Arhiva etichetelor: studenţi basarabeni

CRPE trebuie să îşi retragă studiul despre studenţii basarabeni din România

După câteva zile de dezbateri şi discuţii am ajuns la concluzia că nu există o altă soluţie decât ca Centrul Român pentrul Politici Europene (CRPE) să retragă studiul intitulat „Bune intenţii şi coşmar birocratic – Paradoxul burselor acordate de statul român studenţilor moldoveni”. Studiul amintit a apărut sub semnătura cercetătoarei Claudia Silaghi şi a fost preluat de presă sub diverse titluri:

Adevărul: Doar un student moldovean din cinci se întoarce acasă

Evenimentul Zilei: Coşmarul birocratic: Paradoxul burselor acordate de statul român studenţilor din Republica Moldova 

Unimedia: Doar jumătate din studenţii basarabeni din România ajung până la diplomă

Toate articolele au preluat „bomba” studiului: doar 56% dintre studenţii basarabeni veniţi în România reuşesc să îşi termine studiile plus cifra de 36% din locurile scoase la concurs au rămas neocupate. Au urmat reacţiile critice la adresa studiului alcătuit de Claudia Silaghi:

Organizaţia Studenţilor Basarabeni (via www.basarabeni.ro) a făcut public un comunicat în care susţine că: 1) rata de ocupare a locurilor scoase la concurs este în realitate mai mare, 2) studiul este viciat deoarece nu a luat în calcul cele mai importante universitari (Universitatea din Bucureşti, Universitatea Politehnică din Bucureşti, Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galaţi, Universitatea ”Babeş Bolyai” din Cluj, Universitatea ”A. I. Cuza” din Iaşi, etc), unde işi desfăşoară studiile un procent foarte important de studenţi basarabeni (OSB a mai avut şi alte remarci, însă mie acestea mi se par a fi fundamentale pentru discuţie).

Ambasadorul României la Chişinău Marius Lazurca a declarat pentru ziarul Timpul

Întâi de toate, pare să se concluzioneze că rata totală a abandonului şcolar e de 56%, deşi au fost obţinute date doar de la jumătate din universităţile din România, fără a ţine cont de studenţii înscrişi în cele mai mari şi mai bune universităţi de la noi: Bucureşti, Iaşi, Cluj. E ca şi cum ai afirma că jumătate din elevii unei şcoli sunt repetenţi, deşi nu ai studiat decât jumătate din clasele acelei şcoli, şi nu neapărat pe cele mai mari şi mai bune. (…) Recomand, prin urmare, să citim cu prudenţă statisticile prea surprinzătoare. Căci statisticile, vorba glumei, sunt asemenea costumelor de baie – dezvăluie totul şi ascund esenţialul.

Eugen Tomac, secretar de stat DRP a declarat pentru Unimedia:

Pot să fac următoarea precizare: acest document conţine o serie de erori regretabile. Statul român a venit cu o ofertă educaţională consistentă pentru tinerii care doresc să-şi continuie studiile în România. Acest lucru s-a făcut în baza acordului bilateral din aprilie 2010. În prezent, Guvernul României a suplimentat numărul de burse. Cred că este foarte important de precizat că statistica oferită de realizatorii acestui studiu nu conţine lista cu marile universitaţi din ţară, Universitatea Bucureşti, Univ. Dunărea de Jos, Universitatea Al. Ioan Cuza – unde există cei mai mulţi studenţi basarabeni. 23 de intervievaţi pentru studiu nicidecum nu pot reprezenta opinia a peste 9000 de studenţi basarabeni care-şi fac studiile în România

Profesor univ. dr. Radu Baltasiu, profesor în cadrul departamentului de sociologie al Universităţii Bucureşti şi Director al Centrului European pentru Studii Etnice al Academiei Române a declarat pentru RGN Press:

Un singur lucru este evident: cercetarea este calitativă, dar rezultatele sunt cantitative, ceea ce este un nonsens şi, încă o dovadă că oamenii aceia nu ştiu meserie. Când faci studii calitative poţi să spui doar „majoritatea”, „cei mai mulţi” şi obligatoriu adaugi „dintre cei intervievaţi”, ca să se înţeleagă că nu te referi la toată populaţia. Nu ai acces la „populaţia toată” decât prin studii cantitative. Cum tehnic acest lucru nu este posibil decât prin eşantionare, iar CRPE nu a făcut un eşantion, nu poate face asemenea afirmaţii, precum: „Doar 56% din studenţii care acceptă bursa îşi finalizează studiile”. Concluzia este simplă: studiu făcut iar după ureche, fără a respecta cerinţe de bază metodologice. Teoretic – care este ipoteza de plecare, sau care este obiectivul exploratoriu – nu reiese nimic, decât o altă concluzie manipulativă: că statul român aruncă cu banii pe fereastră, că studenţii basarabeni ar fi oricum pe lângă.

Ziarişti Online  a publicat de asemenea o critică a raportului.

M-am amestecat şi eu în povestea asta cu un comentariu pentru ziarul Timpul.

Au mai fost şi ceva discuţii pe Facebook asupra subiectului, însă le încadrez la schimburi de vederi personale şi nu le redau aici, tot ce pot spune este că reproşurile s-au înscris în zona celor enununţate mai sus.

Pe scurt: studiul CRPE are un fundament ştiinţific precar, nu respectă metodologia unei cercetări ştiinţifice, eşantionul universităţilor cercetate nu este reprezentativ.

