Arhiva etichetelor: Traian Basescu

Băsescu, Ponta şi sfânta Constituţiune

Britanicii se uită cu dispreţ la francezi şi spun: noi nu avem nevoie de o lege care să ne spună să respectăm legile, noi respectăm legile, de-aia sunt legi. Britanicii vor să spună că ei nu au nevoie de Constituţie pentru că respectul faţă de lege nu se impune prin alte legi, aşa ceva se educă, iar legea se aplică. De-aia în Marea Britanie sunt valabile legi de acum câteva sute de ani.

Acordul semnat de Ponta şi Băsescu demonstrează că din punct de vedere politic şi al statului de drept suntem încă în epoca de piatră. Un stat în care preşedintele şi primul ministru promit că vor respecta legea nu este în realitate un stat. Iar faptul că Băsescu s-a dus cu hârţoaga la Uniunea Europeană ne-a făcut de râs infinit mai mult decât şatrele de ţigani din jurul Parisului. Schulz şi Barroso s-au uitat pe hârtiile de la Băsescu şi şi-au zis „ce naţie de slugoi oribili sunt românii ăştia! şi primitivi pe deasupra, îşi promit unul altuia să respecte legea…”

Basescu, un slugoi oribil

Basescu, un slugoi oribil

Constituţia actuală a fost făcută de Iliescu pentru Iliescu. Poate să spună Bunicuţa că pe vremea lui nu se întâmpla ca acum, dar Bunicuţa e ipocrită: şi-a asigurat de fiecare dată premieri care nu i-au ieşit din cuvânt (aşa, ca Boc). D-aia a fost linişte pe vremea lui Iliescu (cu excepţia anului 2004, când Arogantu’ se dădea cocoş fiind sigur că o să ajungă la Cotroceni, dar a fost deturnat la Jilava). Constituţia care a funcţionat pe vremea lui Iliescu nu a mai funcţionat de loc pe vremea lui Constantinescu – vă mai amintiţi cum se agăţa Radu Vasile de ficus şi nu se dădea dus din Palatul Victoria?

Şi acum chiar credeţi că o să fie modificată Constituţia? Credeţi că Crin Antonescu va vrea republică parlamentară cu preşedinte de ornament? Păi el de ce a mai murit la revoluţia din ianuarie? Ca să stea pe post de podoabă constituţională? Şi sigur că da, cei 588 de parlamentari vor vota cu două mâini micşorarea numărului de locuri din Parlament şi modificarea legii electorale. Vorba lui Caţavencu: „să se schimbe, primesc, dar să nu se modifice nimica!”

Băsescu e mort. Trăiască următorul!

Bătălia celei de-a doua suspendări a lui Traian Băsescu s-a încheiat cu o clasică victorie a la Pirrhus. Toţi sunt epuizaţi, nici unul nu a punctat decisiv. Băsescu se întoarce la Cotroceni hărtănit şi cu 7,5 milioane de români care i-au spus că nu-l mai vor. Victor Ponta a rămas cu cucuiul plagiatului şi guvernarea în braţe. La PNL e disperare maximă, actuala echipă de conducere a pierdut bătălia şi va trebui să dea socoteală. PSD trebuie să explice votanţilor săi de ce Băsescu s-a întors la Cotroceni. Crin Antonescu a lămurit pe toată lumea că nu e bun decât să fie preşedinte de talk-show (ar fi interesant să-i numere cineva apariţiile televizate în direct pe perioada interimatului).

Aştept să văd ce va spune Băsescu în prima sa intervenţie publică, ar fi bine să îşi ţină caii în frâu ca să nu toarne gaz pe foc. Şi aşa sunt destui cu nervii întinşi la maxim.

Un lucru e sigur: Băsescu şi-a păstrat câteva pârghii, însă o va pierde pe cea mai importantă, PDL. Partidul l-a susţinut pe perioada suspendării pentru că dacă se prăvălea Băsescu se duceau şi ei de-a dura. Însă din acest moment Băsescu devine bolovan de gâtul PDL la alegerile parlamentare. Încet-încet se vor desprinde de el. Rămâne de văzut care e treaba cu „dreapta coagulată”, deşi Ungureanu şi Neamţu nu fac multe parale când vine vorba de bătălia din teritoriu, acolo tot greii PDL vor avea ultimul cuvânt de spus.

