Arhiva etichetelor: regele Ferdinand

În seara asta vorbesc la Radio România Cultural

De la 22:20 Radio România Cultural va difuza o discuţie între mine şi Florin Vasiliu despre bloguri şi istorie. Se poate asculta şi pe internet: în partea din dreapta sus a paginii de aici găsiţi un player.

Până diseară  puteţi să revedeţi înregistrările făcute pentru Antena 1 iarna trecută despre amantele celebre din istoria românilor: aici despre Velica amanta lui Mihai Viteazul; aici despre Elena Obrenovici a lui Alexandru Ioan Cuza; aici despre Miţa Biciclista şi regele Ferdinand; iar aici despre Elena Lupescu şi Carol al II-lea.

Povestea cu detaliul central al lui Carol al II-lea o găsiţi aici.

Aştept păreri şi comentarii.

Galerie foto: imagini mai puţin cunoscute cu regele Ferdinand

Ironizat de mulţi dintre contemporani, considerat ca fiind sub papucul dominatoarei regine Maria, regele Ferdinand a trecut undeva pe un loc secund. În istoria României are un rol mai degrabă decorativ şi se cunosc foarte puţine detalii despre viaţa lui, despre caracterul sau personalitatea sa. O figură importantă a istorie – a fost şeful statului care a realizat România Mare, chiar dacă nu singur – şi totuşi este cumva dat deoparte. Constantin Argetoianu remarca în memoriile sale că regele Ferdinand era un adevărat gentleman, blând şi supus în faţa voluntarei Maria de Edinburgh, care se simţea mai bine printre cărţile sale şi alături de câţiva prieteni. Totuşi era capabil de mutări politice surprinzătoare – deşi izolate – sau de răzbunări fulgerătoare. Prefera liniştea, dar ştia să îşi apere poziţia. Putea fi influenţat, dar uneori se dovedea extrem de încăpăţânat. În majoritatea imaginilor păstrate regele Ferdinand pare împăiat, mereu adoptă o morgă oficială. Dar câteva din imaginile de mai jos îi trădează adevărata fire, mai ales aceea în care ţine în mână o ţigară. Ochii albaştri ai lui Ferdinand îl trădează în această fotografie. Ţeapănul monarh ştia să zâmbească şi avea şi un luciu de şiretenie în privire.

Principele Ferdinand in uniforma de capitan de vanatori in anul 1892

Principele Ferdinand in uniforma de capitan de vanatori in anul 1892

Principele Ferdinand dupa casatoria cu Maria de Edinburgh in 1893

Principele Ferdinand dupa casatoria cu Maria de Edinburgh in 1893

Regele Ferdinand dupa incoronare in 1914

Regele Ferdinand dupa incoronare in 1914

Regele Ferdinand, regina Maria si principele Nicolae

Regele Ferdinand, regina Maria si principele Nicolae

regele ferdinand

De ce nu poate reveni monarhia în România

Citeam zilele trecute un interviu din România Liberă cu generalul veteran de război Nicolae Sebastian, care zicea aşa de regele Mihai:

La sfârşit, regele a dat mâna cu noi toţi. M-am pus ultimul în rând. Şi când a ajuns la mine, i-am spus: „Majestate, ieşiţi din amorţeala în care trăiţi. Luptaţi-vă, că nu se luptă nimeni pentru dumneavoastră!”. Şi mi-a răspuns: „Singur?!”. M-a dezamăgit. M-am convins definitiv că nu are priză.

Bătrânul oştean s-a convins că regele Mihai aşteaptă să i se pună tronul în braţe. Mai are de aşteptat. Regele Mihai probabil că nici acum nu şi-a dat seama de ce monarhia a ieşit definitiv din sufletele românilor. El şi cu puţinii monarhişti cred că de vină sunt comuniştii care au spălat românii pe creieri. Fals. Regele Mihai este vinovat pentru decăderea monarhiei. Să mă explic.

Monarhia şi Casa de Hohenzollern au beneficiat de un prestigiu gigantic în ochii românilor vreme de aproape 100 de ani. Acest prestigiu a fost creat de Carol I care ieşea la balcon fără să clipească în faţa bucureştenilor veniţi să-i spargă geamurile palatului. După care cu un semn al mâinii declanşa şarja jandarmilor călare care împrăştiau mulţimea furioasă. În momentul în care la 1878 ruşii au înconjurat Bucureştiul şi au ameninţat cu dezarmarea armatei române, regele Carol I a răspuns că armata română poate fi înfrântă, dar nu dezarmată. Şi era hotărât să se bată cu ruşii pentru a păstra Bugeacul. Regele Carol I a fost un adevărat conducător care a dus România în două războaie în urma cărora a avut câştiguri teritoriale.

Prestigiul monarhic stabilit de Carol I a fost consolidat de regele Ferdinand. Nici acest membru al Casei de Hohenzollern nu a cedat. În 1917 România era înfrântă, zdrobită. Însă Ferdinand nu a cedat – unii contemporani spun că la îndemnul reginei Maria. S-a bătut până în ultima clipă. Nu el personal – dar a refuzat să cedeze, să îşi accepte înfrângerea. A refuzat să părăsească România înfrântă.

Apoi a venit Carol al II lea, care a cedat un sfert din teritoriul ţării fără să tragă un foc de armă. Trec peste corupţia generalizată a regimului lui Carol al II lea, peste influenţa Elenei Lupescu etc. Carol al II lea putea salva prestigiul Casei de Hohenzollern în România prin declanşarea unui război de apărare a Basarabiei. Ar fi pierdut (sau poate nu!) acest război, România ar fi putut deveni teritoriu ocupat ca şi Polonia până în 1945 – însă prestigiul Casei de Hohenzollern în ochii românilor ar fi fost intact. Însă Carol al II lea a preferat să părăsească România într-un tren de zece vagoane plin cu toate averile strânse în 10 ani de domnie.

A doua şi ultima şansă de reabilitare a monarhiei în România a avut-o regele Mihai. Regele Mihai ar fi putut declanşa un război de gherilă împotriva sovieticilor şi ar fi fost urmat de marea majoritate a populaţiei. Putea să aleagă între a muri în acest război sau a pleca la un moment dat cu speranţa că va reveni. Putea să aleagă să fie un conducător. A ales să plece, ca şi tatăl său. Între timp a dispărut şi amintirea prestigiului pe care l-a avut Casa de Hohenzollern în România.

11. REGELE FERDINAND I ŞI REGINA MARIA TREC ÎN REVISTĂ TRUPELE DIVIZIEI A 2-A VÂNĂTORI

Galerie foto: Armata română în drum spre Budapesta. Iulie-august 1919

O imagine face cât o mie de cuvinte. Am adunat aici 35 de imagini din timpul campaniei din vara anului 1919, când Armata română a eliberat Ungaria de sub regimul bolşevic al lui Bela Kun.

UPDATE: Imaginile le-am pus într-un fişier pdf pe care îl puteţi descărca de aici.