Arhiva etichetelor: regina Maria

Averea reginei Maria şi cum a fost împărţită ea

Despre regina Maria se spune că nu prea cunoştea valoarea banilor pe care îi arunca în stânga şi-n dreapta. Împărţirea moştenirii ei din 1938 între Carol al II-lea, Elisabeta, Maria, Nicolae şi Ileana arată că totuşi regina Maria a fost destul de strângătoare. Avea în depozite bancare şi acţiuni suma de 130.453.184 lei (după scăderea datoriilor) şi următoarele clădiri proprietate personală: un imobil în Bucureşti de 215 mp, palatul Balcic, castelul Bran, castelul Copăceni din judeţul Ilfov, un imobil la Braşov lângă gara Bartolomeu, castelul Medieşu Aurit şi un imobil în Iaşi. Puteţi vedea detaliile împărţelii în actul oficial reprodus mai jos.

Regina Maria

Regina Maria

O mare problemă a acestui act de împărţeală este că nu a inclus şi bijuteriile reginei Maria. Constantin Argetoianu a consemnat astfel discuţiile asupra averii reginei, purtate de urmaşi imediat după moartea ei.

De luni dimineaţa, membrii Familiei Regale se ceartă ca ţiganii pe moştenire. Regina a lăsat un testament, o scrisoare adresată Regelui şi alta, pe englezeşte, copiilor. Testamentul, ca toate testamentele oamenilor geniali care nu consultă avocaţi, e idiot. Nu se ocupă decât de bunurile imobiliare şi lasă – după câte am aflat – Branul Prinţesei Ileana, Balcicul Regelui Carol şi Copăcenii Elisabetei. Punct. Despre bunurile ei mobile, bani, titluri, bijuterii – nimic. Şi pe astea toate se ceartă moştenitorii, reproţând Ileanei tot cât i-a dat mumă-sa de la mână la mână – şi i-a dat mult. Dar nici asupra imobilelor nu sunt de acord. Regele nu vrea să lase Branul Ileanei. Şi legatul acesta, trebuie recunoscut, nu prea are sens. Branul a fost dăruit Reginei României de oraşul Braşov. Regina trebuia să-l lase unui Prinţ român sau unei Prinţese românce, iar nu Ileanei care s-a înstrăinat. E admisibil ca Branul, în inima ţării, să ajungă după moartea Ileanei pe mâinile unor Arhiduci de Habsburg?

În afară de piesele mari distribuite de Regină încă în viaţă, Regina avea trei diademe mari pe care le-a împărţit între cele 3 fiice ale sale. Cea mai frumoasă, moştenită de la mumă-sa, şi evaluată la 3 milioane şi 1/2 franci elveţieni i-a dat-o Ileanei. Un splendid lanţ de briliante cu o cruce ce atârna pe el şi purta un enorm safir în mijloc, Regina l-a lăsat pentru viitoarea soţie a Voievodului Mihai (notă – safirul a fost scos la vânzare de regele Mihai, detalii aici).

Lumea continuă să fie nedumerită în chestiunea testamentelor şi succesiunii Reginei; să vedem ce legate mai ies la lumină. Nu se poate contesta că au şi „moştenitorii” cei dârji dreptate. Regina, cât a trăit a îmbâcsit pe Ileana. I-a cumpărat Sonnenbergul lângă Viena, o vilă Worthersee şi i-a dat bani cu nemiluita – milioane. Acum, la moarte, vrea să-i mai lase şi cea mai frumoasă diademă, cea evaluată la 3 1/2 milioane franci elveţieni. Un Nicolae cu degetul în gură, o Elisabetă aprigă cum e – urlă şi protestează şi cer ca toate „donaţiile” primite de Ileana să fie „raportate” la succesiune.

Certurile relatate de Argetoianu sunt cât se poate de bine ilustrate în cele 5 proiecte de împărţeală a averii, pline de tăieturi şi adăugiri. Nu le mai reproduc pe acestea, ci vă las spre lectură o copie a împărţelii finale, semnată de ministrul Justiţiei.

Cât de sărac a plecat regele Mihai din România?

Circulă o nouă legendă pe internet: regele Mihai a plecat din România sărac lipit pământului şi a muncit ca mecanic (!) să îşi întreţină familia. De acord, comuniştii au avut tot interesul să-l vopsească pe fostul rege în culori cât mai sumbre. În perioada comunistă s-au scris tomuri întregi despre vagoanele pline de averi cu care a plecat din România regele Mihai. Să spunem că toate acele cărţi sunt pline de minciuni şi distorsiuni.

