; „noi am făcut o dezbatere publică şi în urma discuţiilor am hotărât să ocupăm amfiteatrul Facultăţii de Istorie” etc. Minciuni pe bandă rulantă. De la bun început se ştia că acţiunea este una de ocupare. Dezbaterea a fost doar un pretext. Organizatorii evenimentului ştiau foarte bine ce vor să facă, de la bun început. Manifestul publicat pe pagina criticatac.ro spune clar „Ocupăm Universitatea”. Manifestul a fost publicat cu 24 de ore înainte de „evenimente”. Nu poţi pune carul înaintea boilor. Îmi permit să preiau manifestul şi aici, ca nu cumva să dispară. Ce îmi place este că nimeni nu îşi asumă acest minunat manifest, iar articolul este semnat curajos „Redacţia”.

Mult mai simpatică este mărturia unui student făcută pentru ziarul Adevărul: „Venisem pregătiţi cu saci de dormit, mâncare, lanterne, tot ce ne trebuia ca să stăm acolo patru zile, până duminică, la ora 18.00″. Protest spontan cu pregătire prealabilă!

Şi ultima bomboană: o descriere a evenimentului din partea unui organizator, Florin Flueraş.  Articolul acesta merită un comentariu separat, dar ce vreau să subliniez aici este că oamenii au vrut de la bun început să ocupe Universitatea.

Cine sunt liderii acţiunii „Ocupaţi Universitatea”?

Greu de spus. Manipulările promovate prin presă susţin că ar fi vorba de „studenţi”. Doar că în realitate sunt extrem de puţini studenţi implicaţi în organizarea acţiunii. În primul rând organizaţia studenţilor din Facultatea de Istorie (cea ocupată!) nu vor să aibă de-a face cu povestea „ocupării”. Asta spune multe. După ceva zile de „acţiune” nu se spune clar nicăieri cine sunt liderii. Din Adevărul aflu că „jurnalista Oana Dan” s-a implicat în organizarea acţiunii şi a ţinutul contul de Facebook al acţiunii. Ciprian Şiulea, care a fost în prezidiul dezbaterii care a dus la „ocupare” se plânge de faptul că „o bună parte din iniţiatorii şi participanţii ocupării nu erau studenţi, a diluat caracterul propriu studenţesc al ocupării”.  Nasol…

O veste venită de la Costi Rogozanu a înviorat situaţia: Forumul Social s-a alăturat „ocupării”, au venit şi ei la faţa locului să umple amfiteatrul. Cine a fost Forumul Social? Păi cine să fie: Vasile Ernu, Irina Ilisei, Iulia Popovici, Victoria Stoiciu, Raluca Voinea, Ovidiu Ţichindeleanu. A fost o serie de manifestări organizate absolut întâmplător în paralel cu „ocuparea”. Finanţator: Fundaţia Friedrich Ebert (finanţată la rândul ei de guvernul Germaniei). Promovarea „ocupării” s-a făcut în principal prin pagina criticatac.ro, pagină coordonată de Vasile Ernu, unde apar articole semnate de Victoria Stoiciu (care printr-o fericită coincidenţă este şi coordonator de proiecte al Fundaţiei Friedrich Ebert). Simple coincidenţe.

Cel mai simpatic a fost Mihai Goţiu: omul insistă că a fost vorba de o dezbatere studenţească care a fost întreruptă în forţă de jandarmi şi bodyguarzi. Şi de la intervenţia asta nesimţită s-a ajuns la ocupare! Mda, carul înaintea boilor…

P.S. Despre orientarea ideologică a organizatorilor acţiunii cu alt prilej.