Mai trebuie urmărită crăpătura apărută în USL, între PSD şi PNL şi dacă se va mări. Aici testul va fi tot la parlamentarele din toamnă, în funcţie de cum vor candida, dacă va exista sprijin reciproc şi împărţire de la centru a colegiilor. Părerea mea este că se vor separa apele. Proiectul „Crin Antonescu preşedinte” nu mai este fezabil şi greii din PSD ştiu foarte bine chestia asta. Băsescu va trebui să îşi aranjeze repede moştenirea politică şi să se retragă. Intră la încălzire din ce în ce mai des independentul Sorin Oprescu. Trăiască următorul!

 

Ultima soluţie: o excursie la Târgovişte pentru Băsescu

Povestea asta cu actualizarea listelor electorale este o manipulare jegoasă. Orice, doar ca Băsescu să nu se întoarcă la Cotroceni şi referendumul pentru demitere să fie validat. Legea Referendumului (o puteţi citi pe pagina Autorităţii Electorale Permanente) spune că referendumurile se desfăşoară în baza listelor electorale alcătuite conform Legii 35/2008 (o puteţi citi aici).

Ce zice Legea 35/2008? Păi zice clar:

Art. 22. – (1) Registrul electoral reprezintă o bază de date centralizată în care sunt înscrişi toţi cetăţenii români, inclusiv cei cu domiciliul în străinătate, care au împlinit vârsta de 18 ani, cu drept de vot. Înregistrarea cetăţenilor cu domiciliul în străinătate se va face pe baza evidenţei existente la Direcţia generală de paşapoarte din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, utilizate la eliberarea paşapoartelor de tip CRDS.

(…)

(4) Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor, precum şi Direcţia generală de paşapoarte din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative pun la dispoziţia Autorităţii Electorale Permanente datele şi informaţiile necesare întocmirii şi actualizării Registrului electoral.

Şi listele electorale? Păi tot Legea 35/2008 ne lămureşte:

Art. 25. – Listele electorale cuprind cetăţenii cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral. Ele sunt permanente sau suplimentare.

Art. 26. – (1) Listele electorale permanente (…) se întocmesc de către primarul comunei, oraşului sau municipiului ori al sectorului municipiului Bucureşti, după caz, pe baza datelor şi informaţiilor cuprinse în Registrul electoral şi comunicate primarului de către biroul teritorial al Autorităţii Electorale Permanente care funcţionează la nivelul judeţului pe teritoriul căruia se află localitatea. Listele electorale permanente ce cuprind cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate se întocmesc de către Autoritatea Electorală Permanentă şi vor sta la baza delimitării secţiilor de votare ce vor fi organizate în străinătate.

Limpede, nu? V-am scutit de detaliile care spun în lege că morţii dispar din listele electorale etc., chestii logice.

Acum ce s-a întâmplat, s-a întâmplat un cor de zbierete că listele electorale nu sunt corecte, ceea ce a făcut Curtea Constituţională să ceară date suplimentare de la diverse instituţii.

Curtea Constituţională a publicat un comunicat aici în care spune aşa:

Având în vedere datele contradictorii care au fost transmise Curţii Constituţionale în legătură cu numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente de către autorităţile publice implicate, Curtea Constituţională a solicitat Guvernului României ca, pâna la data de 31 august 2012, să transmită listele electorale permanente actualizate în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012.

Datele contradictorii sunt cuprinse în patru adrese care i-au bulversat pe judecători.

Prima adresă (aici), de la Institutul Naţional de Statistică spune clar că această instituţie nu are nici o atribuţie legală pentru a stabili numărul cetăţenilor români cu drept de vot.

A doua adresă este de la Ministerul Administraţiei şi Internelor din 1 august 2012 (aici) şi spune că numărul alegătorilor este de 18.292.514 plus ceva detalii legale despre modul de alcătuire a listelor electorale.

Doar că onor ministrul de Interne Ioan Rus a simţit nevoia să revină cu o nouă adresă către Curtea Constituţională (aici) cu precizări suplimentare. Nişte precizări care în esenţă spun că responsabilii de alcătuirea listelor electorale nu au prea respectat legea şi drept urmare „Ministerul Administraţiei şi Internelor nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente”. Dar atenţie! Vitejii de la MAI spun că ei nu pot verifica şi aruncă răspunderea în cârca Autorităţii Electorale Permanente.