Pentru mine din acest punct orice altă discuţie este inutilă. CRPE nu are altă soluţie decât să retragă studiul prezent şi să îl refacă. Concluziile studiului sunt greşite (total sau parţial) şi nu pot fi modificate politicile publice în baza unui studiu cu concluzii greşite.

Natural, au apărut şi susţinători ai studiului.

Tudor Cojocariu a publicat un articol pe VoxReport.

CRPE a transmis o scrisoare explicativă.

Vasile Ernu a publicat un articol în ziarul Timpul.

Apărătorii studiului CRPE încearcă să îngroape principalul reproş adus (lipsa unui fundament ştiinţific) prin câteva metode clasice: extinderea discuţiei pe linii diferite, ignorarea totală a reproşului principal şi atitudinea „da, există câteva greşeli, însă acestea nu modifică în mod esenţial concluziile”. Dar să vedem ce fel de răspunsuri au fost date la principalul reproş:

CRPE

„Referitor la rata de abandon a studenţilor moldoveni precizăm că CRPE a inclus toate cele 48 de universităţi de stat , din care ne-au răspuns 24, ceea ce este mai mult decât relevant. Am inclus lista completă a universităţilor respondente în anexă. Dacă OSB poate obţine mai multe răspunsuri vă invităm să o faceţi. Dupa orice reguli de cercetare, o jumătate din populaţia totală este mai mult decât suficient pentru reprezentativitate.”

Acest răspuns este o adevărată bătaie de joc. În principiu CRPE şi susţinătorii săi spun „noi am trimis cereri la toate universităţile, însă nu am primit răspunsuri, nu noi suntem de vină”. Nu e chiar aşa, când vorbeşti de modificarea politicilor publice şi de studii întemeiate ştiinţific ar fi bine să fii blindat de informaţii. Invitaţia ca OSB să obţină răspunsuri de la universităţi e un fel de „ba tu!” care nu are ce căuta într-o astfel de discuţie.

Frumuseţea maximă este cuprinsă în afirmaţia senină „Dupa orice reguli de cercetare, o jumătate din populaţia totală este mai mult decât suficient pentru reprezentativitate”. Vorba profesorului Radu Baltasiu „oamenii aceia nu ştiu meserie!” Din punctul meu de vedere profesorul Baltasiu a înmormântat definitiv orice pretenţie că studiul CRPE ar fi unul ştiinţific (v. citatul de mai sus). CRPE trebuie să ofere un răspuns la reproşurile profesorului Radu Baltasiu dacă vor să mai iasă în oraş cu studii şi păreri.

Tudor Cojocariu răspunde principalului reproş astfel:

De fapt, au fost expediate prin fax şi email (iar unii rectori au fost şi sunaţi) solicitări către 48 de universităţi, inclusiv cele nominalizate. Doar că dintre acestea, numai 24 au binevoit să vină cu un răspuns cuprinzând datele solicitate. Conform informaţiilor primite de la MECTS, În perioada 2007-2011, cele 24 de universităţi care fac obiectul studiului au deţinut o medie de  48,5% din numărul total al studenţilor admişi la studiiuniversitare şi post universitare(0,5% din total) în România. Prin urmare, studiul a acoperit jumătate dintre nr total al studenţilor, context în care apartenenţa lor la o universitate anume este irelevantă.

Argumentul este identic cu cel al CRPE: avem jumătate din numărul studenţilor, ceea ce este de ajuns. Ar fi o pierdere de vreme să reiau cele spuse mai sus. La un moment dat Tudor Cojocariu spune că este vorba de o cercetare calitativă (şi aici ajungem la ce spunea profesorul Radu Baltasiu: o cercetare calitativă care ajunge la concluzii cantitative este un nonsens). Tudor Cojocariu îmi face onoarea îndoielnică să se refere direct la articolul meu din Timpul şi să îmi spună:

Premisa este falsă, pentru că autorul nu vine cu argumente privind invaliditatea studiului. Prin urmare, şi concluzia sa este falsă.

OK, eu nu am demonstrat invaliditatea studiului CRPE semnat de Claudia Silaghi. Tudor Cojocariu nu are decât să răspundă în mod fundamentat la criticile enunţate de profesorul Baltasiu.

Cu Vasile Ernu situaţia este mai veselă. Vasile Ernu nu se osteneşte să răspundă criticii fundamentale aduse raportului CRPE. Vasile Ernu ia rezultatele raportului drept infailibile şi le prezintă ca atare. Însă Vasile Ernu nu pierde prilejul să se războiască puţin cu experţii şi jurnaliştii din România care scriu despre Republica Moldova. Nu m-am putut abţine să nu zâmbesc citind rândurile următoare:

Astfel, peste noapte, în România a apărut un mare număr de „experţi pe Republica Moldova”. E destul ca un sociolog, antropolog, politolog sau mai ştiu eu ce cunoscător de „jargon UE” să treacă vama de la Albiţa, că a doua zi devine expert pe problemele din RM. Mulţi dintre ei merg direct cu avionul, pentru a nu fi deranjaţi de drumurile şi obiceiurile „aborigenilor”, şi îşi petrec cele câteva ore de „cercetare” între Hotelul LeoGrand şi Restaurantul Pani Pit din centrul oraşului.

Să vă spun de ce am zâmbit: în descrierea plastică a lui Vasile Ernu mi s-a părut pentru o clipă că am recunoscut-o pe Claudia Silaghi, autoarea studiului CRPE. Şi pe undeva, printre tuşele delicate trasate de talentatul Vasile Ernu mi s-a părut că recunosc şi profilul lui Cristian Ghinea, directorul CRPE.