Arhiva etichetelor: tăbliţele de la Tărtăria

De unde a apărut ideea cu tăbliţele de la Tărtăria şi prima scriere din lume

Îi voi dezamăgi pe mulţi când spun că o unguroaică a avut prima dată ideea să susţină că tăbliţele de lut inscripţionate cu diverse simboluri din Transilvania reprezintă o formă de scriere. Este vorba de baroneasa Zsofia Torma din Transilvania care a studiat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea situl arheologic de la Turdaş. Acolo a descoperit sute de tăbliţe de lut de tipul celor de la Tărtăria (iar Tărtăria este la o aruncătură de băţ de Turdaş).

În contextul exploziei de descoperiri arheologice şi descifrări ale unor alfabete uitate din epoca sa, Zsofia von Torma a lansat ideea că tăbliţele descoperite de ea la Turdaş ar purta şi ele o formă de scriere. Ipoteza a fost respinsă de arheologi vestiţi ai epocii, a urmat o dezbatere intensă, până la urmă nu s-a ajuns la o concluzie clară. (Detaliile dezbaterii şi ale istoriei sitului arheologic de la Turdaş le găsiţi aici, iar aici puteţi vedea imagini cu schiţe ale multor tăbliţe de lut inscripţionate de la Turdaş descoperite de Zsofia Torma).

Tăbliţe cu inscripţii de la Turdaş, descoperite de Zsofia Torma

Tăbliţe cu inscripţii de la Turdaş, descoperite de Zsofia Torma

Tăbliţele de la Tărtăria au fost descoperite în 1961 şi de atunci s-a construit o întreagă poveste în jurul lor, fiind oarecum ignorată Zsofia Torma, cea care a lansat prima dată ideea că tăbliţele neolitice din Transilvania ar purta o formă de scriere. Discursul din jurul tăbliţelor de la Tărtăria a fost inclus în teoria continuităţii poporului român (inutil din punctul meu de vedere). În primul rând nu prea poate fi vorba de o scriere, mai degrabă ar fi vorba de amulete cu simboluri magice. Şi chiar dacă ar fi vorba de o formă de scriere este imposibil să fie descifrată câtă vreme nu ştim ce limbă vorbeau fabricanţii tăbliţelor de acum 7.000 de ani (şi îmi vine greu să cred că va fi recuperată vreodată acea limbă). Apoi, foarte puţin promotori din România ai tăbliţelor de la Tărtăria ţin seama de faptul că tăbliţe asemănătoare au fost descoperite şi la sudul Dunării – în realitate avem de-a face cu o civilizaţie care a acoperit bazinul balcani al Dunării. Care civilizaţie a fost ştearsă din istorie de invaziile ariene (ale indo-europenilor) – aşa că e foarte greu de vorbit de o continuitate. Cu siguranţă a fost vorba de o civilizaţie neolitică avansată, cu legături comerciale extinse în bazinul mediteranean, cu o cultură şi o religie bine articulate, doar că această civilizaţie nu le-a putut ţine piept invadatorilor arieni înarmaţi cu topoare de bronz.

Revenind: promotorii tăbliţelor de la Tărtăria ca primă formă de scriere din România nu sunt singuri pe lume. Au colegi foarte dedicaţi în Ungaria. De exemplu, Friedrich Klara şi Szakacs Gabor susţin că scrierea de pe tăbliţele de la Tărtăria şi Turdaş seamănă foarte mult cu alfabetul secuiesc. Mai pe scurt: ungurii au venit în Transilvania înaintea ungurilor (detalii aici). Altă pierdere de vreme din punctul meu de vedere: Simon de Keza spune clar că alfabetul secuilor este în realitate alfabetul românilor.