A patra adresă către Curtea Constituţională (aici) vine de la Autoritatea Electorală Permanentă şi este senzaţională: aruncă vina pe Ministerul de Interne! Mortul este de vină întotdeauna. Zice AEP aşa: „listele electorale permanente, cuprinzând cetăţenii cu drept de vot la referendumul naţional din 29 iulie 2012 au fost întocmite (…) prin preluarea şi selectarea datelor privind cetăţenii cu drept de vot din Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor” (care ţine de MAI). AEP mai povesteşte apoi cum anul trecut a constatat nişte neconcordanţe de câteva zeci de mii de votanţi (din vina primarilor). Puţin, este nevoie ca numărul alegătorilor să scadă cu 1,5 milioane ca să iasă treaba bine.

Acum Ponta l-a pus pe Ioan Rus să facă un „mini-recensământ” care să verifice listele electorale. Doar că şi „mini-recensământul” ăsta e tâmpit (vedeţi aici cum vor bate primarii din poartă-n poartă la sate, la oraşe nu se ştie cum se va face). Problema cu cetăţenii români din străinătate e alta: câtă vreme omul are CNP de România şi nu ai certificat de deces nu îi poţi ridica dreptul de vot. OK, se face „mini-recensământul” şi plecaţii sunt mutaţi de pe lista electorală a localităţii pe lista electorală specială din străinătate. Însă aritmetica ne spune că numărul total al alegătorilor rămâne tot acelaşi – greu de făcut rost de 1,5 milioane certificate deces.

Aşa că rămâne o singură soluţie. Să scoată colonelul Dogaru câteva mii de protestatari în piaţă, iar guvernul să-i organizeze lui Băsescu o excursie la Târgovişte cu elicopterul. Decolarea din Piaţa Revoluţiei. Detaliile le ştie Ion Iliescu.

5 greşeli care îl îngroapă pe Victor Ponta

Ponta nu a înţeles cu cine se bate. Băsescu loveşte mortal cu stânga şi puţin mai bine cu dreapta. Are gândire de marinar de cursă lungă, loveşte repede şi tare, ca să bage spaima în adversar. Ponta se bazează pe un singur lucru: votul masiv al populaţiei împotriva PDL, în rest a făcut greşeli fundamentale. Ponta trebuie să îşi schimbe urgent consilierii, cei pe care îi are acum îl înfundă pe zi ce trece.

Greşeala 1: a luat guvernarea

Este inexplicabil de ce a avut nevoie Ponta să trântească guvernul Mihai Răzvan Ungureanu. Era un guvern al disperării, baronii PDL s-au ferit de el ca de Satana. Un guvern slab, cu o susţinere parlamentară slabă. Ponta putea să tragă non-stop în guvernul Ungureanu până la toamnă şi să câştige un procent pe lună până la parlamentarele din toamnă. Acum s-a închis de bună voie în Palatul Victoria şi i-a dat libertate de acţiune lui Băsescu, timp de recuperare PDL. Băsescu dă bătălia în câmp deschis, are libertate de mişcare, îşi alege ţintele şi le doboară una după cealaltă. Ponta este într-o veşnică defensivă. Pierde câte un procent pe lună până la toamnă.

Greşeala 2: a uitat de miniştrii PDL

Ponta i-a iertat pe miniştrii PDL. Înainte să preia guvernarea a vorbit de corupţia miniştrilor PDL, când a ajuns la Palatul Victoria nu a scos nici un dosar, i-a lăsat pe PDL-işti în pace. A marcat un atac timid împotriva lui Videanu, însă agenda publică este deja încărcată cu alte subiecte.

Greşeala 3: nu îşi duce atacurile până la capăt

Ponta pare lipsit de curaj. A mutat ICR la Senat – era clar pentru toată lumea de ce, ca să îl schimbe pe Patapievici. Doar că Ponta s-a speriat de trei articole apărute în presa occidentală şi nu l-a mai schimbat pe Patapievici. Dacă scoţi sabia atunci duci lupta până la capăt. Cu mişcarea asta făcută pe jumătate Ponta a reuşit să coalizeze şi radicalizeze „intelectualii lui Băsescu”. Care intelectuali îl vor toca pe toate părţile pe Ponta pe chestiunea plagiatului. Dacă vroia să facă o treabă serioasă la ICR, Ponta nu trebuia nici măcar să îl ia de la Preşedinţie. Trebuia doar să publice o listă cu două coloane: pe prima coloană numele intelectualului, pe a doua banii încasaţi de la ICR. A doua zi ar fi început sfârtecarea de breaslă între intelectuali şi Băsescu ar fi uitat instant că a existat vreodată ICR. Aşa Ponta i-a făcut rost de o oaste de strânsură lui Băsescu.

