Arhiva etichetelor: românii din Ucraina

De ce „trebuie să ţinem” cu Ucraina?!?!

Parcă am fi la un meci de fotbal şi trebuie să ţinem cu Ucraina împotriva Rusiei. Nu funcţionează chiar aşa. Într-adevăr, istoria noastră cu ruşii nu a fost cea mai fericită. Într-adevăr, Ucraina este victima unei agresiuni şi este în pericol să dispară de pe hartă în forma actuală. „Ruşii sunt răi” nu mi se pare a fi o axiomă. Cu excepţia orientărilor geopolitice divergente nu văd mari diferenţe între Euromaidanul de la Kiev şi Rusomaidanele din estul Ucrainei. Dar să revenim la meciul Ucraina-Rusia şi suportera România din tribune (Moise Guran ne îndeamnă să „ţinem cu Ucraina” aici, la fel şi însărcinatul cu afaceri al SUA la Bucureşti Duane Butcher aici).

Să recapitulăm puţin dosarul relaţiilor româno-ucrainene:

1. Insula Şerpilor. După mai mulţi ani de negocieri şi un proces internaţional, România a reuşit cu greu să obţină o delimitare a zonelor economice exclusive în Marea Neagră. În timpul negocierilor Ucraina a avansat o linie care depăşea cu mult cea mai hrăpăreaţă cerere a Uniunii Sovietice. Prietenie maximă.

2. Dunărea şi Delta Dunării. Ucraina a făcut tot posibilul să încalece braţul Chilia. Chestiunea e foarte veche: în toamna anului 1940 sovieticii au ocupat trei insule pe acest braţ din Delta Dunării care, iar şenalul navigabil a intrat pe această porţiune sub autoritatea URSS. Problema este încă în dispută cu Ucraina, mai pe tăcute. Ca un gest de prietenie, o navă ucraineană plină cu fier vechi „s-a scufundat” pe braţul Sulina, blocându-l din 1991 până în 2005. În timpul crizei canalului Bîstroe, scafandri ucraineni mutau geamandurile de pe braţul Chilia, iar la un moment dat o navă a grănicerilor ucraineni a deschis focul asupra unei nave cu turişti. Mai sunt multe alte poveşti, de principiu Ucraina a făcut tot posibilul, indiferent de guvernare, pentru a intra cu forţa pe Dunăre.

3. Minoritatea română din Ucraina. Din 1991 încoace scade neîncetat numărul şcolilor cu predare în limba română din Ucraina. La fel scade şi numărul orelor cu predare în limba română din aceste şcoli. Diplomele emise de universităţile din România nu sunt recunoscute în Ucraina, astfel că etnicii români din Bugeac, Bucovina de nord şi Maramureşul istoric care studiază în România nu prea au nici un motiv să se întoarcă acasă. În continuare românii nu există în administraţiile locale din zonele în care sunt majoritari. De vreun an încoace a fost acceptată limba română în administraţia publică printr-o lege susţinută de tiranul Ianukovici, lege abrogată în urma revoluţiei Euromaidanului. Ucraina încurajează spargerea comunităţii româneşti în români şi „moldoveni” în regiunea Odessa. Preoţii care au încercat să slujească în limba română în Bugeac au fost bătuţi, li s-au aruncat grenade în casă, au fost legaţi de o maşină şi târâţi prin praful drumului.MAE avea pe pagina oficială privitoare la călătorii în străinătate un avertisment în care se spunea că nu pot fi introduse cărţi în limba română în Ucraina. Mă opresc aici, că nu mai termin.

4. Diverse. În negocierile privind conflictul transnistrean, până acum cel puţin, Ucraina a ţinut partea Rusiei, mai mult sau mai puţin explicit. În orice caz, nu s-a situat de partea Republicii Moldova. Combinatul de la Krivoirog – înainte de 1989 România a investit o căruţă de bani acolo, după dispariţia URSS nu s-a mai recuperat nimic.

Ce se întâmplă în Ucraina nu e un meci de fotbal, iar România nu este în tribune. România este o ţară cu interese care trebuie protejate după putinţă în relaţiile internaţionale. Chiar nu „trebuie să ţinem” cu Ucraina sau cu Rusia. Mai ales nu trebuie să uităm că problemele enumerate mai sus au existat în timpul tuturor guvernărilor de la Kiev şi foarte probabil că vor exista şi în timpul guvernărilor viitoare.

La moartea mareşalului Alexandru Averescu

Pe 3 octombrie 1938 murea mareşalul Alexandru Averescu – comandantul bătăliei de la Mărăşti, prim-ministru şi ministru în mai multe guverne interbelice ale României. Mediafax spune că Averescu s-a născut la Izmail, azi Ucraina. De fapt Alexandru Averescu s-a născut în satul Babele, de lângă oraşul Izmail în Basarabia de sud. În Bugeac, regiunea dintre Nistru, Marea Neagră şi Dunăre care s-a aflat în componenţa României moderne între anii 1856-1878 şi 1918-1944. În prezent satul Babele are denumirea oficială de Ozernoe şi deşi este locuit majoritar de români şi legea ucraineană permite, nu veţi găsi vreo plăcuţă indicatoare cu numele românesc al satului.

