Arhiva etichetelor: Vlad Mixich

Vlad Mixich ar trebui să măsoare indicele penian al românilor

Vlad Mixich scrie un glorios articol rasist pe Hotnews despre bănuiala lui că ar exista o ”genă Ponta”, genă care chipurile îl face imun pe actualul premier la rușine și îi permite să mintă fără limită. Poate doar Mîndruță să fi fost mai rasist decât Vlad Mixich, atunci când a scris că românii au o genă a inferiorității sau ceva de genul ăsta.
Chestiunea este mai simplă: Victor Ponta este politician și minciuna face parte din meseria lui. Nu există în lumea asta mare politicieni care să nu mintă, iar ce scriu acum nu este în sprijinul lui Ponta (a cărui soartă este cam pecetluită).
Articolul lui Vlad Mixich se încadrează perfect la rasism. Peste câteva săptămâni ne putem aștepta de la el să scrie ceva de genul:

Există o teorie neurosocială bine documentată care susţine că hormonul numit oxitocină inhibă senzaţia de frică socială. Şi chiar studii minuţios efectuate care arată că acţiunea excesivă a acestei molecule în organism stimulează şi facilitează furtul atunci când acesta serveşte intereselor grupului din care face parte hoțul. Chiar dacă acel furt produce rău persoanelor aflate în afara grupului.
Să deţină țiganii o variantă aparte a genei care creşte receptivitatea organismului la oxitocină? Nu putem şti şi nu vom şti asta niciodată dar dacă, în viitor, o astfel de variantă va fi descoperită, ea ar putea fi numită gena țigănească.

Vlad Mixich este ferm convins că articolul lui nu este rasist. Mie unuia nu mi se pare mare diferență, pe la începutul secolului medicii măsurau indicii cranieni pentru a demonstra inferioritatea unor rase. Acum medicii ”măsoară” cromozomi și anunță determinarea genetică a unor comportamente nedorite.
Știți care este concluzia? Vine de la sine: persoanele cu moșteniri (sau mutații) genetice nedorite trebuie excluse. Nu le gazăm, că doar nu suntem naziști. Doar le excludem.

În apărarea ambasadorului României la Londra, Ion Jinga

Vlad Mixich îl desfiinţează pe ambasadorul României la Londra într-un articol pe Hotnews. Se învârte junele nostru jurnalist în jurul cireşului ce se învârte şi îl face direct prost pe ambasador.

„Domnul Ion Jinga nu face altceva decât să se înscrie într-o îndelungată şi consistentă tradiţie a statului român: aceea de a fi prost chiar şi atunci când e uşor să fii decent.”

În stilul suav-concupiscent cultivat de Pleşu, Vlad Mixich pare că scrie spălat, dar îl toacă nemilos pe Ion Jinga. Îi ridică în slăvi pe diplomaţii japonezi de la Bucureşti care vorbesc limba română cu accente regionale şi cu o „gramatică incasabilă”. Ne dă şi două videoclipuri pentru comparaţie, ambasadorul Ion Jinga şi diplomatul japonez Yoshihiro Katayama. L-am ascultat şi eu pe samurai – nu are o gramatică chiar incasabilă, are mari probleme cu prepoziţiile şi cazurile substantivelor. Nu e chiar vorbitor nativ. Iar Jinga vorbeşte decent limba engleză, fără greşelile oribile ale lui Crin Antonescu, are însă o mare problemă cu accentul.

Tot respectul pentru diplomaţii care învaţă foarte bine limba română. Doar că nu trebuie să uităm o chestiune: este nevoie de anumite dotări native pentru a învăţa foarte bine o limbă străină. Sau să fii asiatic. Iar mai presus de toate pronunţia într-o limbă străină este cea mai dificilă chestiune (de-asta există fonetica).

Una peste alta: ambasadorul Ion Jinga nu a meritat tratamentul la care a fost supus în presa românească. Pentru un ambasador bun nu este nevoie doar de cunoaşterea foarte bună a unei limbi străine. Este nevoie de mult mai multe, altfel toţi ambasadorii şi diplomaţii ar fi absolvenţi ai Facultăţii de limbi străine.