Greşeala 4: n-a fost în stare să-şi găsească nişte miniştri

Ponta a venit la guvernare cu „cel mai cinstit guvern din istoria României”. Doar că până acum i-a pierdut pe drum pe Corina Dumitrescu, Ionel Mang, Mircea Diaconu şi lista nu se va încheia aici. Cu sprijin parlamentar masiv, cu speranţă de vot ridicată şi totuşi Ponta pierde ministru după ministru. Echipa este aleasă greşit.

Greşeala 5: l-a atacat direct pe Băsescu

Ponta putea să se abţină şi să nu intre la guvernare. Putea să atace non-stop guvernul Ungureanu de obedienţă băsistă. Nu avea de ce să se înrijoreze că Ungureanu ar fi reprezentat o alternativă: trebuia doar să repete zilnic la televizor că premierul Ungureanu este sluga lui Băsescu.

Dar dacă tot a luat guvernul, Ponta putea să se abţină şi să nu îl atace pe Băsescu. Care e şmecheria cu mersul la Consiliul European din 28 iunie? Ponta putea să îl lase pe Băsescu să meargă la Bruxelles şi el să toace zilnic PDL. Prin atacarea lui Băsescu, Ponta s-a trezit faţă în faţă cu un adversar de mare calibru şi a început să încaseze masiv. Acum PDL are tot timpul să se reorganizeze pentru alegerile din toamnă, Băsescu acţionează ca un scut în spatele căruia baronii îşi tranşează neînţelegerile şi se pregătesc pentru lupta din toamnă.

 

De la greşeala numărul 5 lui Ponta i se trage demisia ce va să vie în curând. Va trebui să demisioneze în urma scandalului de plagiat. După ce va exista o poziţie oficială din partea unei comisii sau din partea unei universităţi, însuşi Traian Băsescu îi va cere demisia lui Ponta. Va ieşi şi va spune că România nu poate fi reprezentată la Consiliul European de un premier plagiator.

De ce a trebuit Ponta să ia guvernarea? Să vedem unde doarme diseară Adrian Năstase.

P.S. Adrian Năstase a primit sentinţa definitivă şi irevocabilă: 2 ani de închisoare cu executare.

Prima confruntare pe bune Ponta – Băsescu. Cine reprezintă România?

Adică prima confruntare cu o miză reală care îl afectează direct pe Băsescu. Ponta vrea să clarifice o chestiune sensibilă: cine reprezintă România la nivelul Uniunii Europene – preşedintele sau premierul? Legislaţia românească este destul de ambiguă, suntem republică semiprezidenţială şi la Consiliile UE poate merge la fel de bine preşedintele sau premierul. De multe ori s-au dus amândoi.

Pentru Băsescu politica externă a cam rămas singura ieşire, aşa că pentru Ponta este foarte important să îl reducă din ce în ce mai mult pe actualul preşedinte la un rol cât mai decorativ. Îm plus Ponta are de rezolvat şi o problemă practică: trebuie să le dea pensionarilor şi bugetarilor ce le-a promis, şi asta cât mai repede. Hai, pentru şase luni până la alegeri se mai găsesc bani, dar după aceea? După aceea Ponta are nevoie ca de aer de posibilitatea de a mări deficitul bugetar – adică să plătească pensiile şi salariile bugetarilor din împrumuturi (nu e o idee bună, dar e singura).

Şi cum poate mări Ponta deficitul bugetar câtă vreme Băsescu a semnat Pactul fiscal al Uniunii Europene de inspiraţie germană (cu deficit de 3%)?!? Soluţia e în Franţa, unde socialistul Hollande proaspăt preşedinte vrea să negocieze cu Merkel o modificare a Pactului fiscal UE. Şi Ponta vrea să intre şi el în hora asta a modificării Pactului fiscal, numai că are nevoie să vorbească doar el la Bruxelles, nu să-l aibă în ceafă pe Băsescu care să spună pe invers (sau mai rău, să meargă la Bruxelles doar Băsescu şi să le facă pe toate pe dos).

Şi cum legislaţia în România este ambiguă şi nu scrie nicăieri clar cine vorbeşte în numele nostru la Consiliul European vom avea primă bătălie Băsescu-Ponta cu miză pe bune. Prima rundă este anunţată printr-o consultare directă între preşedinte şi premier pe probleme de politică externă care va avea loc zilele acestea. Aşteptăm declaraţiile în direct de la orele 19:00.