Însă mai înspre zilele noastre Mihai Pelin a făcut o cercetare amănunţită asupra a 42 de tablouri dispărute din colecţia regelui Carol I. Dacă vă mai amintiţi, regele Carol I a strâns o colecţie impresionantă de tablouri valoroase pe care le-a lăsat moştenire guvernului României, pentru a fi expuse astfel încât orice român să poată vedea operele unor pictori celebri. Din această colecţie de tablouri a României au dispărut 42 de piese. Cercetările lui Mihai Pelin au identificat traseul a 17 dintre aceste 42 de tablouri: au fost luate (sau furate?) din România de regele Mihai şi apoi vândute în decursul anilor. Cartea lui Mihai Pelin se numeşte „Marele rapt regal” şi o puteţi cumpăra de la librăria Elefant.ro

Eu unul l-aş ierta pe fostul regele Mihai pentru cele 42 de tablouri însuşite. Avea multe fete, trebuia să le cumpere rochiţe. Însă nu-l pot ierta pe fostul rege Mihai pentru că a vândut safirul reginei Maria. Este vorba de al doilea safir din lume ca mărime, de 478,68 carate, cumpărat special pentru ceremonia de încoronare de la Alba Iulia. Toate casele regale au avut sau au o piatră preţioasă simbol. Safirul reginei Maria ar fi putut fi piatra preţioasă a Casei Regale a României, strâns legată de momentul realizării României Mari. Doar că fostul rege Mihai a ales să vândă această bijuterie simbol.

safirul reginei Maria

Safirul reginei Maria. Sursa foto

Galerie foto: Regina Maria la încoronare

Vizita actualei familii regale la Alba Iulia a fost transformată într-un mare eveniment mediatic. Există o tendinţă de promovare a familiei regale şi se vântură ideea reinstaurării monarhiei în România. Cine îşi închipuie că actualele găşti care guvernează se vor da de bună voie pe mâna unui monarh imprevizibil este un naiv incurabil.

Dar să revenim: pe 15 octombrie 1922 Ferdinand şi Maria erau încoronaţi la Alba Iulia ca rege şi regină ai României Mari. Care Românie Mare a fost ambiţia reginei Maria, Ferdinand a oscilat permanent, însă soţia sa a crezut până în ultima clipă în victoria Aliaţilor conform dictonului „Marea Britanie învinge întotdeauna!”. Imaginile de mai jos provin din jurnalele reginei Maria de la Arhivele Naţionale ale României, au fost realizate de fotograful Lucian Curelariu.

 

Prinţese în uniformă (galerie foto)

Tot căutând prin arhiva fotografică a Bibliotecii Congresului SUA am găsit câteva fotografii cu prinţese în uniformă militară. Fotografii din perioada Primului Război Mondial, făcute cel mai probabil în scop propagandistic. Prima astfel de fotografie pe care v-o propun este cea a prinţesei Maria, viitoarea regină a României Mari.

Crown Princess Rumania (LOC)

Aici prinţesa Maria este îmbrăcată în uniforma Regimentului 4 Roşiori (a cărei comandă onorifică a deţinut-o până la moarte). La tezaurul Muzeului Naţional de Istorie puteţi vedea cadourile făcute reginei de ofiţerii acestui regiment.

Ducesa de Brunswick şi prinţesa moştenitoare Cecilia (Germania)

Ţarina Alexandra a Rusiei.

 

Margareta de Hesse, sora împăratului Wilhelm al II lea. Unul din fii ei, Friedrich Wilhelm, a murit în 1916 în timpul luptelor din România, într-o luptă corp la corp.

Din nou despre svastica de pe coroana reginei Maria

Adevărul publică o fotografie în care se vede mult mai clar svastica de pe coroana reginei Maria.  Eu am remarcat aici prezenţa acestui simbol în pandativele coroanei, pe baza unei fotografii de epocă. Însă svastica apare şi în vârful coroanei din aur masiv care a fost folosită la încoronarea de la Alba Iulia din 1922.

Adevărul are de mai multe zile o campanie despre Muzeul Naţional de Istorie a cărui clădire prezintă risc seismic ridicat şi nu are fonduri pentru reabilitare. Ideea este că la acest muzeu se găsesc toate obiectele care fac parte din istoria noastră. Inclusiv inima reginei Maria. Adevărul are mai multe fotografii cu explicaţii ale unor obiecte deosebite din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie. Aici. Coroana reginei Maria nu are nici o explicaţie din păcate.