Placa memorială Alexandru Averescu din satul Babele - Ozernoe, Ucraina. Foto Basarabia-Bucovina.info

Placa memorială Alexandru Averescu din satul Babele – Ozernoe, Ucraina. Foto Basarabia-Bucovina.info

În 1993 a fost amplasată o placă în memoria lui Alexandru Averescu pe şcoala din Babele – Ozernoe. Placa a fost în centrul unui scandal de presă acum vreo doi ani în Ucraina: s-a făcut o confuzie (intenţionată) mareşalul Averescu – mareşalul Antonescu şi au început nişte zbierete pe tema „mareşal nazist glorificat într-un sat românesc”. Mai există şi un bust al mareşalului Alexandru Averescu care aşteaptă să fie instalat în satul său natal. Soarta busturilor româneşti în Ucraina este destul de complicată: bustul lui Mihai Eminescu a dispărut peste noapte din curtea Universităţii din Odessa şi a fost reinstalat după mai mulţi ani în curtea consulatului României, sub pază, ca nu cumva să mai dispară.

Maresalul Alexandru Averescu

Maresalul Alexandru Averescu. Foto Wikipedia.

Parlamentarism în Ucraina. Bătaie împotriva limbilor minoritare

Dezbaterea de vineri din Parlamentul Ucrainei privind folosirea în administraţie a limbilor minorităţilor naţionale s-a tranşat cu o bătaie generală.

Parlamentarism in Ucraina

Parlamentarism in Ucraina

Deputaţii ucraineni naţionalişti (cei din partidele pro-europenilor Viktor Iuşcenko şi Iulia Timoşenko!) se opun acordării de statut oficial limbii ruse. Ideea este că prin adoptarea acestei legi cei 400.000 de români din Ucraina şi-ar putea folosi limba maternă în administraţiile locale. Am îndoieli serioase că va fi adoptată această lege. Vedeţi în clipul de mai jos cum s-a purtat dezbaterea parlamentară de la Kiev.

Românii din Ucraina? Sigur, şi românii din Ucraina

Centrul Român de Politici Europene a organizat la Bucureşti conferinţa „Enhancing Romanian-Ukrainian civic cooperation”. Nici una din organizaţiile românilor din Ucraina nu este prezentă la această manifestare.

În Ucraina trăiesc 400.000 de români ale căror drepturi nu sunt respectate, iar la o conferinţă din Bucureşti cu titlul „Enhancing Romanian-Ukrainian civic cooperation” nu se regăseşte nici una din organizaţiile românilor. Nu ştiu dacă au fost invitaţi sau nu românii din Ucraina – însă înclin să cred că dacă erau trimise nişte invitaţii probabil că ar fi venit totuşi cineva. Nu ştiu dacă organizatorii s-au temut ca nu cumva oaspeţii ucraineni să fie afectaţi de prezenţa unor români din Ucraina. Însă nu mi se pare normal ca la o astfel de conferinţă din Bucureşti să nu fie reprezentaţi românii din Ucraina.

În paralel, la Kiev a început azi în Parlament dezbaterea asupra unui proiect de lege care ar da minorităţilor naţionale dreptul să se folosească de limba maternă în administraţia localităţilor unde există un procent mai mare de 10% de etnici minoritari. Asta ar reprezenta o gură de aer pentru românii din Ucraina. Pro-europenii Viktor Iuşcenko şi Iulia Timoşenko se opun acestui proiect de lege.

 

Supărare mare în Ucraina: moldovenii sunt români

Promotorul moldovenismului printre românii din Ucraina, Anatol Fetescu s-a supărat foarte tare că un oficial al României a participat alături de un oficial al Republicii Moldova la o sărbătoare a românilor din satul Costiceni. Mai mult: oficialul din Republica Moldova a avut un mesaj asemănător cu oficialul din România (este vorba de ambasadorul Republicii Moldova la Kiev Ioan Stăvilă şi directorul din cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni Radu Cosma).

Atât de tare s-a supărat Anatol Fetescu pe ambasadorul Ioan Stăvilă şi directorul DRP Radu Cosma încât i-a scris ministrului ucrainean de Externe să îl urecheze pe ambasadorul de la Chişinău (agenţia ucraineană Unian şi agenţia Omega de la Chişinău au preluat ştirea). Este de înţeles supărarea lui Anatol Fetescu: dacă oficialii de la Chişinău resping teoria moldovenistă atunci el cam rămâne fără motiv de existenţă, nu mai prea poate susţine că în Ucraina sunt moldoveni diferiţi de români. Interesant ar fi să ne povestească Anatol Fetescu cum era el român în anii ’90 şi ce l-a făcut să se moldovenizeze brusc.

În altă ordine de idei: sâmbătă dimineaţă de la ora 10 mă puteţi vedea alături de Radu Cosma în calitate de invitaţi la emisiunea „De la + la infinit” de pe TVR Info, realizată de Răzvan Bucuroiu. Aici puteţi vedea o arhivă a acestei emisiuni.

 

Ce am făcut la Forumul Românilor de Pretutindeni

Am participat la Forumul Românilor de Pretutindeni de la Palatul Parlamentului. Au venit câteva sute de reprezentanţi ai românilor din întreaga lume. În a doua zia dezbaterilor am luat şi eu cuvântul pentru câteva minute. Am prezentat fotografiile de mai jos, realizate de Cătălin Vărzaru în Ucraina. Este vorba de cimitirul vechi din satul Eschipolos, de pe malul lacului Sasâc.

Continuarea