De ce îmi place Băsescu şi ce mai aştept de la el

Să vă spun de ce îmi plăce de Băsescu. Pe 25 ianuarie 2006 mă aflam în tribuna jurnaliştilor de la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei dinStrasbourg. Traian Băsescu tocmai îşi încheiase discursul în faţa deputaţilor din întreaga Europă şi începuse sesiunea de întrebări. Deputatul rus Kosacev a pus o întrebare din care reieşea că eventuala prezenţă a militarilor americani în România ar încălca tratatele internaţionale. Băsescu i-a răspuns sec: „Înţeleg că reprezentaţi Federaţia Rusă. Aţi stat la noi în ţară 50 de ani şi nu v-am întrebat niciodată de ce aţi stat atâta vreme”.

Am rămas cu pixul în aer. Nici un reprezentant al României nu mai dăduse ruşilor o astfel de replică dură în public. Kosacev s-a ridicat şi a ieşit din sală. A fost diplomatic răspunsul lui Băsescu? Sub nici o formă, cred că diplomaţii noştri au rămas consternaţi. A fost folositor? Cu siguranţă nu. Însă oricum ruşii nu ne-au iubit niciodată, ce rost ar avea să fim ipocriţi? Băsescu a dat un răspuns lipsit de diplomaţie care exprimă un adevăr. Şi a repetat genul acesta de replică în 2011, tot la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei când întrebat de deputatul rus Iuri Slonin dacă România vrea să anexeze Republica Moldova a răspuns sec: “România nu are nici un fel de experienţă în anexarea altor state” (vezi şi video)

Pentru mine unul aceste două declaraţii ale lui Băsescu sunt de-ajuns ca să consider că şi-a făcut treaba de preşedinte (mai aştept de la el doar să se ţină de cuvânt şi să facă ceea ce a spus în primul lui interviu de preşedinte dat lui Marius Tucă în ianuarie 2005 – atunci a zis că după două mandate se va retrage din politică).

Politica internă a României? Din păcate ne-a blestemat Ion Luca Caragiale cu o analiză valabilă şi după mai bine de 100 de ani. Se numeşte “1907 din primăvară până-n toamnă”. O puteţi citi integral aici. Fragmentul care mă întristează prin actualitatea lui este următorul:

Administraţia e compusă din două mari armate. Una stă la putere şi se hrăneşte; alta aşteaptă flămînzind în opoziţie. Cînd cei hrăniţi au devenit impotenţi prin nutrire excesivă, iar cei flămînzi au ajuns la completă famină, încep tulburările de stradă… Plebea, clienţii, cu studenţii universitari şi şcolarii din licee, conduşi uneori de profesori universitari, cer numaidecît răsturnarea guvernului. Facţiunea de la putere, supranutrită, este incapabilă a mai ţine pept torentului popular, adică facţiunii răsbite de foame (…)

Voronin se întoarce la Bucureşti

Comunistul Voronin de la Chişinău a venit la Bucureşti şi a băut un vin cu Băsescu prin 2005, pe când era preşedinte al Republicii Moldova. Pe atunci se auzeau tot felul de zvonuri, Băsescu declara că Basarabia va fi o prioritate a mandatului său. De fapt comunistul Voronin era prins în corzi din toate părţile. Băsescu l-a salvat. De atunci s-au modificat multe, s-au întâmplat multe. Republica Moldova este în continuare fără preşedinte, în Transnistria s-au petrecut schimbări fundamentale, a apărut un memorandum ruso-german care afectează în mod direct Republica Moldova. Dar ce are Voronin cu România?

Voronin a spus sâmbătă cam aşa:

Le dorim prietenilor noşti români să reuşească în ceea ce şi-au propus şi să-l înlăture pe preşedintele Băsescu. Susținem protestatarii din România și vrem ca acest regim și acest președinte al României să plece.

La momentul declaraţiei cred că doar Agerpres s-a sesizat (pe fluxul plătit, nu pe cel public). Voronin făcea declaraţia în contextul pregătirii unor proteste anti-guvernamentale la Chişinău. Băsescu a ţinut să remarce marţi seară declaraţia lui Voronin şi toată presa de la Bucureşti a explodat (pe linia asemănării Antonescu-Ponta-Voronin). Ce aduce Voronin la Bucureşti?