 

Galerie foto: imagini mai puţin cunoscute cu regele Ferdinand

Ironizat de mulţi dintre contemporani, considerat ca fiind sub papucul dominatoarei regine Maria, regele Ferdinand a trecut undeva pe un loc secund. În istoria României are un rol mai degrabă decorativ şi se cunosc foarte puţine detalii despre viaţa lui, despre caracterul sau personalitatea sa. O figură importantă a istorie – a fost şeful statului care a realizat România Mare, chiar dacă nu singur – şi totuşi este cumva dat deoparte. Constantin Argetoianu remarca în memoriile sale că regele Ferdinand era un adevărat gentleman, blând şi supus în faţa voluntarei Maria de Edinburgh, care se simţea mai bine printre cărţile sale şi alături de câţiva prieteni. Totuşi era capabil de mutări politice surprinzătoare – deşi izolate – sau de răzbunări fulgerătoare. Prefera liniştea, dar ştia să îşi apere poziţia. Putea fi influenţat, dar uneori se dovedea extrem de încăpăţânat. În majoritatea imaginilor păstrate regele Ferdinand pare împăiat, mereu adoptă o morgă oficială. Dar câteva din imaginile de mai jos îi trădează adevărata fire, mai ales aceea în care ţine în mână o ţigară. Ochii albaştri ai lui Ferdinand îl trădează în această fotografie. Ţeapănul monarh ştia să zâmbească şi avea şi un luciu de şiretenie în privire.

Principele Ferdinand in uniforma de capitan de vanatori in anul 1892

Principele Ferdinand in uniforma de capitan de vanatori in anul 1892

Principele Ferdinand dupa casatoria cu Maria de Edinburgh in 1893

Principele Ferdinand dupa casatoria cu Maria de Edinburgh in 1893

Regele Ferdinand dupa incoronare in 1914

Regele Ferdinand dupa incoronare in 1914

Regele Ferdinand, regina Maria si principele Nicolae

Regele Ferdinand, regina Maria si principele Nicolae

regele ferdinand

Svastica de pe coroana Reginei Maria a României

La 15 octombrie 1922 Ferdinand şi Maria erau încoronaţi la Alba Iulia ca regi ai României Mari. Cu această ocazie Regina Maria a purtat o coroană de aur de 5 kilograme, făurită după modelul coroanelor bizantine femeieşti purtate de soţiile voievozilor români – o coroană aproape identică cu cea purtată de doamna Despina a lui Neagoe Basarab în fresca de la mănăstirea Curtea de Argeş. Ca o notă paralelă: coroana Sfântului Ştefan, simbolul Ungariei, este şi ea o coroană feminină bizantină, cu lănţişoare de aur care atârnă pe lângă urechi.

O chestie puţin remarcată la coroana purtată de Regina Maria a României la Alba Iulia: lănţişoarele de la urechi se încheie cu discuri în care sunt încastrate svastici. Spuneam aici că svastica nu apare doar pe primele bancnote sovietice sau chiar pe primele uniforme ale Armatei Roşii, ci şi în alte locuri surprinzătoare. Coroana de aur a Reginei Maria poate fi văzută la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti. La Alba Iulia regele Ferdinand a purtat coroana de oţel a României, făurită în urma războiului de independenţă. În imaginea de mai jos se poate vedea svastica de care vorbeam pe pieptul Reginei Maria. Cumva prima jumătate a secolului al XX lea s-a desfăşurat în Europa sub semnul svasticii, doar că nu cunoaştem toate detaliile.

Coroana Reginei Maria cu svastica

Mai multe imagini cu Regina Maria purtând toate însemnele regale aici (în unele fotografii se pot vedea svasticile de care vorbeam).

[newsletter]

 

11. REGELE FERDINAND I ŞI REGINA MARIA TREC ÎN REVISTĂ TRUPELE DIVIZIEI A 2-A VÂNĂTORI

Galerie foto: Armata română în drum spre Budapesta. Iulie-august 1919

O imagine face cât o mie de cuvinte. Am adunat aici 35 de imagini din timpul campaniei din vara anului 1919, când Armata română a eliberat Ungaria de sub regimul bolşevic al lui Bela Kun.

UPDATE: Imaginile le-am pus într-un fişier pdf pe care îl puteţi descărca de aici.