P.S. O clarificare asupra acestei chestiuni o face Alexandru Vakulovski pentru ziarul Timpul.

Ca să înţelegem scandalul Băsescu-Raed Arafat ar trebui să ştim ce e SMURD

Dezbaterea pe proiectul de reformă a legii sănătăţii se concentrează mai mult pe scandalul Băsescu-Raed Arafat. Deja perdeaua de fum mediatică este destul de groasă şi nu se mai înţelege nimic. Ultima scenă a fost cearta telefonică dintre Băsescu şi Raed Arafat în direct la Realitatea TV. Cred că până la urmă Raed Arafat îşi va da demisia din postul de secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

Scandalul l-a început Băsescu când a declarat anul trecut că cel mai mare duşman al reformării legii sănătăţii este Raed Arafat (fondatorul SMURD şi secretar de stat în Ministerul Sănătăţii). Raed Arafat a ieşit la atac după Revelion pe Hotnews. Ce a spus Raed Arafat: proiectul de lege privatizează serviciile medicale de urgenţă, firmele private vor concura pe baza unor licitaţii pe aceiaşi sumă de bani care acoperă acum serviciile SMURD şi serviciile de Ambulanţă. Hooopaaaa!

Deci există o sumă de bani la bugetul Ministerului Sănătăţii colectată din asigurările de sănătate. O parte din această sumă se împarte pentru serviciile de urgenţă între SMURD şi serviciul de Ambulanţă. Raed Arafat aduce mai multe argumente pentru a demonstra că nu e bine ca această sumă să se împartă şi cu alte firme (vor fi mai puţini bani, va scădea calitatea serviciilor, nu va mai exista o viziune pe termen lung din cauza licitaţiilor periodice, va fi afectat un domeniu strategic etc.) Argumentele lui Raed Arafat stau în picioare. Însă…

Însă ar fi bine să vedem şi ce este cu adevărat SMURD, cu numele întreg Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare. Istoricul oficial al SMURD spune că s-a înfiinţat ca un serviciu voluntar în parteneriat cu pompierii din Târgu Mureş. Serviciul a evoluat până la un parteneriat naţional între SMURD şi pompieri (denumiţi acum ISU, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă). Însă nu este clar nicăieri care este forma de organizare juridică a SMURD. Ce este? Este o asociaţie, o firmă, o fundaţie?

Ştim că există Fundaţia pentru SMURD, care are un Consiliu Director alcătuit din:

  1. Dl. Dr. Raed ARAFAT, Presedintele Consiliului director
  2. Dl. General locotenent Vladimir SECARA, Vice-presedintele Consiliului director,Inspector General, Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta
  3. Dl. Adrian DITA, Director Corporate Affairs, IRS Management Group
  4. Dl. Frank HAJDINJAK, Director General, E.ON România
  5. Dl. Emil HUREZEANU, Scriitor, publicist si reputat analist politic
  6. Dna. Mihaela RADULESCU, Realizatoare si moderatoare consacrata de emisiuni de radio si televiziune
  7. Dl. Alex SERBAN, Senior Partner, Serban & Musneci Associates
  8. Dl. Radu TUDOR, Editorialist, analist pe probleme militare „Jurnalul National”

Un Consiliu Director de forţă, mai ales de forţă mediatică. Pe pagina Fundaţiei pentru SMURD există şi un raport de activitate pentru anii 2010-2011. Sincer, nu am reuşit să înţeleg nimic din acest raport. Pentru anul 2010 spune că Fundaţia pentru SMURD a avut venituri de 8,26 milioane lei, cheltuieli de 2,91 milioane lei şi un excedent de 5,71 milioane lei. Nu puteau să spună profit pentru că este vorba de o fundaţie non-profit la urma urmei. La fel, pentru 2011 până în luna iunie: 5,55 milioane lei venituri, 2,42 milioane lei cheltuieli şi 3,12 milioane lei excedent. Nu am mai stat să adun cifrele de la fiecare proiect să văd dacă coincid totalurile cheltuielilor, însă mi-a sărit în ochi altceva.

Pentru anul 2011 au fost alocate 27,14 milioane lei pentru campania de promovare prin mass-media „daţi 2% din impozit pentru SMURD”. De unde au apărut astea 27,14 milioane lei? Din excedenturile anilor trecuţi? Şi de ce au fost aruncaţi toţi în mass-media în loc să fie băgaţi în investiţii legate de activitatea SMURD?

(greşeala mea, este vorba de 27.141.15 lei noi, m-a derutat punctul în loc de virgulă, însă restul întrebărilor rămân în picioare din punctul meu de vedere, mai ales chestiunea excedenturilor)
În plus este altceva ce nu pricep. Oamenii care lucrează pentru SMURD sunt angajaţi unde? Într-adevăr, există o secţiune de voluntariat a SMURD, dar îmi vine greu să cred că toţi cei care lucrează pentru SMURD sunt voluntari. Din ce fonduri sunt plătiţi aceşti oameni?

Când trag linie rămân cu impresia că SMURD funcţionează ca o firmă privată sub acoperirea unei fundaţii non-profit. Şi deşi Raed Arafat respinge acuzaţia că se teme de competiţia cu alte firme private mie unuia mi se pare că tocmai asta este problema.

UPDATE 1: Raed Arafat şi-a anunţat demisia din funcţia de secretar de stat la Ministerul Sănătăţii. Eu am intrat destul de târziu în ofensiva anti-SMURD… Fac pariu că nu vom afla care este de fapt forma juridică reală de organizare a SMURD. Să vedem ce o să spună Raed Arafat la conferinţa de presă anunţată.

UPDATE 2:Raed Arafat nu a spus nimic nou în conferinţa de presă, a continuat pe tema că noua lege va duce la dispariţia SMURD şi privatizarea sistemului de urgenţe va duce la o scădere a calităţii serviciilor.

Pe de altă parte m-am lămurit (parţial) ce este SMURD. Conform ZF:

SMURD este un serviciu fără personalitate juridică care funcţionează cu maşinile aflate în proprietatea Pompierilor, dar cu personalul medical şi medicamentele furnizate de Ministerul Sănătăţii. Totodată, SMURD poate funcţiona şi cu personalul specializat de la Pompieri.

Sincer să fiu chestia asta mai mult mă zăpăceşte. SMURD nu are personalitate juridică, dar exploatează maşinile pompierilor. Cei care lucrează la SMURD lucrează şi la pompieri (ISU) şi la Ministerul Sănătăţii. Chiar nu mai înţeleg nimic. Colecţia de legi şi ordonanţe de pe pagina SMURD este şi mai aiuritoare pentru mine. Tot nu îmi este clar dacă cei care lucrează pentru SMURD primesc bani şi de aici şi de la instituţia lor de bază.

 

Traian Băsescu a primit o căciulă în Valea Timocului. Şi punctum

Cam aşa se poate rezuma ce se vede la televizor despre vizita preşedintelui în Serbia. „Primul cadou primit de preşedinte de ziua lui”, o căciulă de cioban de la românii din Valea Timocului, apoi cadoul la care s-a gândit Elena Udrea, apoi cadoul la care s-a gândit Victor Ponta. O aiureală…

Problema românilor din Valea Timocului: deznaţionalizarea. Fără şcoli în care să se predea limba română, fără mass-media în limba română, până de curând fără nici o biserică – viitorul lor pare a fi destul de negru. Dezbaterea reală în jurul vizitei lui Băsescu la Belgrad: ar fi trebuit ca România să blocheze intrarea în Uniunea Europeană a Serbiei pe motivul lipsirii de drepturi a comunităţii româneşti din Valea Timocului? Din punctul meu de vedere un astfel de şantaj nu ar fi dus nicăieri. Sârbii deja nu mai au nimic de pierdut (sau aproape nimic). Societatea sârbă este extrem de suspicioasă când vine vorba de minorităţi. Sprijinul acordat românilor din Valea Timocului trebuie să fie continuu şi orientat către biserici, şcoli şi mass-media. Însă nu prea este nevoie de conflicte.

Au scris la subiect despre această vizită:

Radio France International

Hotnews

Evenimentul Zilei

 Mediafax

 

Vezi aici fotografia căciulii primite de Traian Băsescu de la Zavişa Jurj. Nu e prima căciulă timoceană a lui Băsescu, a mai primit una prin 2006 dacă îmi amintesc bine.

Băsescu la Realitatea TV!

Deschid televizorul, caut ceva de râs, dau la Realitatea TV şi îl văd pe El! Tiranul în direct la Realitatea TV cu adevăratul zeu al somnului Călin Striblea!!! Incredibil: Băsescu la Realitatea TV! Tiranul în direct la televiziunea lui Sorin Ovidiu Vîntu! Mai bine zis la fosta televiziune a lui Sorin Ovidiu Vîntu.

Dan Andronic sesiza pe blogul lui că la Realitatea TV se dă o bătălie între fostul şi actualul patron. Se pare că din bătălia patronilor a câştigat Tiranul o emisiune în direct. Aproape că nici nu mai contează ce a zis Ochiul de la Cotroceni, aşa de uimit sunt de prezenţa sa la Realitatea TV. Băsescu chiar i-a explicat lui Striblea că oricine îl poate invita, trebuie doar făcută o cerere în scris la biroul de presă. Abia aştept să facă Ciutacu sau Gâdea o cerere dintr-asta, Băsescu să le dea flit şi Antenele să zbiere vreme de trei săptămâni că Tiranul e părtinitor. Sau să vină Tiranul în direct la Gâdea să-i hăhăie în ureche. Mai zilele trecute a fost tot la Realitatea TV un moment unsuros: Bogdan Chirieac îi spunea lui Băsescu (intrat în direct prin telefon) că este de acord cu el. Să fi venit ANAFul şi la afacerile lui Bogdan Chirieac? Dumnezeu şi Blejnar ştiu…

Pe scurt: Băsescu a zis că în urma războiului din Libia a crescut riscul de atentate teroriste în Europa. Şi eu am zis la fel pe Ziua Veche, cu multe zile înainte de Băsescu. Să ne ajute Dumnezeu!

P.S. A zis Tiranul mai multe, dar eu am ajuns pe sfârşitul emisiunii. După aceea a început emisiunea lui Soviani, care vorbeşte ca la cursele de cai, aşa că am renunţat la televizor.

P.P.S. Am greşit când am zis ce am zis de Antene. Chestia a fost mult mai încurcată, povesteşte clar pe blogul ei Sorina Matei, care a trebuit să îşi dea demisia de la Intact în urma neînţelegerilor pe tema interviului cu Tiranul!

România – ţara tribului hutu sau tutsi? Mai vreţi Schengen?

vrajitoare tiganci

Ţigănci vrăjitoare, foto Euronews

Ţiganii din România fac din nou deliciul presei internaţionale, de data aceasta cu ajutorul vrăjitoarelor care sunt supărate că vor fi taxate şi ameninţă că vor băga/scoate argintul viu în/din guvern, o să arunce cu pisica moartă după Boc şi tot restul. Presa internaţională geme de titluri de genul: „Vrăjitoarele folosesc descântecul câinelui mort pentru a se răzbuna pe noile taxe” (ABC), „Vrăjitoarele şi ghicitoarele vor fi taxate sub noua lege a muncii din România” (CNN), „Blestem! Vrăjitoarele din România sunt forţate să plătească impozit” (Associated Press), „Vrăjitoarele din România blesteamă guvernul” (The Guardian),  „Vrăjitoria a fost declarată o profesie legală în România” (Washington Post) şi tot aşa.

Continuarea

Tapalagă se foloseşte şi el de o minciună cu Monica Lovinescu

N-am avut ce face şi am citit pe Hotnews ce spune Gabriel Liiceanu despre cartea lui Dan Tapalagă ca să aflu că aceasta „se incheie frumos, facand o comparatie intre discretia care a inconjurat aducerea in tara a urnelor cu ramasitele Monicai Lovinescu si ale lui Virgil Ierunca si funeraliile lui Adrian Paunescu, un stalp al comunismului”.

Continuarea

Fonfleu de presă: graţierea lui Nicolae Ceauşescu

Nicolae Ceauşescu

Nicolae Ceauşescu

Mass-media din România a fremătat intens la ştirea lansată de Teodor Mărieş şi luju.ro: Ion Iliescu ar fi pregătit pe 25 decembrie 1989 un decret de comutare a pedepsei cu moartea pentru Nicolae Ceauşescu. În sprijinul acestei afirmaţii a fost adusă o copie a respectivului decret purtând semnătura lui Ion Iliescu.

Continuarea

Cât ne-a costat Tismăneanu? 32.000 de euro

Vladimir Tismaneanu

Vladimir Tismaneanu

Grupul de Investigaţii Politice al lui Mugur Ciuvică anunţă că din 2006 pina in 2009, Vladimir Tismaneanu a primit de la Traian Basescu peste 32.000 euro din bani publici. Redau în rândurile de mai jos comunicatul primit de la www.grupul.ro:

Continuarea